2,039 matches
-
se lăsa băgată în seamă. Spre a se pune totuși la adăpost de primejdia robiei, amândoi erau îmbrăcați cu hainele argintii ale străinilor. Pielea lor neagră și mersul pe jos îi arăta oameni; hainele ciudate însă îi arătau străini de vază. Nu s-a scurs decât jumătatea unei luni când cei doi drumeți au ajuns în câmpia dintre două mari orașe, vestite prin bogăția lor și prin petrecerile și plăcerile lipsite de griji ale oamenilor din ele. Aici se îngrămădeau cei
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
care se închinau lui Elohim, Auta se întorcea acum din Sodoma. Aflase din nou cine umplea cele două orașe, știa acum bine că afară de puțini oameni, din marginile sărace, Sodoma și Gomorra erau ticsite, îndărătul zidurilor puternice, cu dregători de vază din mai multe țări, preoți iscusiți în stăpânirea mulțimii, mari căpetenii militare, oameni de neam cu bogate pământuri și cu mii de robi și negustori trufași care-și făcuseră averi din drumurile lungi ale corăbiilor repezi. Îl uimise mai cu
Luntrea Sublimă by Victor Kernbach [Corola-publishinghouse/Imaginative/295598_a_296927]
-
afle intențiile Îmbătându-l, În timp ce Round Încerca să adoarmă bănuielile lui Guy prin aceeași metodă, astfel că beau fiecare În cinstea celuilalt și se prefăceau amețiți, când de fapt se descotoroseau de băutură turnând-o În ghivecele cu flori, În vaze și alte recipiente aflate la Îndemână. Dat fiind că piesa, evident, nu se voia o farsă, publicul - sau cel puțin cel care ocupa locurile mai scumpe - ezită să râdă la vederea acestor mișcări improbabile. Dar pentru că amândouă personajele erau gentlemani
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cuprins și încheiere. Pe holul gol din școală, în timp ce înalte clase se preda, pe bancheta din spate a unei limuzine, în drum spre casă, pe bancă, în hala centrală sau pe bancă între cumpărături, uitându-ne la un stand cu vaze, iubitul meu mi-a spus: Știi, nu-mi vine încă să cred ce noroc am avut că te-am întâlnit. Credeam că pentru alte persoane nu poți simți decât simpatie, dar nu mi-aș fi imaginat vreodată că voi fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
bijuterii: un set inedit pentru seară, un șirag de perle lung ce mergea cu rochia mea albă de seară și un ceas încrustat ce tânjea să fie purtat la un cocktail de după masă, o eșarfă de mătase naturală și o vază mare și curbată plină de trandafiri artificiali. Angajații luară pachetele și le urcaseră în camera mea. Îmi povesti cu lux de detalii cum îi fu în călătorie și ce locuri noi văzuse. În viața mea nu se petrecuse nimic extrem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1508_a_2806]
-
gâtlejul Dulcelui Doru, un dosărel de cadre. Bagă geana în acel dosărel și răsfoi niște partituri. Își trase un costum de stofă englezească, plus trenciul peste pantalonii de pijama. Și se avântă pe coridoarele, infect luminate, numai bune de spart vaze și damigene prin domiciliile fermecătoarei. La o răspântie de coridoare, ținîndu-și echilibrul pe o frânghie de rufe, spectrul veghea, îmbunătățindu-și lucrul la o poziție de yoga și luîndu-se la întrecere, în luminozitate, cu niște spori de ciuperci putrezite și
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
că tocmai prin această viperă încălzită la sân, lui Robin, în somn, i s-a pisat craniul cu o secure. A fost sub demnitatea prețuitei societăți inițiatice și oculte pan-europene să-i amestece creierii în țărână celui mai de vază membru al său, doar pentru că, așa cum chiar ea a spus, în derâdere, mai tîrziu: "rămăsese prea în urmă cu cotizațiile". - Și atunci ce zice Patricia?... Doamna Patricia. Nu pomenea că domnul Robin și-a dat obștescul sfârșit într-un duel
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
mai simandicoși conducători de pe aici... Au expediat după mine letica imperială... Am fost tratat ca un prinț. În sala împăraților Persiei am fost primit cu cea mai aleasă pompă, am fost poftit în puful lojilor pentru invitații cei mai de vază, am fost examinat în tăcere. Au șoșotit între ei... O puturoșenie de spirit, cu manșetele veșmintelor tivite cu vapori de pucioasă, cu sceptru de trestie și coroană împletită din gheare de pasăre, m-a fulgerat din scurt: "Prea vrednicule Alcibiade
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
țară și fiindcă era răsfățată peste poate de un Luca foarte spăsit. Ajunseseră acolo în seara precedentă și se bucuraseră de o cină romantică, în doi, care le fusese servită în camera în care Luca aranjase să fie plasate două vaze uriașe, pline cu trandafiri albi, preferații lui Alison. După ce terminaseră de mâncat, Luca îi oferise o cutie mare și roz, pe care Alison a recunoscut-o ca provenind de la Agent Provocateur, magazinul recunoscut de unde bărbatul cumpăra pentru iubita sau soția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
poliția că se poate ca femeia să fi dispărut. În ciuda unei copilării petrecută între orfelinat și mai multe perechi de părinți adoptivi, Susan se descurcase onorabil la liceu, obținând note destul de bune ca să-și asigure un loc la universitatea de vază unde îl cunoscuse pe Nick. Nu e ciudată natura? s-a gândit ea acum, zbătându-și picioarele în așa fel încât apa să formeze valuri micuțe, într-o formație triunghiulară. Caitlin avusese doi părinți care venerau pământul pe care călca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
Deborah n-o mai pândea din fiece ungher. Julia întinsese o față de masă albă ca neaua, iar deasupra, chiar în mijloc, așezase trei suporturi din sticlă fumée, în care pâlpâiau tot atâtea lumânărele. În lateral, Julia mai adăugase și o vază micuță și joasă, în care se înghesuiau o duzină de trandafiri roșii. — Bună, iubitule! a ciripit ea când a auzit cheia în ușă și bufnitura familiară produsă de servieta abandonată de James pe podeaua de lemn din hol. Cina e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1906_a_3231]
-
jucându-se mecanic cu o cheiță pe care o lovea neîncetat de rama ochelarilor de soare ce-i atârnau la gât. Pe birou era deschis un caiet cu copertele cartonate, pe lângă care zăceau Împrăștiate tot felul de obiecte și o vază cu flori proaspete. Convorbirea telefonică se Încheie. Fără a mai aștepta să fie luat la Întrebări, bătrânul Îi spuse domnului cheldin fața sa că el căuta un doctor care să-l vindece. Că Îl doare foarte rău aici, mai zise
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pleoapele strânse de plăcere, ca și cum ar fi iubit silueta unei femei ivită din fumul lăptos și unduios al țigării. Mă ustură gâtul și Îmi vine să scuip. Scuip violent. Scuip pe unde apuc. Devin atent, țintesc și lovesc nimicitor: o vază goală, din sticlă roșie, de pe masă, un suport de șervețele. Am ochit de la ceva distanță și ceasul spânzurat de perete. Un ceas de mână uriaș, galben - auriu, dintr-un plastic ordinar. Acum i-am aterizat o flegma ”la fix”, pe
Întâlniri cu Lola Jo - povestiri by Marius Domițian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1610_a_2999]
-
pomi fructiferi maturi. Cum o arăta un tavan Întărit cu grinzi? Nu prea-mi dau seama, dar Îmi doresc unul. Și pomi fructiferi maturi! Mă și văd plimbându-mă printr-o bibliotecă cu pereți acoperiți cu lambriuri de lemn, cu vaze Înalte cu crengi Înflorite, proaspăt tăiate, presărate pe drumul spre bucătăria care constituie un amestec de dulapuri tradiționale și electrocasnice de ultimă oră. Stând lângă aragazul Aga, pe care nu l-aș folosi la gătit, pentru asta aș folosi unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Își desface buzele și-și Încleștează dinții pentru a produce ceea ce el consideră a fi un zâmbet, lucru care nu prevestește nimic bun. (Rod te sperie cu adevărat numai când Încearcă să fie drăguț.) Jucându-se cu o narcisă din vaza de pe biroul meu, lovind-o ușurel, Îmi spune că vrea să fac o prezentare finală pentru un fond de pensii etic În valoare de 300 000 000 $. Prezentările finale sunt un fel de concursuri de frumusețe În cadrul cărora administratori de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de data asta. Nu mi se vor găsi nici un fel de lipsuri: lenjerie curată pe patul pentru oaspeți, prosoape albe curate Înhățate de la Marks & Spencer În pauza de prânz. Am pus chiar și un fir de crin Îmbobocit Într-o vază lângă pat pentru a obține acea notă feminină grațioasă de genul celor practicate de Cheryl, cumnata mea membră a Lojei Șorțurilor. Să nu uit să scotocesc după cadourile de la Donald și Barbara primite de-a lungul anilor și să le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Întreabă ea, iar acest noi mi se pare pe cât de prezumțios, pe atât de corect. Nu o să facem nimic, asta o să facem. O să ne gândim la ceva. Sting plafoniera și-i las aprinsă veioza de lângă pat. Lângă ea, Într-o vază, e un fir de crin descompus rămas de la vizita Barbarei și a lui Donald. Nu Înțeleg, Kate, spune Momo. De ce-ar face Bunce una ca asta? De ce-ar face oricine una ca asta? Ah, pentru că ești frumoasă și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
de Avocatură, lipsa ei se- ntindea pe o zi întreagă. Renunțase și să vină la prânz, ca toate femeile. Omar mânca singur în bucătăria lăsată cu tot ce trebuie: furculiță și lingură, pe șervet de damasc, câteva margarete într-o vază de sticlă. Se simțea ca la restaurant și, în curând, schimbă casa cu un colț al bistroului de la Bagh-e Melli, unde se adunau toți mulah-ii și pasdar-ii orașului. Era singurul căruia nu i se umfla pântecul sub cămașă. Era printre
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
năluciri peste năluciri. El mănâncă, doarme, umblă și vorbește cu totul altfel decât restul omenirii. Și totuși, biata creatură nu poate stârni teama. Ar fi un desăvârșit câine de salon, ar face o figură ridicolă pe un șemineu, Între două vaze sau Într-o nișă, În chip de bust. Mă voi simți Întotdeauna pregătit cu biciul, ca pentru dresură, spre a alunga dintre oameni un asemenea parazit dăunător”. Chiar dacă numele semnatarului acestui pamflet anti-Macaroni ne-a rămas deocamdată necunoscut, rândurile sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
cu mâneci bine marcate și nasturi de aur; sau superbul costum alb; sau, spre finalul vieții, negrul select. Dacă ar fi să Îl credem pe Nestor Roqueplan, am spune câteva cuvinte și despre „cobaii” lui d’Orsay, aristocrați englezi de vază, pe care nobilul francez experimentează În primul rând culori: contele de Chesterfield, cedând cu supunere În fața albastrului În care Îl Îmbracă din cap În coadă d’Orsay; sau ducele de Beaufort, pe care Îl asortează cu gazonul și Îl echipează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
există câteva deosebiri de fond și de formă. Dacă amândoi se sustrag, păstrează distanța, afișează dispreț, timizii se trădează până la urmă: sunt jenați, ezitanți, neîndemânatici, uneori vehemenți. Într-un salon riști să-i vezi Împiedicându-se de mobile, doborând bibelouri, vaze. Niciodată un dandy nu va gafa. El face un slalom grațios și sigur printre mobile și obiecte. Toate gesturile lui degajă siguranță de sine. Un al doilea mod de a produce efect asupra celorlalți prin postùrile propriului corp e dat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
acum retrasă, nu Îl făcuse să cadă, iar saloanele Îi rămăseseră fidele. N-a fost de ajuns. Regentul vedea cu amărăciune un dandy pe jumătate ruinat, mândru de influența pe care o exercita, luptând Împotriva lui, omul cel mai de vază al Marii Britanii. Anacreon-Arhiloh Moore, care nu scria Întotdeauna pe hârtie bleu-ciel și a cărui ură irlandeză știa să găsească uneori cuvântul cel mai usturător, a pus În gura prințului de Wales aceste fraze adresate ducelui de York și citate pretutindeni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
urcăm câteva trepte pe scara socială, acolo unde oamenii ocupați se cațără și se mișcă În bătaia vântului asemenea unor tineri marinari agățați Între odgoanele unui vas uriaș, ne vom Întâlni cu doctorul, preotul, avocatul, notarul, micul magistrat, negustorul de vază, boiernașul, eternul funcționar, ofițerul superior etc. Toate aceste personaje sunt niște mecanisme uluitor de perfecționate, la care toate rotițele, În sfârșit, toate pompele, lanțurile, balansierele lustruite, ajustate, unse cu grijă Își efectuează mișcările de revoluție sub aparența onorabilă a unor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
câte zerouri trebuie să aibă cifra care exprimă veniturile pentru a intra În posesia unor galerii de tablouri, a unor cai de rasă pură, a covoarelor din manufactura de la Savonnerie, a draperiilor de mătase vaporoasă, a șemineurilor din mozaic, a vazelor etrusce și a pendulelor ornate cu statuete ieșite de sub dalta unui Cortot sau David. În fine, dați-i unui asemenea maestru un singur vas ornamental: va alcătui plecând de la el un Întreg budoar, o Încăpere, un palat. Acest ansamblu impus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
aduse de avere, aceștia nu par niciodată indispuși de vreun neajuns; fiindcă, pentru ei, totul poate fi reparat cu bani sau Își găsește rezolvarea prin osteneala mai mare sau mai mică a oamenilor aflați În slujba lor. Să păstrezi o vază sau o pendulă În cutie, să acoperi divanul cu huse, să Învelești lustra nu Înseamnă să faci la fel cum fac acei bieți oameni care, după ce au strâns bani la pușculiță pentru a-și cumpăra niște candelabre, le acoperă imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]