14,506 matches
-
referință furnizată de autoritate Câmpul 2.84 „Indicatorul ratei variabile a segmentului 1” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.85 „Denumirea ratei variabile a segmentului 1” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.99 „Identificatorul ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.100 „ Indicatorul ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.101 „Denumirea ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
referință furnizată de autoritate Câmpul 2.85 „Denumirea ratei variabile a segmentului 1” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.99 „Identificatorul ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.100 „ Indicatorul ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.101 „Denumirea ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate k) autoritățile relevante ale unei țări terțe care au încheiat un acord de
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
referință furnizată de autoritate Câmpul 2.99 „Identificatorul ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.100 „ Indicatorul ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate Câmpul 2.101 „Denumirea ratei variabile a segmentului 2” Lista de indici de referință furnizată de autoritate k) autoritățile relevante ale unei țări terțe care au încheiat un acord de cooperare cu ESMA, în sensul articolului 76; Nu este cazul Nu este cazul l) Agenția pentru
GHID ESMA din 19 aprilie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/283043]
-
Insuficiență testiculară primară Carcinom hepatocelular până la finalizarea pubertății Prognostic Supraviețuire necunoscută, cazuri cu deces la vârstă tânără Speranța de viață peste medie Deces sub VC 8 luni, supraviețuire maximă = 15 ani deces până la VC 12 ani Prognostic vital variabil, de la câteva luni la viața adultă, medie 6 ani Supraviețuire incomplet cunoscută, posibil deces în decada 2 de viață VC = vârsta cronologică TABEL 2 - SDR PROGEROIDE CU LIPODISTROFII PARȚIALE Tip SHORT syndrome Marfan syndrome with neonatal progeroid syndrome-like lipodystrophy
ANEXĂ din 9 mai 2024 () [Corola-llms4eu/Law/282705]
-
4. La articolul 4, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: d) subunități de intervenție organizate ca grupuri de intervenție, detașamente speciale, detașamente, secții, stații, pichete de pompieri, de protecție civilă și mixte, având în componență un număr variabil de echipe și echipaje specializate pe tipuri de intervenții, precum și alte structuri necesare îndeplinirii misiunilor încredințate; ... ... 5. La articolul 7, alineatele (1) și (4) se modifică și vor avea următorul cuprins: Articolul 7 (1) Inspectoratul este condus de șeful
HOTĂRÂRE nr. 854 din 18 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/285833]
-
caracteristicile ultrasunetelor pe care diferitele specii le emit în faza de căutare, ele putând fi captate în teren cu ajutorul unui detector de ultrasunete. Identificarea speciilor prin această metodă este însă, incertă deoarece distanța dintre observator și liliac este necunoscută și variabilă animalul aflându-se într-o continuă mișcare (Ransome, 1990). Performanțele sonarului sunt cu adevărat remarcabile, permițând liliecilor să depisteze fire foarte subțiri, cu diametrul de 0,2 mm sau chiar de 0,05 0,08 mm în cazul speciilor din
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
materie organică. Compoziția sa chimică, fizică și biologică variază în raport cu specia și zona de hrănire a liliecilor, cu 92 tipul de peșteră, vârsta depozitului etc. De aceea este dificil a se stabilii valori cantitative precise pentru componentele sale, ele fiind variabile. Proprietățile naturale ale guano-ului nu derivă doar din compoziția sa complexă, ci se datorează și altor factori, cum sunt stabilitatea structurală ridicată și producerea unui efect rezidual semnificativ în sol, precum și beneficiilor aduse de miceți, actinomicete și bacterii. Guano
Mamifere cu aripi by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/1647_a_3099]
-
punct de trecere la adevăratul simbol, îl putem găsi și pe acesta în imaginația nordică, în formele lui începătoare. Oricît ar fi această imaginație de aplicată să transforme fenomenele sensibile într-o ceată de zei mulțime de zei nemăsurată și variabilă cum nu posedă nici un alt popor -, totuși ea își reamintește mereu în diferite concepții și povestiri, de acea abstracție spirituală a zeului suprem, cu care comparate singularul și sensibilul, fenomenul sînt concepute ca fiind nedivine, inadecvate, și [138] de aceea
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
lui A.D.P., din Nouăsprezece trandafiri, până la Nopți la Serampore și Șarpele, peste tot întâlnim „amintiri ecran“, care conferă o mare precizie a faptelor petrecute. Amnezia incapacitatea totală sau parțială a unei persoane de a-și aminti trecutul, pentru o perioadă variabilă de timp, respectiv pierderea totală sau parțială a funcției de evocare și fixare a memoriei. Amnezia este doar una dintre tehnicile literare de transgresiune în alt timp și spațiu, de care Eliade se folosește pentru „a-și arunca“ personajele într-
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
suprafeței terestre se află o regiune dominantă de interacțiunea turbulentă a atmosferei cu suprafața globului, denumită stratul limită planetar. Stratul limită planetar posedă o limită inferioară bine precizată, dictată de prezența suprafeței terestre, în schimb limita lui superioară este puternic variabilă, în funcție de poziția geografică și timp, ca și de proprietatea urmărită; totuși să acceptăm valoarea de aproximativ 500 m pentru aceasta. Restul atmosferei, cuprinzând circa 95% din masa totală, este influențat într-o măsură mult mai redusă de către suprafață, fiind cunoscut
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
în mod identic de la un an la altul, caracteristicile medii ale vremii putând prezenta variații locale interanuale dramatice. Cea mai mare parte a resurselor în investigațiile atmosferice a fost direcționată spre perfecționarea capacității de prognozare a vremii pentru perioade variabile, de până la două săptămâni. Cu toate progresele consemnate în această direcție în ultimele decenii, prognozele actuale prezintă limitări serioase, datorate insuficienței capacităților de calcul (care apelează la supercomputere) și a datelor atmosferice prelucrate, pe de o parte, precum și cunoașterii și
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
Meteorologică Mondială, un număr de 20 gaze (tabelul 2.2). Primele patru (N2, O2, Ar și CO2) totalizează 99.9995% din volumul și 99.9976% din masa aerului uscat. Dintre toate componentele acestuia, numai CO2, O3 și Rd au concentrații variabile în timp și după coordonatele spațiale; dată fiind ponderea lor minoră, compoziția atmosferei în apropierea suprafeței terestre poate fi considerată practic constantă. Atmosfera reală conține însă și vapori de apă în cantități variabile, a căror pondere volumică poate ajunge până la
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
numai CO2, O3 și Rd au concentrații variabile în timp și după coordonatele spațiale; dată fiind ponderea lor minoră, compoziția atmosferei în apropierea suprafeței terestre poate fi considerată practic constantă. Atmosfera reală conține însă și vapori de apă în cantități variabile, a căror pondere volumică poate ajunge până la 4% în troposfera regiunilor ecuatoriale (tabelul 2.2). Azotul constituie componenta predominantă a atmosferei. El se caracterizează printr-o pronunțată inerție, nu participă la schimburile radiative din atmosferă și nu este activ chimic
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
stratului superior F2 al ionosferei. Concentrația atomilor excitați O (1D) este infimă în troposferă, însă crește în stratosferă, atingând (0,5-2,0)×1010 m-3 la altitudinea de 20 km și 1012 m-3 la 35 km. 2.2. Componente variabile ale atmosferei 2.2.1 Evaporarea și umezeala aerului Vaporii de apă provin în atmosferă de pe suprafața terestră în timpul procesului de evaporare. În atmosferă, vaporii de apă sunt transportați de curenții de aer regulați, precum și pe calea amestecului turbulent. Sub
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
proprie. În această figură pe axa coordonatelor este trecut raportul dintre viteza de evaporare (Q) CAPITOLUL 3. ATMOSFERA TURBULENTĂ 1. Caracteristicile schimbului turbulent, difuzia vaporilor de apă și a impurităților din atmosferă În compunerea aerului atmosferic intră întotdeauna părți componente variabile (vapori de apă, bioxid de carbon și azot) precum și tot felul de impurități atmosferice, care reprezintă cele mai fine particule solide și lichide. Numim concentrație specifică de impurități masa acestora dintro unitate de masă de aer (de ex. în grame
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
curgere laminară sau de tranziție spre curgerea turbulentă. Stările stratului limită atmosferic, sunt cazuri limită, idealizate ce se întâlnesc rar în natură. În atmosfera reală se întâlnesc stări hibride în care efectele dinamice și cele termice se suprapun în proporții variabile sau stări de tranziție de la o stare staționară la alta. Stările stratului limită atmosferic sunt variabile în timp. Există variații aleatorii ale stările stratului, determinate de fluctuațiile turbulente ale parametrilor fizici și variații periodice, determinate de variația diurnă a
ORDINE ȘI DEZORDINE ÎN SISTEME MACROSCOPICE by PARASCHIV DANIELA () [Corola-publishinghouse/Science/1776_a_3171]
-
lichizi: hidrocarburi și solvenți organici în stare de vapori sau sub formă de ceață (sistem dispers de aer și vapori sub formă de picături foarte fine); -poluanți solizi: praf (pulberi de natură diferită) sub formă de particule solide cu dimensiuni variabile (0,01 - 1 ?) fin dispersate în aer; un loc aparte îl ocupă aerosolii, care reprezintă sisteme disperse de aer și picături lichide grele (vapori de metale, oxizi metalici, NaCl solidă). După natura lor, poluanții pot fi: organici și anorganici. Poluanții
Managementul calității by Roșca Petru, Nan Costică, Gribincea Alexandru, Stroe Cosmin () [Corola-publishinghouse/Science/1648_a_3158]
-
nu formulează noi cerințe, nu impulsionează și nu stimulează dezvoltarea intelectului, gândirea copilului nu- și dezvoltă integral posibilitățile de care dispune, nu-și atinge formele superioare de manifestare sau le atinge cu întârziere (L.S. Vâgotskiă. Inteligența școlară prezintă o structură variabilă din punct de vedere psihogenetic, în funcție de nivelul școlarizării. Inteligența școlară a elevului de clasa I este diferită de cea a elevului de clasa V sau VIII. Paralel cu îmbogățirea conținutului real și cu diversificarea activității școlare, pe măsura trecerii
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
de aspirație ridicat sunt mai bune față de reușita celor cu nivel de aspirație scăzut. Se pare că randamentul școlar ar fi în corelație cu aspirațiile elevilor și nu cu așteptările acestora. Însă sfera de acțiune a nivelului de aspirație este variabilă de la un elev la altul; la unii, spre exemplu, poate să apară nu atât în raport cu nevoia de autorealizare, cât cu cea de dominare. Nu putem să neglijăm faptul că reușita școlară este influențată mai mult sau mai puțin
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cadru motivațional apare și aspirația spre competentă, dorința de a deveni un bun profesionist. În acest caz eforturile se canalizează înspre disciplinele având legătură cu viitoarea meserie. Profesorul poate și trebuie să utilizeze toate aceste motive ce apar cu pondere variabilă de la un elev la altul, dar trebuie să cultive prin toate mijloacele motivația intrinsecă. Sistemul motivațional școlar apare ca fiind pluralist; dacă acceptăm premisa că activitatea de învă țare este plurimotivată, atunci orice analiză a acestui fenomen trebuie să evidențieze
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
se referă la anumite stări (trăiriă emoționale, la anumite sentimente și preferințe evaluative (valoriceă determinate de anumite motive, interese, aspirații și idealuri ale persoanei. Aceste componente sunt considerate ca dominante în alcătuirea psiho-socială a atitudinii, manifestându-se printr-o intensitate variabilă și prin orientarea pozitivă, negativă sau neutră a trăirii. - o componentă comportamentală care se referă la intențiile si tendințele acționale ale subiectului în relațiile sale cu obiectul, cu realitatea. Ele sunt consecințe ale elementelor cognitive și afective. În această privință
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
cazul narațiunii scrise. Chiar dacă se specifică timpul istoriei (acest eveniment a durat zece minute, și acela a durat douăzeci), timpul discursului (timpul ocupat de reprezentarea timpului povestirii) este greu, ca să nu spunem imposibil, de măsurat: nu este echivalent cu timpul (variabil) cerut de citirea sau scrierea unei narațiuni, nici nu este același cu timpul pe care îl va fi luat narația (imaginați-vă o narație de trei pagini sfîrșindu-se cu "Mi-am început povestirea la nouă fix, și acum este douăsprezece
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
restricții conceptuale sau perceptive (ceea ce se prezintă atribuindu-se perspectivei unui personaj sau altul), se spune că narațiunea are FOCALIZARE INTERNĂ (Ambasadorii, Vîrsta rațiunii). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă perspective diferite, rînd pe rînd, pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii, Potirul de aur), sau multiplă (cînd aceleași situații și evenimente se prezintă cel puțin o dată, dacă nu de fiecare dată, într-o perspectivă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
focalizare internă [internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE prin care se transmite informația în funcție de PUNCTUL DE VEDERE sau PERSPECTIVA unui personaj (conceptuală sau perceptivă). Focalizarea internă poate fi fixă (cînd se adoptă una și aceeași perspectivă: Ambasadorii, Ce știa Maisie), variabilă (cînd se adoptă, pe rînd, diferite perspective pentru a prezenta situații și evenimente diferite: Vîrsta rațiunii), sau multiplă (cînd aceleași situații și evenimente sînt prezentate de mai multe ori, de fiecare dată într-o perspectivă diferită: Piatra Lunii, Rashomon). ¶Bal
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
multiple internal focalization]. Tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care aceleași situații și evenimente sînt prezentate de cel puțin două ori, de fiecare dată în funcție de un focalizator diferit (Piatra Lunii, Rashmon). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare-internă variabilă [variable internal focalization]. Un tip de FOCALIZARE INTERNĂ sau PUNCT DE VEDERE prin care diferiți FOCALIZATORI se folosesc pentru a prezenta situații și evenimente diferite (Vîrsta rațiunii, Potirul de aur). ¶Genette 1980. Vezi și FOCALIZARE. focalizare zero [zero focalization]. Un
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]