7,566 matches
-
fi? Tu ce crezi? Susan: îcare îl simpatizează pe Richard de la Contabilitateț Așa e, sigur că așa pare. Dar nu prea înțeleg - uneori pare un tip foarte amabil. Mă întreb dacă n-o fi suprasolicitat sau stresat. Susan a recunoscut validitatea punctului de vedere al șefului, dar în același timp și-a spus și propria părere. A rămas fidelă convingerii ei, fără să-și aprindă paie în cap cu șeful. Dacă ar fi spus, spre exemplu, „Nu, nu vrea să se
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
realități în mișcare. „Viteza” remarcată în derularea spectacolului vieții moderne și elogiată cu elan futurist e, în ochii săi, și a schimbării curentelor de avangardă înseși, încât o orientare imediat anterioară e repede considerată ca nesincronă și, ca atare, perimată. Validitatea e acordată ultimei revelații în materie de înnoire artistică, în virtutea aceleiași exigențe de a se menține “în pas cu vremea”. Surprinderea „pulsului epocei” e urmărită însă cu atâta încordare, încât secvențele de timp avute în vedere devin tot mai mici
A scrie și a fi. Ilarie Voronca și metamorfozele poeziei by Ion Pop () [Corola-publishinghouse/Science/1852_a_3177]
-
și discutate dou] modele diferite. Este analizat], de asemenea, și utilizarea frecvent] a exemplelor ipotetice și imaginare pentru a decide între teorii. Partea a șaptea: Provoc]ri și critici Subiectivismul și relativismul, discutate în partea a șasea, neag] obiectivitatea sau validitatea universal] a eticii. Acestea nu sunt ins] singurele provoc]ri c]rora susțin]torii eticii trebuie s] le fac] fâț]. Au existat și alte încerc]ri, susținute de anumite poziții filosofice, de a ar]ta c] morală nu este nimic
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
birocrație), criticat] de alții și folosit] la întâmplare de sistemul juridic și administrativ; este suportat], si nu vindecat]. În societ]țile de mici dimensiuni, libertatea permis] de negocierea aplic]rii pricipiilor tempereaz] rigiditatea domniei regulilor, f]r] a le contesta validitatea. Principiul și obiectivul își p]streaz] astfel, coerentă, iar absurdit]țile sunt evitate sau, în orice caz, ameliorate în ceea ce privește gradul lor, frecvență sau ambele. Multe valori sunt exprimate sub forma virtuților ce trebuie s] ne c]l]uzeasc] în viat
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
început s] se clatine în momentul în care Enkidu și Ghilgameș au p]truns în locuri sacre aducând ofense zeilor. Enkidu a fost condamnat la moarte, iar Ghilgameș a devenit, astfel, conștient de statutul s]u de muritor. Convins de validitatea unei etici bazate pe fort] și autoritate, el s-a hoț]rât s] înving] moartea. Pornit în misiunea să, a f]cut popas la o cârcium], unde hangita l-a avertizat cu privire la nebunia c]ut]rii sale, sugerându-i un
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
datorit] clasei c]reia îi aparține el sau ea. De unde și maximă: mai bine datoria ta (cu toate c]) imperfect], decat datoria altuia îndeplinit] foarte bine (3.35). În ceea ce privește conținutul specific al datoriei și criteriul dup] care i se judec] validitatea, textul r]mane neclar. Cu toate acestea, promisiunea eliber]rii rezid] în acțiunea urm]riț] în mod dezinteresat, fiind sugerat] o „etic] crud] a muncii” (karmayoga) și lep]darea de egoism, ceea ce ar putea justifica realizarea ritualului prescris (sacrificiu, austeritate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
u, fapt care nu este un subiect al vicisitudinii umane. Creând din voința divin] un fundament pentru elaborarea unui cod moral, oamenilor li se acord] o oportunitate de a r]spunde prin dezvoltarea unei conștiințe raționale care s] poat] susține validitatea revelației. Deci, acțiunea uman] poate porni de la o bâz] mai extins] dac] rațiunea, ca rezultat al revelației, este aplicat] pentru a elabora criterii în vederea cuprinderii tuturor acțiunilor și deciziilor umane. Aceste teme sunt expuse în povestea coranic] a cre]rii
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
moral (care exprim] o datorie prima facie), bazat pe un caz particular. Am ajuns la această prin generalizare, folosindu-m] de un proces numit „inducție intuitiv]”. Este același proces că și cel prin care se învăț] principiile logice. V] expun validitatea unui argument particular, ca de exemplu: „Toate vacile sunt maro; vițicile sunt vaci; prin urmare, toate vițicile sunt maro”. Apoi v] propun s] generalizați, pornind de la cazul precedent spre acest principiu general: „Toți B sunt C; toți A sunt B
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
intrebare legat] de existența unui drept legal își poate g]și r]spunsul stabilind dac] exist] norme legale care detaliaz] respectivul drept și specific] penalit]țile pentru inc]lcarea lui. (Dup] cum a ar]țâț juristul H.L.A. Harț - 1976 -, validitatea normelor legale înseși este în sine o alt] chestiune, care ar trebui s] fie stabilit] urm]rînd dac] acestea sunt compatibile cu principiile înscrise în constituția sau legea drepturilor națiunii sau, în ț]rile care nu au o constituție scris
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
Dar este, de asemenea, vizibil c] ultimele propoziții, cele cu litere cursive (2 și 2’) sunt într-un fel lipsite de sens. Pe baza premiselor, ele pot fi completate oricum, f]r] a face concluziile neadev]rate sau a afecta validitatea concluziei. Ne afl]m acum în poziția de a reafirmă principiile logice și autonomia eticii. S] definim pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
pentru început lipsa de sens a unei inferențe relative. O expresie este lipsit] de sens în concluzia unei inferențe valide dac] ea poate fi schimbat] (în mod uniform) cu oricare alt] expresie de același tip gramatical f]r] a afecta validitatea inferenței. (Ultimele propoziții cu litere cursive - 2 și 2’ - sunt lipsite de sens, pentru c] într-o deducție din (1), fiecare poate fi schimbat] cu cealalt]. Principiul logic susține c] nici o expresie (ilogic]) nu poate avea sens în concluzia unei
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
ele nu încalc] în nici un fel autonomia logic] a discuțiilor despre arici, deoarece trebuia s] apar] în cel puțin o premis] pentru a ajunge acolo. Adev]rul sau falsitatea definiției nu afecteaz] logică problemei. În autonomia logic] este vorba despre validitate, în timp ce în autonomia semantic] este vorba de înțelesuri. Vorbim despre o doctrin] care are leg]tur] cu definițiile, iar logică nu are competența de a decide asupra adev]rului sau falsit]ții definițiilor (vezi Pigden, 1989). Dar atunci este adev
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
fâț] de ei din aceast] cauz]. Uneori le invidiam libertatea și aceasta mi-a sporit confuzia. Relativismul moral că r]spuns obișnuit pentru aceste conflicte ia adesea forma unei neg]ri a faptului c] doar un singur cod moral are validitate și a unei afirmații c] adev]rul moral și legitimitatea, dac] aceste lucruri exist], sunt în vreun fel relative la factori contingenți din punct de vedere cultural și istoric. Aceast] doctrin] se numește relativism metaetic, pentru c] are de-a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
oricine ar trebui s] le urmeze, si care au prioritate asupra tuturor obligațiilor legale și instituționale. A face ce este bine înseamn] a acționa în acord cu aceste principii. Individul face ce este bine deoarece, ca și creatur] rațional], înțelege validitatea acestor principii și este angajat s] le urmeze. Chiar la baza opiniei lui Kohlberg se afl] urm]toarea tez] extrem de stimulativ]: ne începem viața dintr-un punct de vedere egocentric și, prin dezvoltare cognitiv], atât datorit] efortului nostru de a
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
p. 98-142. 42 Metod] și teorie moral] DALE JAMIESON i. Introducere Filosofii morali contemporani au încercat s] g]seasc] r]spuns la o gam] larg] de întreb]ri. Aceste întreb]ri includ semnificația limbajului moral, natura valorii și a obligației, validitatea diferitelor teorii normative, și datoriile pe care putem s] le avem cu privire la animale și generații viitoare. Filosofii morali contemporani sunt mult mai puțin interesați de întreb]ri privind teoriile morale în sine: ce sunt ele, de ce am vrea s] le
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
indentificate adev]rurile morale obiective. Soluția lui Rawls este de a introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își câștig] credibilitatea din leg]tură lor
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
introduce (în mod tacit) considerații suplimentare pentru a evalua judec]ți reflexive și perspective morale. Aceasta ar transfera misiunea justific]rii de la echilibrul reflexiv c]tre aceste teste de validitate. Întrebarea care apare este ce anume susține aceste teste de validitate; iar]și ne afl]m în ceaț]. Credință noastr] în aceste teste este fundațional], sau credințele care sunt validate de aceste teste își câștig] credibilitatea din leg]tură lor cu alte credințe? Coerentismul și fundaționalismul au ap]r]tori puternici
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
vedere moral, numeroase practici morale (și legale) își pierd justificarea și, în felul acesta, morală ins]și nu poate fi întemeiat] obiectiv. îi. Trei r]spunsuri tradiționale la aceast] problem] Sarcina care se impune în continuare este de a evalua validitatea acestui argument. Un început firesc este modul în care determinismul se refer] la libertate. Expunerea pe care am f]cut-o raționamentului implic] faptul c] relația dintre determinism și libertate este una de incompatibilitate. Cei care consider] c] adev]rul determinismului
[Corola-publishinghouse/Science/2264_a_3589]
-
la fel de valabile și astăzi. Aceasta dovedește că soluțiile respective se bazează mai mult pe observații pătrunzătoare și intuiție decât pe filosofie. De aceea sunt atât de practice, eficiente și valoroase. Cu toate că tehnologia se poate schimba, adevărul pe care se sprijină, validitatea și eficiența utilizării alimentelor obișnuite pentru a menține sănătatea pe căi naturale rămân aceleași. Dr. Sun a dat o mare importanță și activității sexuale disciplinate pentru menținerea sănătății și pentru longevitate. El a prezentat problema astfel: Nu trebuie să ne
Secretele medicinei chineze. Sănătate de la A la Z by Henry B. Lin () [Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
oportunitățile de educație pentru adulți sunt structurate? J. Habermas, unul dintre principalii exponenți ai acestui grupaj teoretic, în Teoria acțiunii comunicative (1984), vorbește despre cunoștințele tehnice (despre structura materială a lumii), practice (prin comunicare cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evident faptul că bătrânii vor înregistra rezultate mai slabe, fapt care conduce la ideea înregistrării unui anumit declin al abilităților intelectuale ale acestora. Testele de inteligență aplicate persoanelor de vârsta a treia trebuie reconsiderate, pentru a-și dovedi fidelitatea și validitatea. Strategiile de cercetare utilizate pentru a înregistra schimbările în structurile intelectuale ale oamenilor pe măsura maturizării lor au constituit și ele un motiv de controverse între cercetători. Studiile secvențiale pot furniza date diferite, comparativ cu cercetările longitudinale. Botwinick (1986) arată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
oportunitățile de educație pentru adulți sunt structurate? J. Habermas, unul dintre principalii exponenți ai acestui grupaj teoretic, în Teoria acțiunii comunicative (1984), vorbește despre cunoștințele tehnice (despre structura materială a lumii), practice (prin comunicare cu alții, prin dialog care stabilește validitatea) și emancipatoare (vizează forțele sociale facilitatoare sau obstaculare și relația dintre viața cotidiană a individului și sistem) pe care individul le poatevehicula, pentru a înțelege sursa puterii și a diferențierii și pentru a acționa asupra ei, fie în cadrul mișcărilor sociale
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
evident faptul că bătrânii vor înregistra rezultate mai slabe, fapt care conduce la ideea înregistrării unui anumit declin al abilităților intelectuale ale acestora. Testele de inteligență aplicate persoanelor de vârsta a treia trebuie reconsiderate, pentru a-și dovedi fidelitatea și validitatea. Strategiile de cercetare utilizate pentru a înregistra schimbările în structurile intelectuale ale oamenilor pe măsura maturizării lor au constituit și ele un motiv de controverse între cercetători. Studiile secvențiale pot furniza date diferite, comparativ cu cercetările longitudinale. Botwinick (1986) arată
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de evaluare presupun interogarea elevului în timpul lecției, fiind realizate prin dialog cadru didactic-elev, cu scopul de a se ajunge la forme monologate susținute de elev. Probele orale prezintă următoarele caracteristici: * sunt cel mai des folosite la clasă; * au fidelitate și validitate scăzută; * pot fi perturbate de factori externi: emoție, timiditate etc.; * realizează o strânsă împletire între evaluare și predare-învățare; * presupun detalierea fiecărei secvențe și reorientarea de către profesor pe parcursul întregului dialog cu elevii; * corectura strictă și amănunțită pe care cadrul didactic o
Autoevaluarea : o treaptă spre progres by Adriana Apostol, Vergina Șerban () [Corola-publishinghouse/Science/295_a_1372]
-
posibilitatea elevului de a aplica în mod creativ cunoștințele însușite în situații noi și variate pe parcursul unei ore sau unei succesiuni de ore de curs. Un element important în desfășurarea unei investigații îl constituie preexperimentarea, ceea ce asigură un plus de validitate instrumentului de evaluare pe care profesorul intenționează să-l propună elevilor săi. Se poate realiza individual sau pe grupuri de lucru, iar aportul acestui tip de activitate asupra dezvoltării capacităților de ordin aplicativ ale elevilor este considerabil (mai ales în
METODE ALTERNATIVE DE EVALUARE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Dumitru Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_885]