4,445 matches
-
și traumatisme colective ale societăților umane aflate față în față cu destinul lor. O luptă împotriva suferinței, a bolilor și infirmităților, iar în final, o luptă cu bătrânețea și moartea. Singurul „front” care se poate opune acestora este „imaginarul colectiv”. Utopiile igienei mintale sunt toate niște producții ale imaginarului colectiv, din care își trag substanța experiențele științifice și soluțiile acestora. Sunt ele posibile? În realitate, nu, având în vedere „premizele ideologice” de la care pornesc. Sunt ele, în cazul acesta, necesare? În
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
adaptate social, ci și, în egală măsură, o modelare a spiritului, care este o modalitate particulară de adaptare și acord interior ale persoanei umane în raport cu sine-însăși, dar și una de înțelegere și obținere a acordului cu ceilalți. Din aceste motive, „utopiile igienei mintale” nu pot și nici nu trebuie să fie respinse sau interzise. Ele vor continua să existe, întrucât își au sursa în aspirațiile colective ale umanității și sunt expresia unor arhetipuri universale, colective. Ele vor trebui însă dublate de
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
grupurile umane. Îmbinând pulsiunile inconștientului cu aspirațiile Supra-Eului, igiena mintală va dobândi valențe și funcții noi în viața cetății și a comunităților umane, ocupând, în felul acesta, locul pe care-l merită. Pentru înțelegerea acestor aspecte, să insistăm asupra semnificației utopiilor igienei mintale. 7) Semnificația utopiilor igienei mintale Ce atitudine trebuie adoptată față de „utopiile medicale” în general și față de „utopiile igienei mintale” în special? Trebuie ele combătute, trebuie tolerate sau pot fi utilizate într-o direcție tradițională, conformă cu nevoile societăților
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
cu aspirațiile Supra-Eului, igiena mintală va dobândi valențe și funcții noi în viața cetății și a comunităților umane, ocupând, în felul acesta, locul pe care-l merită. Pentru înțelegerea acestor aspecte, să insistăm asupra semnificației utopiilor igienei mintale. 7) Semnificația utopiilor igienei mintale Ce atitudine trebuie adoptată față de „utopiile medicale” în general și față de „utopiile igienei mintale” în special? Trebuie ele combătute, trebuie tolerate sau pot fi utilizate într-o direcție tradițională, conformă cu nevoile societăților umane și rigorile științifice? Pentru
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și funcții noi în viața cetății și a comunităților umane, ocupând, în felul acesta, locul pe care-l merită. Pentru înțelegerea acestor aspecte, să insistăm asupra semnificației utopiilor igienei mintale. 7) Semnificația utopiilor igienei mintale Ce atitudine trebuie adoptată față de „utopiile medicale” în general și față de „utopiile igienei mintale” în special? Trebuie ele combătute, trebuie tolerate sau pot fi utilizate într-o direcție tradițională, conformă cu nevoile societăților umane și rigorile științifice? Pentru a putea da un răspuns care să ne
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a comunităților umane, ocupând, în felul acesta, locul pe care-l merită. Pentru înțelegerea acestor aspecte, să insistăm asupra semnificației utopiilor igienei mintale. 7) Semnificația utopiilor igienei mintale Ce atitudine trebuie adoptată față de „utopiile medicale” în general și față de „utopiile igienei mintale” în special? Trebuie ele combătute, trebuie tolerate sau pot fi utilizate într-o direcție tradițională, conformă cu nevoile societăților umane și rigorile științifice? Pentru a putea da un răspuns care să ne ofere posibilitatea de a adopta o
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
o direcție tradițională, conformă cu nevoile societăților umane și rigorile științifice? Pentru a putea da un răspuns care să ne ofere posibilitatea de a adopta o decizie, este absolut necesar în prealabil să înțelegem sau să pătrundem semnificația naturii acestor „utopii”. Utopiile medicale își au sursa în raportul dintre „angoasă și speranță” pe care colectivitățile social-umane le trăiește în sfera inconștientului colectiv în legătură cu pericolele ce amenință viața. Ele sunt „compensări ale unor conflicte” din sfera inconștientului colectiv, de care umanitatea suferindă
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
direcție tradițională, conformă cu nevoile societăților umane și rigorile științifice? Pentru a putea da un răspuns care să ne ofere posibilitatea de a adopta o decizie, este absolut necesar în prealabil să înțelegem sau să pătrundem semnificația naturii acestor „utopii”. Utopiile medicale își au sursa în raportul dintre „angoasă și speranță” pe care colectivitățile social-umane le trăiește în sfera inconștientului colectiv în legătură cu pericolele ce amenință viața. Ele sunt „compensări ale unor conflicte” din sfera inconștientului colectiv, de care umanitatea suferindă are
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
speranță” pe care colectivitățile social-umane le trăiește în sfera inconștientului colectiv în legătură cu pericolele ce amenință viața. Ele sunt „compensări ale unor conflicte” din sfera inconștientului colectiv, de care umanitatea suferindă are nevoie. Miturile medicale sunt „explicațiile” date acestor „conflicte”, iar utopiile medicale sunt „soluțiile consolatoare”. Prin aceasta, atât miturile explicative, cât și soluțiile utopice au un rol medico-psihologic și psihoprofilactic esențial în normarea valorică a modului de viață al membrilor comunităților social-umane. Așa cum viața unei comunități umane se desfășoară nu numai
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
părea bizar, complicat, chiar de neînțeles, el reprezintă, ca semnificație, în esența sa niște norme de igienă mintală specifice societății respective, după care aceasta își organizează viața. Ne punem în cazul acesta, în mod firesc întrebarea unde este „limita” dintre „utopiile mitice” și „practicile științifice”? Sunt ele oare antagonice? Ce trebuie să reținem ca fiind universal și particular din acestea? Răspunsul la aceste întrebări nu este deloc ușor. Singura „cale” care ne poate conduce la înțelegerea atât a formelor igienei mintale
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
și a normelor care le guvernează. Ea protejează și stimulează starea de sănătate mintală comunitară a cetății, fiind una dintre cele mai importante măsuri care asigură stabilitatea și progresul acesteia. Din aceste motive, trebuie să înțelegem semnificația „miturilor” și a „utopiilor” ca fiind nu numai necesare, ci și ilustrative pentru structura psihosocio-culturală a societății respective. Analiza lor ne permite să intrăm mai profund în spațiul „sufletului colectiv” al cetății. Bibliografie Abely, X.; Lauzier J., Assistance et protection des malades mentaux, Doin
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
LCF, 1996, 1; Romul Munteanu, Un roman despre putere, oameni și lucruri, VR, 1998, 6; Micu, Ist. lit., 584-585; Octavian Soviany, Romanul escatologic și lumea ca teatru, LCF, 2001, 34; Popa, Ist. lit., II, 827-829; Ion Roșioru, Marius Tupan între utopie și parabolă, București, 2001; Vasile, Proza, 296-305; Iulia Alexa, Fantasmagorii, RL, 2002, 43; Dicț. scriit. rom., IV, 610-612; Daniel Cristea-Enache, Auzenii, ALA, 2003, 665; Liviu Grăsoiu, De la istorie literară la memorialistică, prin gazetărie, CL, 2003, 11. M. I.
TUPAN-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290302_a_291631]
-
trecutului, RL, 1981, 31; Emil Manu, Exerciții de rezistență, RMB, 1983, 11 930; Sultana Craia, Tradiția romanului-frescă, LCF, 1984, 20; Mihail Iordache, „Solemnitățile fericiților”, CL, 1984, 6; Mircea Constantinescu, Un roman istoric, RL, 1984, 30; Tania Radu, Între istorie și utopie romanescă, FLC, 1984, 43; Mihai Ungheanu, „Din tot sufletul pentru fericire”, LCF, 1987, 39; Alex. Ștefănescu, De la solemnitate la dezinvoltură, RL, 1988, 7; Eugen Istodor, Spulberarea solemnităților, RL, 1991, 44; Dan Perșa, Apocalipsa domnului Țugui, TMS, 1993, 4; Bogdan Ghiu
ŢUGUI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290294_a_291623]
-
Rațiu; cu proză Sorin Moraru, Al. C. Miloș, Cristian Cărăbuș, Ovidiu Bufnilă. Apar traduceri din Herbert Franke și Paul Anderson; Mircea Opriță figurează și cu un articol despre publicistica anticipativă a lui H.G. Wells, preludiu la studiul său H.G. Wells. Utopia modernă. Se reproduc pagini din volumul Respirări de Nichita Stănescu. Alți colaboratori: Septimiu Nicușan, Adalbert Molnár. V. T.
UNIVERS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290358_a_291687]
-
sale. Alegându-și ca temă centrală istoria, el renunță din capul locului la iluzia că aceasta ar mai putea ipostazia vreun sens supraindividual, pentru că acest sens era, în epocă, apanajul doctrinei de partid și de stat; deoarece, potrivit autorului, orice utopie ideologică e hărăzită, prin natura lucrurilor, „căderii în lume”, adică degradării practice, fenomenale; în fine, pentru că destinele individuale nu pot fi reduse la tectonica marilor plăci sociopolitice, care le falsifică sau le mutilează iremediabil. Tocmai de aceea, romanele constituie, în
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
Turnu Severin pentru a-și ispăși „vina” de a fi adăpostit o evreică. În ambele cazuri, însă, același păcat originar, pe care Babis cel mic îl explică astfel: „Cred că de vină, în toate, și în toate timpurile, este Ea, Utopia, dușmanca adevărului simplu și modest ca un funcționar conștiincios. Pesemne că specia, specia omenească are sădită în ea nevoia amăgelii și că Utopia, pe scară mică sau mai mare, e însăși propaganda speciei, mereu reînnoită, și care o propulsează naiba
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
cel mic îl explică astfel: „Cred că de vină, în toate, și în toate timpurile, este Ea, Utopia, dușmanca adevărului simplu și modest ca un funcționar conștiincios. Pesemne că specia, specia omenească are sădită în ea nevoia amăgelii și că Utopia, pe scară mică sau mai mare, e însăși propaganda speciei, mereu reînnoită, și care o propulsează naiba știe unde, dar într-o direcție precisă și programată”. În Barbarius (1999) Ț. nu renunță la temele și procedeele mai vechi (marota „obsedantului
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
treilea” al bucureștenilor (Petru Popescu, Mircea Ciobanu, Gabriela Adameșteanu, Mihai Zamfir și Mircea Cărtărescu). Tocmai datorită acestui potențial reducționism își propune U. „să recupereze imagini pierdute, abandonate, uitate, ale unui timp important pentru cultură, fără să solicite restaurările aberante ale utopiilor respective”. N-am spus încă totul despre modul de caracterizare al lui Cornel Ungureanu. El nu este deloc tehnic, formalist. Criticul nu este și poetician (ceea ce bineînțeles nu este deloc obligatoriu). Preocuparea și competența sunt doar de ordin tematic și
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
noastră apropiere, I-II, Timișoara, 1980-1990; Proza românească de azi, vol. I: Cucerirea tradiției, București, 1985; Mircea Eliade și literatura exilului, București, 1995; La vest de Eden. O introducere în literatura exilului, I-II, Timișoara, 1995-2000; Europa Centrală. Nevroze, dileme, utopii (în colaborare cu Adriana Babeți), Iași, 1997; A muri în Tibet. Jurnal, Iași, 1998; Fragmente despre teatru, postfață Gheorghe Jurma, Reșița, 1998; Europa Centrală. Memorie, Paradis, Apocalipsă, Iași, 1999 (în colaborare); Viața și opera lui Petru E. Oance (Tata Oancea
UNGUREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290347_a_291676]
-
e paradigmatică pentru acest proces de trecere de la exultanță la intransigență și de la candoare la exasperare. Ea este chiar un grafic al transformării unui limbaj de mătase într-un limbaj de șmirghel și al saltului dintr-o realitate conceptuală ca utopie a limbajului într-una asumată ca infern existențial. Și aceasta cu atât mai mult cu cât în volumele de început poetul nu vădea prea multă disponibilitate socială, sărind peste imediat direct în tentația vizionară și în ritualitatea imaginativă. AL. CISTELECAN
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
ARG, 1972, 2; Dana Dumitriu, Când înfloresc poeții, RL, 1973, 38; Adrian Popescu, „Mic tratat de glorie”, ST, 1973, 23; Nicolae Prelipceanu, „Mic tratat de glorie”, TR, 1973, 39; Piru, Poezia, II, 510-513; Ulici, Prima verba, I, 27-31; Dan Laurențiu, Utopie erotică, LCF, 1977, 8; Florin Manolescu, „Uneori plutirea”, FLC, 1977, 12; Ion Stratan, Chipul de prisos, AFT, 1977, 3; Nicolae Manolescu, Poezie intelectuală, RL, 1977, 22; Daniel Dimitriu, Poezii de dragoste, CL, 1977, 6; Cornel Regman, Poeți la al treilea
TUDORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290290_a_291619]
-
întreaga lume”, LCF, 1983, 29; Radu Vaida, „Sărutul meu pentru întreaga lume”, „Viața militară”, 1984, 1; Eugen Teodoru, „Titus Bostan și stupina cu viespi”, SPM, 1985, 5; Artur Silvestri, „Titus Bostan și stupina cu viespi”, LCF, 1985, 23; Paul Dugneanu, Utopie și umor, SLAST, 1985, 24. C. Dt.
VARLAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290434_a_291763]
-
din ceea ce se poate face, și din această cauză eroii ating un prag de suficiență, își doresc să nu mai facă nimic. Mircea Zaciu numește Vladia „un paradis derizoriu”, iar proza lui U., ce elimină convențiile și mizează pe adevărul utopiei, o „luptă cu fantasmele”. Titlul ironic al nuvelei Totul e în ordine sugerează exact contrariul și totodată paradoxul unui spațiu livresc unde există totuși cineva care vrea să impună „ordine”. În Antonia sau în Târziul octombrie, din a doua culegere
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
mister. Scriitorul adoptă stilul personajului său predilect, Antim Vicol: dintr-o nevoie interioară de sacru „revine, după un ritm imprevizibil, în teritoriul imaginar pe care l-a inventat [...] și adaugă o nouă imagine la cele deja existente - în felul acesta utopia lui livrescă poate să crească la infinit” (Eugen Simion). Eugen Uricariu construiește de fapt parabole posibile, unde respectul pentru informația documentară e cea mai abilă dintre strategii: scoase din contextul istoriei în interiorul căreia au loc, „conspirațiile” sale ar putea deveni
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
Jurnal, I, 117-126; Zaciu, Alte lecturi, 33-44; Laurențiu Ulici, O perspectivă nouă, CNT, 1979, 2; Valentin F. Mihăescu, Imaginar și realitate, LCF, 1979, 11; Liviu Petrescu, Valențe ale fantasticului, TR, 1979, 17; Sasu, În căutarea, 170-172; Laurențiu Ulici, Istorie și utopie, RL, 1980, 42-43; Maria-Luiza Cristescu, Impactul cu istoria, RL, 1980, 50; Cristea, Faptul, 278-282; Zaciu, Lancea, 101-107; Costin Tuchilă, Adaptarea la realitate, LCF, 1981, 36; Valentin F. Mihăescu, „Așteptându-i pe învingători”, LCF, 1981, 42; Tomuș, Mișcarea, 273-276; Petru Poantă
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]