9,893 matches
-
ar vrea, dar... copiii n-au mai dat semne de viață cam de mult, știi bine. - Și? Acum vrei să ne rugăm de ei, a mormăit bărbatul vizibil iritat. Când ați vorbit ultima oară? - Ultima oară... a sunat Anca din Vatra Dornei. După ce au venit din Grecia. Știi că prin iunie, parcă... - Aha! Iată că suntem aproape la sfârșit de august. Băiatul nostru a uitat că mai existăm... Au cheltuit prea mult pe unde au fost și nu mai au bani
ISPITA (8) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356493_a_357822]
-
e nicio legătură între trecut și prezent(azi). Soluția găsită de poet deși temporară, e inedită: umbra turnului. Se coace pita - un greiere înțeapă prelung liniștea (Ildiko Juverdeanu) Olfactivul e copleșit evident de mirosul de pită care se coace pe vatră. În liniștea nopții târzii, un greiere neastâmpărat rupe vraja așteptării, de parcă și el, nemai având răbdare, dorește să guste neapărat din miezul pâinii. Un poem despre simplitatea vieții de la țară, despre dimensiunea profundă a bucuriilor simple, neîmbogățite artificial/superficial. Margine
HAIKU, COMENTARII de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356545_a_357874]
-
social-politică a Subcontinentului Indian. Religia și evoluția spirituală a populației întâlnite au fost secundare pentru preocuparile mele de la acea vreme. În Pakistan, de exemplu, am vizitat lagărele de refugiați și am fost tulburat de situația precară a afganilor izgoniți de la vetrele lor de agresiunea sovieto-comunistă. Într-un fel și eu am fost izgonit din țara mea natală!). În Nepal am studiat societatea, dar religia Buddhistă am obsevat-o doar ca fundal social. M-au interesat și acolo refugiații, anume refugiații tibetani, pe
PE MUNTII CARE SE SPRIJINA CERUL de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356543_a_357872]
-
tregem cu toții. Aflați dinaintea unui altar - la mii și mii de kilometri de țară, românii se reîntâlnesc virtual cu părinții lor, cu toate rudele din sat, cu toate credințele și sărbătorile noastre, cu dealurile și câmpiile de-acasă, cu mirosul vetrei, cu freamătul pădurii sau mirosul fanului proaspăt cosit. Și astfel, în ciuda atâtor preschimbări impuse de traiul în noile noatre patrii adoptive, purtăm totuși pretutindeni, ascuns în noi, dorul nestins față de cei care suntem cu adevarat, sufletește, ca pe un însemn
INTERVIU CU MAESTRUL PETRU BOTEZATU, PICTOR DE BISERICI, ICOANE ŞI PICTURĂ SECULARĂ de MARA CIRCIU în ediţia nr. 303 din 30 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356540_a_357869]
-
făcute, pentru a arăta fiecare suprafață de teren, arabil ori împădurit, pe care l‑a avut familia pe vremuri. Adunase peste 20 de hectare de pământ din circuitul agricol, masate în vreo două‑trei locuri și alte câteva creionate prin vatra comunei. Căuta oameni în viață care să mărturisească, la nevoie, despre averea lui fărâmițată de comuniști. Unii, puțini la număr, trăiau și au fost de bună credință. Alții, care munciseră cu ziua și au fost tratați cândva ca servitori, s
CHEMAREA DESTINULUI (14) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356581_a_357910]
-
catedrale, Undeva se aud sunând clopotele, Doi vraci cu niște figuri banale Ne spun povești orientale. Suntem și noi niște frunze, Se plimbă vocalele pe lângă noi, Aruncăm cuvintele lăuze Și ne strecurăm printre soare și ploi. Destinul nostru doarme în vatră, aproape, Și râde precum Gioconda la Luvru de noi, Ne spălăm de păcate cu prosoape, Un fel de giulgiuri pline de sânge și de noroi. Plouă câteodată pe noi cu erori, Suntem la cină Iuda Iscarioteanul, Aducem la masă un
A MAI TRECUT DIN VIAŢĂ UN AN de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356751_a_358080]
-
rămăsese însărcinată, dar nu era motivul neliniștii lui. Avea și un cântec aproape tabú, o melodie extraordinar de mișcătoare, pe care n-o interpreta decât dacă îl rugam aproape în genunchi. Cu imaginația mea romantică, îmi închipuiam că lăsase la vatră vreo inimă zdrobită, de care își amintea când cânta. Acum cred că era mai degrabă un imn revoluționar, ceva nevinovat în aparență, interzis ca și imnul nostru „Deșteaptă-te Române”, sau „Trăiască Regele”. Probabil că interpretarea acelui cântec se pedepsea
AMADEO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 594 din 16 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355099_a_356428]
-
desluși din slova săpată pe mormânt Și glasul făr’ de moarte al Bugăi de va bate Ne-o aminti frumosul moldavului pământ. Să ne scăldăm , iubito, în ondulări de grâne, În salbele de focuri aprinse peste glii Că din străvechea vatră se-nalță azi lumină Și doina ni-i eternă și-o cântă ciocârlii. Leonid IACOB Referință Bibliografică: apartenență / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 334, Anul I, 30 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Leonid Iacob : Toate
APARTENENŢĂ de LEONID IACOB în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355173_a_356502]
-
s-a tot rugat la Domnul Dacă nu poate s-o prindă Și nici somnul s-o cuprindă, Când ajunge la hotar Din ce i s-a dat ca har Măcar s-o cioplească-n piatră Când se-nalță de pe vatră Dincolo de noi și fire Ca un semn de nemurire! Fată mare, fată mare Hai cu noi la vânătoare! Referință Bibliografică: Pasărea măiastră / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 329, Anul I, 25 noiembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright
PASĂREA MĂIASTRĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 329 din 25 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355184_a_356513]
-
un loc în care să-mi adoarmă durerea acolo unde se-ntâlnesc pustiuri îmbrățișări așteptări și lumini într-un unghi ascuțit ca un țipăt în pieptul muntelui pe altă cărare urcau cu făclii zâne și decenei s-aprindă focul în vatră am ridicat privirea până în ochiul deschis orb prin turnul necredinței arsă întâia dată și-a doua oară fulgerul sacru nu-i îngăduise palma pe obrazul cerului întocmai atunci deasupra altarului înflori neașteptat o stea surâs al nopții și-al luminii
UNEORI LUMINA ÎŞI SCRIE NUMELE PE CER de VIOLETA DEMINESCU în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355239_a_356568]
-
ca un strigăt: „Mi-e dor de o țară, ce mamă îmi este,/ Mai mult decât ieri, mai puțin decât mâine,/ Mi-e dor de pământ legendar, de poveste,/ De macii din holde, de-o coajă de pâine// Coaptă pe vatră, în spuza fierbinte/ Pe-o frunză de varză sfârâind pe tăciuni./ Mi-e dor de bătrânii-nțelepți, dinainte,/ De țăranii onești, de românii mai buni,// Mi-e dor de-un meleag mângâiat de visare,/ De Iancu Avram și de Ștefan
ANOTIMPURILE RĂTĂCITE ALE GEORGETEI RESTEMAN de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 599 din 21 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355236_a_356565]
-
de stat ce i-a fost atribuită în 2010: Ordinul Republicii. Distinsul intelectual chișinăuian Vlad Pohilă e o personalitate de frunte a românității. Și nu o personalitate raportată doar la spațiul geografic al R. Moldova, Basarabia cea smulsă violent din vatra strămoșească, ci la întreg arealul românesc, indiferent de hotarele efemere trasate de istoria intereselor statale. Reprezentativitatea culturală a scriitorului și publicistului Vlad Pohilă e accentuată de prolificitatea sa creativă, de enciclopedismul și frumusețea stilistică a operei sale, de autoritatea sa
SCRIITORUL VLAD POHILĂ ANIVERSEAZĂ APOTEOTIC ŞASE DECENII DE VIAŢĂ de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 825 din 04 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346045_a_347374]
-
momente, aș vrea să-i rog, încă din această clipă, să-mi mai fie alături, așa ca până acum. Încărcat de emoție a fost și mometul când a fost poftit la cuvânt, Gheorghe URSAN - redactorul șef adjunct al revistei Din vatra satului, unul dintre membri fondatori ai acesteia, fost militar în termen, în Jandarmeria Maramureș. Nu în ultimul rând, mă voi opri, spre a-i mulțumi, bunului meu prieten, doctorand, la această dată (2013), poet și scriitor, profesor Nicoară MIHALI. Un
I.J.J. MARAMURES (2013) de VASILE BELE în ediţia nr. 840 din 19 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345935_a_347264]
-
Litovoi.16(Terra Litua) Din punctul de vedere al subiectului abordat de noi este util să arătăm și condițiile stabilite de diplomă, în care se făcea donația Țării Severinului putându-se astfel aprecia stadiul de dezvoltare economico-socială a acestei străvechi vetre de locuir4e românească. Din diplomă se subînțelege că veniturile Țării Severinului, precum și ale cnezatelor lui Ioan și Farcaș erau importante de vreme ce regele își rezerva jumătate din ele, în timp ce cavalerilor ioaniți le rămânea cealaltă jumătate din venituri, foloase și slujbe (cu excepția
DR. MITE MĂNEANU, ŢARA ŞI CETATEA SEVERINULUI IN EVUL MEDIU(1) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 907 din 25 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346005_a_347334]
-
în plete! Mă ascund la pieptul tău, viu popas și dor aprins să mă legeni dragul meu, vis de-o noapte, tandru vis! Dorințe magice Azi sunt mândră Crăciuniță, Mi-am pus roșie rochiță! Cu desaga încărcată Stau cuminte lângă vatră! Vino, pe genunchii mei! Port cu mine tot ce vrei! Meriți tot ce e mai bun! Mi-a spus mie, Moș Crăciun! Am adus în piept, iubire Și în ochi numai sclipire De noroc și bucurie, Ani să-ți bucuri
NOAPTE ALBA DE MATASE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 243 din 31 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/356060_a_357389]
-
putea fi sfințenia. Această umanitate de astăzi, sfâșiată, înnebunită, n-a încetat, de la lagărele de concentrare până la câmpurile de bătălie, să producă sfinți și eroi.” Îmi stăruie în minte și un articol al d-voastră, Eroismul la români, publicat în Vatra. De aici întrebarea: se poate vorbi de eroism la scriitorii români de ieri și de zi?” Nicolae Steinhardt, chiar dacă nu lămureește pe deplin acest concept, dă un răspuns pe măsura inteligenței și tactului său: „Adevărul e că românii sunt capabili
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
actul creației. „-- Ce înseamnă pentru oricine, cred: fericirea și efortul. Mai întâi: clipele ori ceasurile ori zilele de panică, apoi cele de euforie.” Din aceste confesiuni epistolare aflăm amănunte inedite despre munca redacțională la cele mai prestigioase reviste ale vremii: „Vatra”; „Echinox”, „Viața românească”, „Tribuna”, ș.a. Textul de față conține și un text omagial alcătuit în 29 iulie 1992, când omul de cultură N. Steinhardt ar fi împlinit 80 de ani, prilej cu care Al. Paleologu îl evocă în culori cât
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) [Corola-blog/BlogPost/355966_a_357295]
-
-și ostoiască foamea cruntă.. ...Poet bizar și hăituit de umilințe ostenit - nu-s semen cu-oamenii-n vreo parte: Crist mi-i părinte - Lupul: frate... * ...vântoase de venin s-au stins s-a stins și luna dinadins mai fumegă fost foc de vatră: drumeț zăbava-și face-n piatră ...un stih răzleț și fără snagă a dat fòc la-ograda-ntreagă... ALO - AICI E IADUL! da - toți te-am înșelat - ne pare bine: nu vei fi crin - abia un mărăcine... linchește voma noastră - câine răsfățat
SUMBRE ZIDIRI (STIHURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2358 din 15 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/356091_a_357420]
-
Mârzac Publicat în: Ediția nr. 249 din 06 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului ELOGIU FLACĂRII Lui Iosif Constantin Dragan La sacra flacăra a tracilor mi-am încălzit și eu sufletul și carnea ursului și a cerbului am rumenit-o în vatra - la sacra flacăra a lui Zamolxe au vegheat cu Vestalele și, în urmă, alți nesupusi, inca aprind focul în piscul de Piatră - cuvântu-mi de slavă pentru Ei- toți neânfrânți luciferii - se-nalță în vreme, pește neguri, de-odată cu clipă
ELOGIU FLĂCĂRII de ION MARZAC în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356139_a_357468]
-
-ne pân` la refuz paharul Lăsând doar picături să curgă celorlalți. Ne învelim în piatră, zidind case și porți, Ne despărțim mereu de gloată, Când casa Lui e una pentru toți Cu cerul ce-i deasupra și iarba ce e vatră. De-atatea ori noi ți-am greșit Părinte, Si totuși n-am luat încă aminte, Că drumul care duce spre divin Se face nu-adunând,ce împărțind! Că nu este dulceață sa întreacă, Măruntul gest al facerii de bine, Că drumul
DE-ATÂTEA ORI NOI ŢI-AM GREŞIT PĂRINTE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356160_a_357489]
-
la Masa Tăcerilor - eu nu mă răsfăț cu flamanda haită de lei în deșert ci, prin stepa, mi-e tot mai drag ochiul lupului argintiu - eu nu voi schimba secărica pe vreun vin străveziu și doar foc voi aprinde în vatra Sufletului Fiert - eu nu mă-ndrept, cu gândul și pasul, spre Cornul Sătuilor or’ duc grijă eternă fiului vrednic al lui Orfeu - eu îl voi crede pe Homer străbunul și ultimul Zeu și nu voi aprinde, vreodată, lumânări la Cimitirul
ELOGIU ALTERNATIVEI de ION MARZAC în ediţia nr. 244 din 01 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356145_a_357474]
-
atât de curați, vă inventasem și sufletele. O, ce suflete, de-o șchioapa! V-ar trebui dioptrii pentru suflete, orbilor! Dioptrii forțe, poate așa o sa ma zăriți atunci când mă fac nevăzuta. Rămâneți cu bine în găoacea voastră domestică, la gură vetrei la care dansează amantele voastre frenetice, dezgolite de suflet, femei voluptoase învăluite în purpura. Rămâneți să spargeți semințe-n timpanele mele gingașe care țiuie de două decenii și jumătate și pe care doar Singurătatea știe, că nimeni altă, să le
TRATAT DE SINGURĂTATE, I (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356251_a_357580]
-
am să rezist visând Veri năluce așteptând Taie-mi zborul dintre aripi Lasă vântul să m adie Fă-mă un pom pe o câmpie Boabă neculeasă în vie Să rămân ce am fost odată Lins de umbre Foc nestins fără de vatră De anghel zamfir dan Referință Bibliografică: Râmnicul sărat / Anghel Zamfir Dan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2292, Anul VII, 10 aprilie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Anghel Zamfir Dan : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
RÂMNICUL SĂRAT de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368828_a_370157]
-
din fața casei tale, Cireșii din livadă au înflorit și ei, Se simte-n prag mirosul și ale lor petale Săruta lin pământul și ninge pe ălei. Tu ți-ai sfințit căsuța și -ai pus, între ștergare, O pâine coapta-n vatra și-un ram de busuioc, Lalele,din grădina,ai pus în trei urcioare, Să-ți fie primăvară curată,cu noroc. Noroc să ai în rodul din mugurul de floare, Să-ți fie lină zarea când privești din cerdac, Să-ți
ASTEPTANDU-L PE IISUS de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368834_a_370163]
-
și cu relele ei. În ochii ei, ai să afli suferință și bucurie, bucuria suferinței. Nu și-a propus nimic altceva decât să viețuiască. A stat acolo unde i-a fost locul, nici în mijlocul frunții ca un păduche, nici în vatra amestecată cu cenușă (cu toate că cenușii i-au fost și amintirile și privirile). A fost violată a ta țară, România, a fost posedată, a fost terfelită, aruncată la marginea "Comunității Europene", împroșcată cu noroi, cu vorbe grele, cu mizerii, cu închisori
SĂ ÎȚI IUBEŞTI ȚARA, SĂ OFERI FĂRĂ SĂ CERI NIMIC ÎN SCHIMB. de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2292 din 10 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368826_a_370155]