17,513 matches
-
sau cantitative (dacă spunem mama este foarte grasă este vorba de o variabilă calitativă, iar dacă spunem mama are 1m și 60 de cm. este vorba de o variabilă cantitativă).1 A doua clasificare se face între variabile discontinue și variabile continue. O variabilă discontinuă este o variabilă care există numai în clase sau valori distincte. De exemplu, dacă dorim să ne cumpărăm o pereche de pantofi, vom sesiza că avem un număr limitat de opțiuni cum ar fi 36, 37
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
spunem mama este foarte grasă este vorba de o variabilă calitativă, iar dacă spunem mama are 1m și 60 de cm. este vorba de o variabilă cantitativă).1 A doua clasificare se face între variabile discontinue și variabile continue. O variabilă discontinuă este o variabilă care există numai în clase sau valori distincte. De exemplu, dacă dorim să ne cumpărăm o pereche de pantofi, vom sesiza că avem un număr limitat de opțiuni cum ar fi 36, 37, 45 și nu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grasă este vorba de o variabilă calitativă, iar dacă spunem mama are 1m și 60 de cm. este vorba de o variabilă cantitativă).1 A doua clasificare se face între variabile discontinue și variabile continue. O variabilă discontinuă este o variabilă care există numai în clase sau valori distincte. De exemplu, dacă dorim să ne cumpărăm o pereche de pantofi, vom sesiza că avem un număr limitat de opțiuni cum ar fi 36, 37, 45 și nu putem lua o pereche
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
pereche de pantofi, vom sesiza că avem un număr limitat de opțiuni cum ar fi 36, 37, 45 și nu putem lua o pereche de pantofi care are mărimea 36,3 sau 36,4. Cu alte cuvinte acest tip de variabilă ia doar anumite valori. În schimb o variabilă continuă există într-un număr infinit de valori pe un anumit interval (de exemplu vârsta unei persoane trece printr-un număr infinit de valori diferite de la naștere până la moarte, de la 0 la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
număr limitat de opțiuni cum ar fi 36, 37, 45 și nu putem lua o pereche de pantofi care are mărimea 36,3 sau 36,4. Cu alte cuvinte acest tip de variabilă ia doar anumite valori. În schimb o variabilă continuă există într-un număr infinit de valori pe un anumit interval (de exemplu vârsta unei persoane trece printr-un număr infinit de valori diferite de la naștere până la moarte, de la 0 la 104 ani spre exemplu). Ținând cont de cele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
număr infinit de valori pe un anumit interval (de exemplu vârsta unei persoane trece printr-un număr infinit de valori diferite de la naștere până la moarte, de la 0 la 104 ani spre exemplu). Ținând cont de cele două clasificări putem grupa variabilele în patru categorii. În tabelul nr. 1.1. vom prezenta această clasificare mixtă. Tabelul nr. 1.1: Tipuri de variabile Variabile Discontinue Continue Calitative Aspectul unei mașini Numele șoferului mașinii Culoarea mașinii Cantitative Numărul roților mașinii Numărul locurilor mașinii Numărul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
diferite de la naștere până la moarte, de la 0 la 104 ani spre exemplu). Ținând cont de cele două clasificări putem grupa variabilele în patru categorii. În tabelul nr. 1.1. vom prezenta această clasificare mixtă. Tabelul nr. 1.1: Tipuri de variabile Variabile Discontinue Continue Calitative Aspectul unei mașini Numele șoferului mașinii Culoarea mașinii Cantitative Numărul roților mașinii Numărul locurilor mașinii Numărul ușilor mașinii Lungimea mașinii Viteza mașinii Vechimea mașinii Statistica s-a constituit pe două direcții: * parametrică (analiza variabilele cantitative); * nonparametrică
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
din context; * abuzul de formule și de teste statistice; * încercarea de a măsura ceea ce nu se poate măsura; * exagerarea intensității unei corelații (de exemplu o corelație de 0,1 deși semnificativă statistic, relevă că doar o sutime din variația unei variabile este comun împărtășită de cealaltă variabilă). Din observațiile de până acum deducem că înțelegerea realității se poate obține îmbinând cunoașterea sociologică cu cea statistică. Nu trebuie uitat că statistica este doar un instrument care ne ajută în analiza fenomenelor sociale
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
de teste statistice; * încercarea de a măsura ceea ce nu se poate măsura; * exagerarea intensității unei corelații (de exemplu o corelație de 0,1 deși semnificativă statistic, relevă că doar o sutime din variația unei variabile este comun împărtășită de cealaltă variabilă). Din observațiile de până acum deducem că înțelegerea realității se poate obține îmbinând cunoașterea sociologică cu cea statistică. Nu trebuie uitat că statistica este doar un instrument care ne ajută în analiza fenomenelor sociale. 1.3. Metodele statisticii Metodele statisticii
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
inferență. Cercetătorului i se pune problema să estimeze caracteristicile populației din datele eșantionului precum și să estimeze erorile de eșantionare. (4) Probleme de inferență apar, de asemenea, într-un context diferit. Una este să extragi o măsură a corelației dintre două variabile cuprinse de anchetă și cu totul altceva este să cauți prin metode analitice o explicație a modului cum ia naștere această relație demonstrată. Utilizarea de tehnici statistice complicate în anchete provine adesea din dorința de a stabili și a interpreta
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
factor important de segmentare dacă am constata că acesta nu este distribuit omogen la nivelul grupului ceea ce desigur ar genera așteptări și expectanțe total diferite ale membrilor acestuia. Fiecare dintre cele trei caracteristici este de fapt în limbaj sociologic o variabilă, adică fiecare reprezintă o entitate care poate lua valori diferite pentru oricare dintre persoane. Așa cum o să vedem, sexul sau genul este o variabilă care poate lua o valoare din două posibile: masculin sau feminin. Vârsta poate lua valori începând de la
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
total diferite ale membrilor acestuia. Fiecare dintre cele trei caracteristici este de fapt în limbaj sociologic o variabilă, adică fiecare reprezintă o entitate care poate lua valori diferite pentru oricare dintre persoane. Așa cum o să vedem, sexul sau genul este o variabilă care poate lua o valoare din două posibile: masculin sau feminin. Vârsta poate lua valori începând de la o zi până la mai mult de o sută de ani. De asemenea, venitul poate lua valori pe o scară foarte largă de la venituri
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Vârsta poate lua valori începând de la o zi până la mai mult de o sută de ani. De asemenea, venitul poate lua valori pe o scară foarte largă de la venituri mici sau lipsa venitului până la venituri foarte mari. Pornind de la clasificarea variabilelor realizată în tabelul nr 1.1, variabilele sex, vârstă și venit se încadrează astfel: Tabelul nr. 1.2: Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
zi până la mai mult de o sută de ani. De asemenea, venitul poate lua valori pe o scară foarte largă de la venituri mici sau lipsa venitului până la venituri foarte mari. Pornind de la clasificarea variabilelor realizată în tabelul nr 1.1, variabilele sex, vârstă și venit se încadrează astfel: Tabelul nr. 1.2: Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
valori pe o scară foarte largă de la venituri mici sau lipsa venitului până la venituri foarte mari. Pornind de la clasificarea variabilelor realizată în tabelul nr 1.1, variabilele sex, vârstă și venit se încadrează astfel: Tabelul nr. 1.2: Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul total al valorilor pentru o anumită caracteristică este cunoscut ca distribuția variabilelor. Fiecare variabilă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
largă de la venituri mici sau lipsa venitului până la venituri foarte mari. Pornind de la clasificarea variabilelor realizată în tabelul nr 1.1, variabilele sex, vârstă și venit se încadrează astfel: Tabelul nr. 1.2: Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul total al valorilor pentru o anumită caracteristică este cunoscut ca distribuția variabilelor. Fiecare variabilă are o distribuție specifică pentru
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Tipuri de variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul total al valorilor pentru o anumită caracteristică este cunoscut ca distribuția variabilelor. Fiecare variabilă are o distribuție specifică pentru o populație dată. De exemplu, membrii grupului de care am vorbit sunt distribuiți referitor la valorile masculine sau feminine într-o formă specifică care este denumită distribuția bărbaților și a femeilor sau mai
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
variabile folosite în statistica descriptivă Variabile Discontinue Continue Calitative Sex Cantitative Vârsta Venit Variația valorilor pentru o anumită caracteristică reprezintă o primă preocupare a statisticilor descriptive. Setul total al valorilor pentru o anumită caracteristică este cunoscut ca distribuția variabilelor. Fiecare variabilă are o distribuție specifică pentru o populație dată. De exemplu, membrii grupului de care am vorbit sunt distribuiți referitor la valorile masculine sau feminine într-o formă specifică care este denumită distribuția bărbaților și a femeilor sau mai simplu distribuția
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
sau mai simplu distribuția după sex a persoanelor din grupul respectiv. Dacă grupul conține 10% bărbați și 90% femei, atunci aceasta este distribuția grupului în funcție de variabila sex (gen). În același fel, persoanele care compun grupul reprezintă o distribuție specifică în funcție de variabilele: vârstă și venit. Rămâne să analizăm în ce mod aceste distribuții diferă de cea prezentată anterior. Putem spune că statistica descriptivă reprezintă un set de metode folosite la asamblarea, organizarea și redarea distribuției variabilelor (care sunt cunoscute și sub numele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupul reprezintă o distribuție specifică în funcție de variabilele: vârstă și venit. Rămâne să analizăm în ce mod aceste distribuții diferă de cea prezentată anterior. Putem spune că statistica descriptivă reprezintă un set de metode folosite la asamblarea, organizarea și redarea distribuției variabilelor (care sunt cunoscute și sub numele de date). Metodele obișnuite de descriere a datelor anchetei sunt absolut inteligibile. Să considerăm cazul unui chestionar care este construit din 100 întrebări (incluzând subîntrebările) la care au răspuns aproximativ 1000 de persoane. Fiecare
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
se poate extrage din răspunsurile la această întrebare, cel puțin dacă ea este tratată izolat, fără a fi conexată de alte întrebări. Dacă răspunsurile iau o formă numerică (respectiv, în limbaj tehnic, dacă este vorba de o întrebare privind o variabilă mai degrabă decât un atribut), putem merge mai departe. O întrebare pe același formular poate cere persoanelor care au răspuns că au mers la internet cafe în ultimele șapte zile să spună de câte ori au mers în perioada respectivă. Cu excepția categoriei
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
niciodată distribuțiile, procentajele, mediile și măsurile dispersiei, însoțite evident de grafice pentru a se obține o prezentare a rezultatelor cât mai relevantă pentru beneficiar. Aceasta nu înseamnă, bineînțeles, că o asemenea analiză se efectuează neapărat luându-se pe rând o variabilă sau o întrebare. Dimpotrivă, de obicei va reieși că ele implică clasificări încrucișate (tabele de contingență) și în consecință un studiu al relațiilor. Cercetătorul dorește să știe dacă persoanele care votează pe liberali sunt de asemenea cei care, în ansamblu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
grupa de venit brut"2. Astfel de ,,dezmembrări" reprezintă invariabil o parte a analizei de anchetă și nimeni nu se gândește la ele ca la studii de relație. În interiorul unor astfel de "dezmembrări" fundamentale pot exista alte clasificări încrucișate de variabile și se pot calcula, ca mijloace de comparație, procentaje, medii etc. Dar dincolo de acestea, există adesea dorința de a avea o măsură a gradului și sensului relației dintre două (sau mai multe) variabile. Pentru acest scop dispunem de mai multe
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
fundamentale pot exista alte clasificări încrucișate de variabile și se pot calcula, ca mijloace de comparație, procentaje, medii etc. Dar dincolo de acestea, există adesea dorința de a avea o măsură a gradului și sensului relației dintre două (sau mai multe) variabile. Pentru acest scop dispunem de mai multe tipuri de măsurări, iar analistul de anchetă, care are intenția de a folosi unul din acești coeficienți, trebuie să fie familiarizat cu caracteristicile lor și să fie sigur că sunt corespunzători. Simplitatea calculării
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
9 %. În urma acestui exemplu putem conchide că tehnicile statisticii deductive sunt preocupate mai ales de evaluarea sensului variației în eșantioanele estimate. Descrierile numerice provenite de la eșantioane sunt estimări ale parametrilor populației. "Cercetătorii sunt preocupați nu numai de estimarea valorilor pentru variabilele ce descriu o populație, ci foarte des ei doresc să compare valorile variabilelor pentru două sau mai multe populații." (N. R. Kurtz, 1982). Pornind de la definiția dată de autorul citat sesizăm o altă posibilă utilizare a acestui tip de statistici, în
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]