15,023 matches
-
grupelor musculare, o masă musculară mare, dacă funcția cardio-respiratorie nu ar iriga cu sânge oxigenat unitățile funcționale ale mușchilor!? „Să fii sănătos nu înseamnă că iți trebuie o masă musculară mare, ci că ai nevoie de un sistem respirator și vascular eficient”1. Privind în ansamblu asupra activităților puternic influențate de practicarea joggingului, activitatea psihică este și ea una dintre ele, datorită efectului de „dependență”, pe care joggingul îl oferă practicanților. Acest efect psihic de dependență, determinat de jogging, ar fi
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
al contracției musculare: stimulează formarea mioglobinei și a depozitelor de glicogen (atunci când programele de jogging sunt desfășurate constant și cu dozare corespunzătoare, vizând creșterea anduranței); creșterea numărului de capilare și de anastomoze intercapilare pe unitatea de secțiune musculară; creșterea patului vascular, care depășește proporțional hipertrofia fibrei musculare, ceea ce determină ameliorarea aprovizionării locale cu oxigen (Drosescu, P., 2010); 1.1.6. Efectele joggingului în întârzierea îmbătrânirii Datorită efectelor fiziologice, biochimice și biomecanice rezultate în urma efortului depus în ședințele de alergare, efectuate constant
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a corpului este susținută de ambarcațiune sau simulator iar efortul anumitor grupe musculare este facilitat, asimetria în dezvoltarea organismului fiind evidentă; practicarea ciclismului sau a spinning-ului (simularea pedalării pe bicicletă statică) solicită mult și complex organismul, în special funcția cardio vasculară, însă, transferând o parte a greutății sale corporale pe bicicletă (șa și ghidon), efortul este în bună măsură facilitat (se reduce efectul forței gravitațional asupra unor segmente anatomice); Fig. nr. 22, 23 și 24 - Atingerea sau menținerea stării de bine
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
fapt se repercutează și Jogging de la A la Z II 73 asupra masei musculare (care se diminuează) și oaselor (devin mai fragile); activitatea cardiacă începe să „dea” unele mici semn de tulburare. Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferică vasculară crește, iar presiunea arterială medie are tendință de creștere și de apropiere de valorile maxime (Drăgan, I. 2002); după 40 de ani, efectele generate de activitate hormonală se resimt și asupra mobilității articulațiilor
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
la Z II 73 asupra masei musculare (care se diminuează) și oaselor (devin mai fragile); activitatea cardiacă începe să „dea” unele mici semn de tulburare. Din punct de vedere funcțional, datorită reducerii elasticității vasculare și scăderii diametrului vaselor, rezistența periferică vasculară crește, iar presiunea arterială medie are tendință de creștere și de apropiere de valorile maxime (Drăgan, I. 2002); după 40 de ani, efectele generate de activitate hormonală se resimt și asupra mobilității articulațiilor; greutatea corporală devine o „problemă”, vârsta maturității
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3066]
-
a mușchilor (miastenie), unei atingeri a bulbului rahidian (scleroza laterală amiotrofică) sau a unor leziuni bilaterale ale căilor care merg de la cortex la bulb. În acest ultim caz, se vorbește de sindromul pseudobulbar, el se întâlnește, de exemplu, în accidentele vasculare cerebrale multiple și la scleroza în plăci. • Disartriile neparalitice sunt consecințe ale unor atingeri ale encefalului în decursul bolilor neurologice (leziuni ale cerebelului, boala lui Parkinson, coree, atetoză). Semnele exacte depind de boala în cauză. În atingerile cerebelului, de exemplu
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
boli infecțioase ale creierului și meningelor: abcese cerebrale, encefalite (de ex.: encefalita herpetică) etc. Tratamentul afaziilor Dacă nu este vorba de o afecțiune progresivă (tumoră, boală degenerativă), tulburările afazice se pot ameliora în cursul evoluției (de ex.: după un accident vascular cerebral), în funcție de gravitatea și extinderea leziunii. Această recuperare funcțională, de cele mai multe ori incompletă, este datorită capacității creierului de a crea noi conexiuni interneuronale, ceea ce se numește plasticitate cerebrală. Acest proces poate fi facilitat printr-un tratament de reeducare a vorbirii
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
8000-26000 cazuri noi în Statele Unite ale Americii. Fumatul activ și pasiv se asociază cu o creștere a incidenŃei bolilor cardiovasculare. Riscurile cresc direct proporŃional cu consumul, iar tutunul poate fi cauză de deces prin boala cardiacă ischemică, anevrismul aortic, accidentul vascular cerebral, etc. În Germania sunt diagnosticate anual, 30000 de cazuri noi de neoplasm bronhopulmonar datorate fumatului, iar cazurile noi aparŃinând patologiei cardiovasculare atribuite fumatului reprezintă 80000-90000. Riscul de cancer la fumătorii activi a fost estimat ca fiind de 7,8
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
efectele mutagene. Studiile clinice au arătat o creștere a mortalităŃii prin afecŃiuni cardiace ischemice, în urma expunerii la benzo[a]piren. Hidrocarburile policiclice aromatice au capacitatea de a produce leziuni aterosclerotice, prin legarea la nivelul lanŃului de ADN, în celulele endoteliale vasculare, urmate de bioactivarea acestor compuși chimici. 2.6. Nitrozaminele Dintre componenŃii chimici ai fumului de Ńigară, nitrozaminele, având ca reprezentant principal 4metilnitrozamino-1-3 piridil-1-butanona (NNKĂ, reprezintă cei mai importanŃi factori cu rol carcinogen dovedit alături de nicotină. Expunerea la acești compuși, prin
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
sau profesională, în patogenia afecŃiunilor sistemului cardiovascular, precum și în carcinogeneză, fiind implicate în dezvoltarea neoplasmelor capului și gâtului. Toxicitatea cadmiului asupra sistemului cardiovascular este dovedită. La concentraŃiile din fumul de Ńigară cadmiul dereglează transcripŃia și produce leziuni structurale ale endoteliului vascular. AcŃiunea cadmiului se corelează cu creșterea riscului de arteriopatie obliterantă periferică, iar studiile pe animale de laborator au arătat o creștere a susceptibilităŃii pentru dezvoltarea aterosclerozei. Expunerea la plumb se corelează slab cu creșterea tensiunii arteriale, conform rezultatelor unei metaanalize
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
condiŃii normale sistemele cardiovascular și respirator. Fig. 3.2. Rolul fumatului în inducerea stresului oxidativ Efectele acute ale fumatului includ de la modificări minime ale funcŃiei pulmonare, frecvenŃei cardiace, tensiunii arteriale, statusului inflamator, până la insuficienŃă respiratorie acută, infarct miocardic, aritmii, accident vascular cerebral și deces, un rol important în acest sens deŃinându-l nivelul expunerii la tutun, precum și alŃi factori de risc asociaŃi. ConsecinŃele expunerii la fumat pe termen lung includ bronhopneumopatia obstructivă cronică și ateroscleroza. Atât efectele acute, cât și cele
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
receptorilor colinergici de tip nicotinic din creier și glandele suprarenale activând sistemul nervos simpatic și determinând eliberarea de adrenalină. Astfel nicotina are efecte simpaticomimetice, determinând creșterea frecvenŃei cardiace, a tensiunii arteriale, a contractilităŃii miocardice și generând vasoconstricŃie pe anumite teritorii vasculare. 36 Studiile arată o frecvenŃa cardiacă superioară, în medie cu 7 bătăi/minut în timpul fumatului, iar sistarea acestuia determină scăderea frecvenŃei cardiace după aproximativ o săptămână (95Ă. Deși nicotina din fumul de Ńigară determină creșterea tranzitorie a tensiunii arteriale, fumatul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
neexpuși. Studiul a arătat că efectele fumatului pasiv asupra variabilităŃii ritmului cardiac sunt asemănătoare cu cele ale expunerii la poluarea cu microparticule . Un studiu publicat în 2008 a cercetat efectele expunerii pasive la fumul de Ńigară, pentru elucidarea cauzalităŃii efectelor vasculare ale fumatului pasiv, ca fiind mediate de o reacŃie nespecifică la fum în general sau un efect specific fumului de Ńigară. S-a urmărit elucidarea rolului nicotinei în generarea acestor efecte, studierea persistenŃei acestora după întreruperea expunerii și cuantificarea rolului
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
nu a persistat peste 20 minute după întreruperea expunerii. Un alt grup de subiecŃi a primit tablete de nicotină sublingual, constatându-se efecte asupra reflexiei undei aortice în corelaŃie cu concentraŃia serică a nicotinei. 3.2.3. DisfuncŃia endotelială Endoteliul vascular joacă un rol important în reglarea fluxului sangvin prin producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială prin distrugerea celulelor endoteliului și prin degradarea oxidului nitric. Unii oxidanŃi gazoși din fumul
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
producerea de substanŃe vasoactive (oxid nitric, endotelină, prostacicline, angiotensinogenă. Datorită substanŃelor oxidante, fumatul poate produce disfuncŃie endotelială prin distrugerea celulelor endoteliului și prin degradarea oxidului nitric. Unii oxidanŃi gazoși din fumul de Ńigară precum acroleina, acŃionează direct la nivelul endoteliului vascular. În plus, diferite componente chimice ale fumului de Ńigară stimulează NADPH, determinând apariŃia ionului superoxid, un puternic oxidant, care reduce activitatea oxidului nitric și determină disfuncŃie endotelială. Expunerea acută la fumatul pasiv produce disfuncŃionalităŃi ale mecanismelor vasodilatatoare mediate endotelial, prin
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de 8-izoprostan mai crescut, comparativ cu nefumătorii. La nefumători s-a constatat descreșterea FMD și creșterea nivelului de 8-izoprostan în urma expunerii la fumul de Ńigară după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive directe ale fumatului asupra celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule endoteliale distruse în fluxul sangvin și ruperea joncŃiunilor între celulele endoteliale adiacente în urma expunerii la fumat. Afectarea endoteliului vascular prin mecanismele expuse determină creșterea permeabilităŃii arteriale și favorizarea aterosclerozei. Repararea endoteliului vascular în urma distrugerii
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
după aproximativ 30 minute. Au fost descrise efectele distructive directe ale fumatului asupra celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule endoteliale distruse în fluxul sangvin și ruperea joncŃiunilor între celulele endoteliale adiacente în urma expunerii la fumat. Afectarea endoteliului vascular prin mecanismele expuse determină creșterea permeabilităŃii arteriale și favorizarea aterosclerozei. Repararea endoteliului vascular în urma distrugerii celulelor endoteliale este un proces important care are la bază funcŃiile citoscheletului endotelial. Filamentele de actină joacă un rol hotărâtor în acest sens, prin reglarea
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
celulelor endoteliului vascular, exprimate prin creșterea numărului de celule endoteliale distruse în fluxul sangvin și ruperea joncŃiunilor între celulele endoteliale adiacente în urma expunerii la fumat. Afectarea endoteliului vascular prin mecanismele expuse determină creșterea permeabilităŃii arteriale și favorizarea aterosclerozei. Repararea endoteliului vascular în urma distrugerii celulelor endoteliale este un proces important care are la bază funcŃiile citoscheletului endotelial. Filamentele de actină joacă un rol hotărâtor în acest sens, prin reglarea proceselor de semnalizare, locomoŃie și adeziune celulară. Studiile au arătat că nicotina provenită
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
un indice de masă corporală peste 27 kg/m2, o vârstă peste 55 de ani sau cu un indice carotidian intimă/medie peste 0,707mm. 3.2.4. Efectele fumatului asupra vaselor mari Fumatul prin mecanisme fiziopatologice complexe determină modificări vasculare la nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
nivelul diferitelor organe și sisteme (de la arteriopatie obliterantă periferică, până la boală coronariană și cerebrovasculară. La fumători s-a constatat o dublare a riscului pentru afecŃiuni coronariene și o creștere de aproximativ șapte ori a riscului de arteriopatie obliterantă periferică. Modificările vasculare cauzate de fumat diferă în funcŃie de numărul de Ńigări: numărul mare de pachete-an se asociază cu efecte mai severe la nivelul arterelor membrelor inferioare, decât la nivelul coronarelor. La momentul actual nu există suficiente dovezi epidemiologice privind implicarea directă
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
mai pronunŃate la nefumători și mai puŃin semnificative la foștii sau actualii fumători. Există dovezi certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
certe că fumatul cronic produce o scădere a fluxului sangvin cerebral la fumători în raport cu nefumătorii și potenŃează modificările aterosclerotice cu rol decisiv în patogenia accidentului vascular cerebral. Studiile au arătat că fumatul reprezintă un factor de risc independent pentru accidentul vascular cerebral, asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539 femei, urmărite pe o perioadă de 8 ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
asociindu-se cu o mortalitate crescută prin boală cerebrovasculară, relaŃia fiind direct proporŃională cu numărul de pachete-an. Un studiu pe un număr de 118539 femei, urmărite pe o perioadă de 8 ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a accidentului vascular cerebral, la fumători comparativ cu nefumătorii, demonstrând următoarele: fumatul a 1-14 Ńigări pe zi a determinat o creștere a riscului relativ pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
femei, urmărite pe o perioadă de 8 ani, a urmărit riscul relativ de apariŃie a accidentului vascular cerebral, la fumători comparativ cu nefumătorii, demonstrând următoarele: fumatul a 1-14 Ńigări pe zi a determinat o creștere a riscului relativ pentru accident vascular cerebral de 2,2 ori, iar fumatul a mai mult de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]
-
de 25 Ńigări pe zi o creștere de 3,7 ori. ApariŃia hemoragiilor subarahnoidiene a prezentat o creștere a riscului relativ de 9,8 ori, la subiecŃii fumători comparativ cu nefumătorii. Într-o metaanaliză realizată pe 32 studii, rata accidentului vascular cerebral a fost de 1,5 ori superioară la fumători faŃă de nefumători și a variat în funcŃie de tipul afectării cerebrale: 1,9 ori risc de infarct cerebral, 0,7 risc de 43 hemoragie cerebrală și 2,9 risc
Mic ghid al practicianului FUMATUL by Florin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/1684_a_2997]