9,714 matches
-
reprezintă un alt factor întâlnit în mod frecvent. Sistemul legislativ operează cu șase categorii de abuz: - abuz fizic (orice vătămare fizică neaccidentală sau vătămarea suferită de un copil ca rezultat al acțiunilor sau omisiei unei persoane responsabile de îngrijirea copilului); - vătămare mentală (orice vătămare a capacității psihice sau intelectuale a copilului, evidențiată printr-o deteriorare observabilă și substanțială în capacitatea copilului de a funcționa între limitele normale de performanță și comportament, ca rezultat al unor acte sau omisiuni ale persoanei responsabile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
factor întâlnit în mod frecvent. Sistemul legislativ operează cu șase categorii de abuz: - abuz fizic (orice vătămare fizică neaccidentală sau vătămarea suferită de un copil ca rezultat al acțiunilor sau omisiei unei persoane responsabile de îngrijirea copilului); - vătămare mentală (orice vătămare a capacității psihice sau intelectuale a copilului, evidențiată printr-o deteriorare observabilă și substanțială în capacitatea copilului de a funcționa între limitele normale de performanță și comportament, ca rezultat al unor acte sau omisiuni ale persoanei responsabile pentru îngrijirea sa
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
scrise conțin următoarele informații: a) numele și adresa copilului și a părinților copilului sau a altor persoane responsabile de îngrijirea copilului; b) domiciliul actual al copilului dacă este diferit de cel al părinților; c) vârsta copilului; d) natura și extinderea vătămărilor, incluzând orice evidență posibilă; e) numele, vârsta și condiția oricărui alt copil din acea casă/domiciliu; f) orice altă informație folositoare în stabilirea cauzelor vătămării copilului, identificarea persoanei sau a persoanelor responsabile de vătămare sau care ar putea ajuta copilul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
copilului dacă este diferit de cel al părinților; c) vârsta copilului; d) natura și extinderea vătămărilor, incluzând orice evidență posibilă; e) numele, vârsta și condiția oricărui alt copil din acea casă/domiciliu; f) orice altă informație folositoare în stabilirea cauzelor vătămării copilului, identificarea persoanei sau a persoanelor responsabile de vătămare sau care ar putea ajuta copilul în continuare; g) numele și adresa persoanei care realizează raportul. 6. Dacă raportul a fost realizat de către orice altă agenție decât Departamentul de Servicii Sociale
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
vârsta copilului; d) natura și extinderea vătămărilor, incluzând orice evidență posibilă; e) numele, vârsta și condiția oricărui alt copil din acea casă/domiciliu; f) orice altă informație folositoare în stabilirea cauzelor vătămării copilului, identificarea persoanei sau a persoanelor responsabile de vătămare sau care ar putea ajuta copilul în continuare; g) numele și adresa persoanei care realizează raportul. 6. Dacă raportul a fost realizat de către orice altă agenție decât Departamentul de Servicii Sociale, acea agenție va referi prompt acel raport Departamentului de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Procedura de realizare a unui raport: 1. Dacă o raportare constituie într-adevăr o situație de abuz asupra copilului, Departamentul de Servicii Sociale va interveni prompt în asigurarea protecției copilului. 2. Investigația va include: a) identificarea naturii, extinderii și cauzelor vătămărilor suferite de copilul menționat în raport; b) identificarea persoanei sau a persoanelor responsabile; c) numele, vârsta și condiția celorlalți copii care locuiesc în același stabiliment; d) evaluarea mediului familial și a relațiilor copilului menționat în raport cu ceilalți copii; e) un interviu
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în rezolvarea acestor situații. Potrivit art. 19 al Convenției Națiunilor Unite pentru Drepturile Copilului, ratificat și de țara noastră, ,,statele părți vor lua toate măsurile legislative și administrative, sociale și educative pentru a proteja copilul împotriva oricăror forme de violență, vătămare, abuz fizic sau mental, de abandon sau de neglijență, de rele tratamente sau de exploatare, inclusiv abuz sexual”. Legea 272/2004 privind protecția și promovarea drepturilor copilului descrie în capitole separate articolele privitoare la protecția copilului aflat în situații de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
victimelor și reintegrare socială a infractorilor se acordă gratuit, la cerere, pentru victimele tentativei la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, pentru victimele infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală, săvârșite asupra membrilor familiei, prevăzute la art. 180, alin. (11) și (21) și art. 181 alin. (11) din Codul penal, ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, ale infracțiunilor intenționate care au avut
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
la art. 174-176 din Codul penal, pentru victimele infracțiunilor de lovire sau alte violențe și vătămare corporală, săvârșite asupra membrilor familiei, prevăzute la art. 180, alin. (11) și (21) și art. 181 alin. (11) din Codul penal, ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, ale infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, ale infracțiunilor de viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală și corupție sexuală, prevăzute la art. 197
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
asupra membrilor familiei, prevăzute la art. 180, alin. (11) și (21) și art. 181 alin. (11) din Codul penal, ale infracțiunii de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, ale infracțiunilor intenționate care au avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, ale infracțiunilor de viol, act sexual cu un minor, perversiune sexuală și corupție sexuală, prevăzute la art. 197, 198, art. 201, alin. (2-5), și la art. 202 din Codul penal, ale infracțiunii de rele tratamente aplicate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Asistența juridică gratuită se acordă, la cerere, următoarelor categorii de victime: a) persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201 alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
acordă, la cerere, în condițiile prezentului capitol, următoarelor categorii de victime: a) persoanele asupra cărora a fost săvârșită o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
o tentativă la infracțiunile de omor, omor calificat și omor deosebit de grav, prevăzute la art. 174-176 din Codul penal, o infracțiune de vătămare corporală gravă, prevăzută la art. 182 din Codul penal, o infracțiune intenționată care a avut ca urmare vătămarea corporală gravă a victimei, o infracțiune de viol, act sexual cu un minor și perversiune sexuală, prevăzute la art. 197, 198 și art. 201, alin. (2-5) din Codul penal; b) soțul, copiii și persoanele aflate în întreținerea persoanelor decedate prin
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
grupul familial care au ca efect maltratarea partenerului” (Zamfir și Vlăsceanu, 1998, p. 659). Pentru evitarea unui asemenea risc și înțelegerea violenței din perspectivă psihologică, care permit delimitarea noțională între agresivitate/agresiune și violență. Agresiunea reprezintă acel comportament care implică vătămare, îndreptat spre alte persoane (heteroagresiune), sau întors spre sine (autoagresiune) (Howells și Hollin, 1989). O altă delimitare necesară este aceea între caracterul instrumental și cel ostil al agresivității. Această delimitare pătrunde în profunzime, până la stipularea constelației motivaționale a faptului agresiv
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
utilă delimitarea noțională, în contextul uzitării interschimbabile a termenilor agresiune, violență și violență criminală, atunci când se procedează la definirea unor comportamente violente (Browne, 1989). Pentru a distinge între acești trei termeni, putem defini agresivitatea ca fiind un comportament comis în vederea vătămării sau obținerii unor anumite avantaje (referire la caracterul ostil sau instrumental al actului agresiv); violența, motivată uneori de mânie sau intenționalitate, implică folosirea forței fizice, psihoemoționale sau sexuale împotriva altui individ; iar violența criminală se referă la acele comportamente violente
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
criminală se referă la acele comportamente violente sancționate în mod explicit de lege (Browne și Wiley, 1997). O definiție mai cuprinzătoare din perspectiva manifestărilor violenței domestice descrie actul violent ca pe o „exercitare a forței fizice cu scopul rănirii sau vătămării unei persoane ori a unor obiecte aparținând persoanei respective; tratarea unor persoane sau obiecte într-un mod care cauzează vătămare corporală și limitează în mod coercitiv libertatea persoanei” (Browne și Wiley, 1997). Definirea violenței în acest mod face referire în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
cuprinzătoare din perspectiva manifestărilor violenței domestice descrie actul violent ca pe o „exercitare a forței fizice cu scopul rănirii sau vătămării unei persoane ori a unor obiecte aparținând persoanei respective; tratarea unor persoane sau obiecte într-un mod care cauzează vătămare corporală și limitează în mod coercitiv libertatea persoanei” (Browne și Wiley, 1997). Definirea violenței în acest mod face referire în mod prioritar la violența fizică, cuprinzând însă și semnificația actului violent, în ceea ce privește puterea exprimată și controlul manifest asupra altei peroane
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
în vedere următoarele elemente: tendința explicită de sancționare a violenței fizice, în care se regăsesc cele trei elemente mai sus menționate, în situații ce permit intervenția instrumentelor de control social și deci aprecierea prezenței actului violent, respectiv a potențialului de vătămare pe care îl conține. În acest sens, se face distincția între violența normală - în termenii acceptabilității sociale a violenței, în măsură moderată, ca instrument educațional, și violență abuzivă, care are un potențial crescut de vătămare a individului asupra căruia este
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
violent, respectiv a potențialului de vătămare pe care îl conține. În acest sens, se face distincția între violența normală - în termenii acceptabilității sociale a violenței, în măsură moderată, ca instrument educațional, și violență abuzivă, care are un potențial crescut de vătămare a individului asupra căruia este îndreptată (Gelles și Cornell, 1990). Desigur, există anumite societăți și anumite circumstanțe sociale în care violența abuzivă este normalizată, având în vedere creșterea toleranței sociale pentru violență - de exemplu, într-o situație de război, faptul
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
aspect trebuie avut în vedere în momentul în care măsurăm toleranța socială față de actele violente în relațiile intrafamiliale. În contextul creșterii ratelor violenței în general, ceea ce se petrece în familie este asimilat normalității mediului ca atare și lipsei potențialului de vătămare colectivă a actului violent. Definirea violenței domestice diferă în funcție de scopul dat conceptualizării fenomenului. Astfel, definițiile folosite în practică (servicii) sunt diferite de cele juridice, prin care faptul ca atare este incriminat, fiind operaționalizat astfel încât să poată fi sancționat social. Pe
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
tip de comportamente în rândul celor cu răspundere penală. Primul studiu național realizat în Statele Unite definește violența intrafamilială ca fiind „orice act comis în mod intenționat (intenția fiind exprimată sau implicată de faptul comis), în scopul provocării unei suferințe sau vătămări fizice unei alte persoane”. Această definiție nu face nici o referire la traumele psihologice, trecând astfel cu vederea unele comportamente care sunt parte a dinamicii violenței intrafamiliale, cum ar fi hărțuirea, urmărirea, intimidarea sau amenințarea cu violenței. Parafrazând definirea pe care
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
sunt deprivați de drepturi și libertăți egale și/sau care impietează asupra dezvoltării lor optime și asupra exercitării libertății de alegere” (Pagelow, 1984, p. 21). Această definiție este mult mai cuprinzătoare în ceea ce privește natura violenței, referindu-se la orice intenție de vătămare a unui membru al familiei. În perspectiva politico-ideologică a Consiliului Europei, violența fizică în familie este definită ca reprezentând orice act sau omisiune a unui act, în contextul relațiilor de familie, de către unul dintre membrii familiei, prin care este subminată
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
III-R): între definiția dată în glosarul din DSM III-R și cea din lista lui Valenstein se observă un dezacord: în DSM III-R se vorbește despre un mecanism prin care persoana se preocupă de simptomele somatice în mod disproporționat la orice vătămare fizică reală; în lista lui Valenstein este însă vorba despre o conversie defensivă a derivaților psihici în simptome fizice. În această a doua definiție se face referire la termenul „conversie”, care desemnează un mecanism de formare a simptomelor constând într-
[Corola-publishinghouse/Science/2070_a_3395]
-
nu li s-ar fi dat voie să facă uz de toate căile de atac ș...ț aceștia, În memoriile lor, au recunoscut că au lovit uneori pe deținuți, Însă aceste lovituri nu ar fi avut ca urmare moartea sau vătămarea integrității corporale a celor În cauză. În urma acestui demers, Prezidiul MAN al RPR a emis Decretele nr. 403 din 22 august 1957 și nr. 484 din 1 octombrie 1957, prin care s-a dispus stingerea În Întregime a restului pedepselor
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]