6,013 matches
-
de glugă, un om ontogenetic. El era, dacă se poate spune așa, un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii abisali. Sărea de colo colo, ca o reptilă, încât aveai impresia că mersul pe motocicletă îi rămăsese singurul mod în care membrele sale se puteau articula
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
ontogenetic. El era, dacă se poate spune așa, un om filogenetic. Un om care se repeta pe sine. Purta, în înfățișarea și gesturile lui, urmele adâncurilor sarmatice, ale glaciațiunilor și ale desprinderii ritualice a mării de uscat și apoi a uscatului de trup. Avea ochii de un albastru sticlos, precum peștii abisali. Sărea de colo colo, ca o reptilă, încât aveai impresia că mersul pe motocicletă îi rămăsese singurul mod în care membrele sale se puteau articula și că, de fapt
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
neștiind ce să mai zică. — Și eu, repetă, care credeam că s-a întors... — Într-un fel, spuse Jenică, fără să se clintească, s-a întors... Femeia își mai făcu de lucru câteva clipe, curăță aragazul și puse farfuriile la uscat, apoi își șterse mâinile ude de capot și hotărî : — Mergem în sufragerie, începe serialul. Ce-am mai plâns data trecută, nu ? Atunci când fata îi dă un ban la colț de stradă, fără să știe că e taică-su. Și el
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
crime îngrozitoare. La spartul zorilor erau găsiți oameni zăcând în cele mai neașteptate locuri. Nu numai în casele lor, în așternuturi, cu brațele în lături și ochii holbați, ci și pe la răscruci, aruncați peste uluci, ca niște rufe puse la uscat, ori pe treptele catedralei. Morții aveau cu toții ceva în comun, ochii larg deschiși, o spaimă fără margini întipărită pe față și gâtul sfâșiat. Zvonurile mergeau chiar mai departe, îngrozindu-i și mai tare. Din rănile victimelor nu curgea niciun strop
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
a lui Hangerliu! Acest erou manierat, căutător de senzații tari fără riscuri, ar deveni la noi ridicol, un fluture învîrtit în ciclon. Noi trăim ca marinarii în furtună și nu suntem căutători de emoții din diletantism, ci fiindcă regimul de uscat ne plictisește, ca pe mateloți. Organismul nostru are tensiune, avem nevoie să-l supunem obișnuitului regim forte. Liniștea în care trăiește generația părinților noștri, liniștea de la "Capșa" și de la cluburi, e o iluzie, o scurtă tăcere între două trăsnete. "Nenorociții
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
seara în sufragerie un termometru așezat afară, în dreptul geamului, și un barometru aneroid de perete, nu departe de fereastră. În modul acesta, când părăsea sufrageria, seara, aproape fără excepție făcea observațiile sale meteorologice: - Mamy, temperatura e scăzută și barometrul la uscat, să știi că peste noapte vom avea ger. Să spui servantei să pună lemne în sobele de teracotă. Acum, când nu se mai rădea, Pomponescu nu mai consulta nici barometrul. În privința toaletei, presupunând că soțul ei a pierdut îndemînarea de
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
lua decizii, nu pentru că este inerent mai bun, ci pentru că este astfel plasat încăt să poată înțelege și să poată acționa. Outsider-ul este în mod necesar ignorant, de obicei irelevant și adesea supărător, pentru că încearcă să navigheze vasul de pe uscat.” Sub acest aspect, ce loc va ocupa filosoful în societate? Va mai fi el un “sculptor de oameni” așa cum îl definea Simplicus? Trebui să se implice în politică? În concluzie, nu se poate răspunde cu privire la rolul filosofului în societatea zilei
FascinaȚia şi ambiguitatea raportului dintre filosof şi societate. In: Ieşirea în etern. Exerciţiu împotriva căderii by Adrian-Vladimir Costea () [Corola-publishinghouse/Science/1134_a_2275]
-
considerabile, ele putând fi explicate (în parte) prin dinamicile care stau la baza formării satelor. Un factor fizic secundar de altfel: satele pierdute în zonele mlăștinoase ale pădurii inundate înregistrează o amplificare a caracterului lor insular. Instalate pe petece de uscat, ele sunt rupte de exterior; dacă vor să supraviețuiască, au nevoie de un volum important. Este cazul regiunilor Mossaka și Dongou. Două principii generale stau la baza formării satelor: • satul perceput ca o comunitate de rude. Coeziunea este personificată în
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a încheiat astăzi cu tine” (Deut. 29, 10-12). Pot fi precizate și unele preînchipuiri ale Botezului copiilor în Vechiul Testament. Astfel, amintind exodul evreilor din robia egipteană, atunci când aceia l-au urmat pe Moise și au trecut prin Marea Roșie ca pe uscat<footnote Sfântul Vasile cel Mare, comentând și interpretând trecerea evreilor prin mare ca preînchipuire a Botezului creștin, scrie: „Cum a preînchipuit marea botezul? Prin faptul că a separat (pe israeliți) de faraon, după cum baia aceasta (separă) de tirania diavolului. Aceea
Sfânta Scriptură despre Botezul copiilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
picătură de apă ce cade neîncetat sapă chiar și piatra. Apa este marele unificator al planetei și pentru că leagă toate ființele vii între ele, dincolo de istorie. Viața s-a născut din apă și în apă. Când s-a aflat pe uscat, fiecare formă de viață a venit cu încărcătura sa hidrică (sevă, ser, sânge). Aflate pe Pământ, organismele vii luptă împotriva deshidratării. Această luptă reprezintă dramatica, ancestrala dependență de lichidul de care nu se poate lipsi nici o celulă vie. Omenirea s-
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
cât cineva este mai recunoscător, cu atât va cunoaște mai bine istoria tuturor bunurilor sale trupești și sufletești, obârșia și izvorul lor. Această istorie este, pentru inima omului, cu mult mai însemnată decât toate datele celor mai mari bătălii pe uscat și pe apă. Recunoștința este miezul dragostei față de cei care ne iubesc, a dragostei față de semenii noștri de la care ne vin multe ocrotiri și binefaceri nespus de plăcute. Recunoștința este, înainte de toate, o da-torie către tine, de aceea trebuie să
Despre muncă şi alte eseuri by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1398_a_2640]
-
se adună -, însă cu atât mai mult în vederea distingerii: pământul și apa se aleg separat, își află o margine, o limită care, ea abia, conferă apei identitatea mărilor, iar pământului, lăsat "să se ivească" la marginea lor, pe aceea a uscatului. Apa și pământul sânt acum "tocmite". Cerul, pământul și mările apar deci prin simplă demarcare. Cu ele, opera peratologului geometru se încheie; din ziua a patra asistăm la faptele peratologului modelator. Lumea aceasta, repartizată doar pe câteva registre, este lipsită
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
biruit. Simpatie, dreptate nu aflu nicăiri, Până și-n elemente cunosc împrotiviri: De-i nor și-mi pun mantaua, vezi soare strălucit, De-i cald și-mi lepăd haina, pe ploaie s-a pornit; Câte furtuni pe mare, primejdii pe uscat, La mine se întîmplă, pe toate le-am cercat, De șed închis în casă și trag trist din ciubuc Îmi flacără luleaua și-mi face ursuzluc; Iubesc mult poezia și nu pot face-un vers Să-mi placă, încai mie
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
să fie privite de aproape, bucățile mineralice înfățișau puncte colorate și erau numai de grosimea unui ac. Artistul își taie din sticlă și din marmură ținte de grosimea indicată, acopere o placă de metal c-un fel de aluat (care uscat devine vârtos ca piatra) și, pe când e moale încă, el schițează desemnul său și apoi înfinge țintele de colori una lângă alta, des și într-un amestec hotărât de mai nainte. O pictură în puncte de marmură, un fel de
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
veselă într-un act, și "Revizorul general", comedie de obiceiuri în trei acte. Cea dentîi a fost destul de nevinovată în dispoziția ei, căci un soldat, care vine pe vreme de ploaie la iubita lui și-și pune inesprimabilii săi la uscat, pentru ca stăpânul casei, un medic, {EminescuOpIX 282} chemat noaptea la o bolnavă, să-i îmbrace din greșală și să capete prepus pe nevasta sa, cu care trăiește în pace de 40 de ani, că ar avea relații c-un soldat
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
neîncredere și te va suspecta de fabulație. Adevărul este însă acesta. Cursurile de apă au fost primele linii comunicante, pe care s-au jalonat căile de mers ori de transport, fie folosind albia apei cu ambarcațiuni specifice timpului dat, fie uscatul de pe traseul urmat de apă pentru vehiculele pe tălpige sau pe roți. Dar se poate ușor observa că albiile râurilor în zonele de câmpie, cum e la noi, au divagat de-a lungul timpului pe întreg spațiul dintre terase, drumul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
traseul urmat de apă pentru vehiculele pe tălpige sau pe roți. Dar se poate ușor observa că albiile râurilor în zonele de câmpie, cum e la noi, au divagat de-a lungul timpului pe întreg spațiul dintre terase, drumul de uscat urmând, la rându-i, aceste mutații. Drumuri cum sunt acum șoseaua națională Tecuci-Galați ori cele care duc din șoseaua națională spre apus până la Condrea, iar spre răsărit până la Cudalbi, sunt creații din epoca modernă imediată. Vestigii arheologice, precum și informații documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de cel „numit cu numele generic de «drum moldovenesc» față de un altul, care se numea «drumul tătărăsc», și cel de pe malul Siretului, ce se numea «drumul muntenesc»”. Primul, scrie autorul, „străbătea rând pe rând orașele Dorohoi-Botoșani-Hârlău-Iași-Vaslui-Bârlad-Tecuci și sfârșea pe uscat la Galați”. Pentru regiunea noastră indică drumul ce mergea „pe dreapta Bârladului, atingea Tecucii, ce exista ca punct de vamă [...] și, prin Torcești, Ivești, dădea pe stânga Siretului, de unde prin Piscu atingea Galații”. Menționarea satelor Torcești și Ivești ca localitaăți
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
tot mai țapăn prin sosul meu omenesc interior. MARIEDL: Ia zii tată cum ai venit tu numai cu tine însuți după ce abia fuseseși operat de viață, cum te-ai cărat pe tine, și așa cum a trebuit, ai fost pus la uscat alături de o grămadă de oameni proaspăt incinerați. TATĂL LUI MARIEDL: Era asemenea unei razii de rutină a ghinionului. Ghinionul: Excitanta subterană a norocului. Sărmanul ghinion pitic, sărmanul ghinion pitic și umplut cu moarte. Acolo stă ghinionul în tic-tac... în mișcarea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
e al naibii de fantastic de obișnuit cu toate asemenările astea paternale care s-atârne în ștreangul frazelor. Capacul burții atât de omenesc de prietenoasă, aproape ca o invenție a micului mare om despre iubirea aproapelui, pentru că altfel poporului taților puși la uscat trebuia să li se permită să își întâmpine curajos propria putoare, pe care îl pusese la copt din grămăjoara dulceagă ultima istorie a cântecului de seară a tovărășiei celor care-s gata să ia foc pentru viitorul milog. Și de
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
vaporașul bolnav, tot așa face cu Mariedl și mult ocupata casă a scărilor. Și de asta a lăsat vaporelul farurile de pe țărmuri în urma lui și cu bună știință, ca să nu mai trebuiască să pună tot timpul mării întrebări sâcâitoare despre uscat. Și că de asta a lăsat grămăjoara în urma ei, ca să nu mai deranjeze casa scărilor tot timpul cu tot felul de întrebări stânjenitoare despre etaje. Că de asta trebuie să se nască mereu oameni ca lumea, să aibă și ea
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
în combinație cu oregano. Oricare ar fi combinația utlizată, plantele aromatice se adaugă în mâncare numai la sfârșitul preparării. Ca să reziste mai mult, plantele aromatice pot fi congelate, închise în pungi, sau pot fi legate în mănunchiuri și puse la uscat într-un loc aerisit, iar apoi păstrate în recipiente ermetice. Datorită aromei intense pe care o au, condimentele dau un plus de savoare fiecărui fel de mâncare. Praful de curry și nucșoara conferă un gust deosebit ouălor; boiaua de ardei
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
26 cm și tapetată în prealabil cu unt și făină. Se coace aproximativ 50 de minute în cuptorul încins la 180°C și se verifică dacă este gata folosind un bețișor de lemn care, înfipt în mijlocul tartei, trebuie să rămână uscat, și nu lipicios. Se scoate tarta din cuptor, se răstoarnă pe un grătar și se lasă să se răcească. Se servește presărată cu zahăr pudră. Tartă fragedă cu mere Ingrediente pentru 8 persoane • 5 mere • 200 g unt plus cantitatea
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
a Îndepărta sau a stinge starea de entuziasm șenthousiasmosț. 41. S-ar mai putea spune, nu fără motiv, că uscarea care Însoțește Încălzirea face fluidul mai subtil și Îi conferă o puritate comparabilă cu cea a eterului șaitherodesț. Căci, sufletul uscat fiind și cel mai bun, după spusa lui Heraclit 3, spiritul uscat este superior, În vreme ce umezeala Înmoaie văzul și auzul și, (433) amestecându-se cu aerul, aburește, stinge strălucirea oglinzilor. Pe de altă parte, iarăși se poate foarte bine ca
Despre oracolele delfice by Plutarh () [Corola-publishinghouse/Science/1931_a_3256]
-
sever condamnată de către obștea sătească, iar furtul era preîntâmpinat și pe cale religioasă, fiind considerat un mare păcat. Scoase din apă (topite), cânepa și inul se spălau și se lăsau în apropiere la zvântat. Apoi erau transportate acasă și puse la uscat pe garduri sau pe acoperișurile diferitelor construcții-anexe ale gospodăriilor. Firele uscate erau melițate, adică forfecate cu ajutorul melițoiului, o unealtă folosită pentru a zdrobi cânepa și inul). După înlăturarea resturilor lemnoase, firele de cânepă sau de in se adunau în fuioare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]