3,889 matches
-
locuinței morților poartă sămânța renașterii și se arată rodnic: Dacă bobul de grâu nu moare ...Ț. Simbol al timpului, negrul este, după Jung, locul germinărilor. Astfel, el poate fi doar o «culoareț de trecere, care duce la reînnoire. Pe icoane, veșmintele negre ale călugărilor simbolizează renunțarea la deșertăciunea lumii, condiție a vederii luminii dumnezeiești. Fiindcă viața se stinge fără lumină, pe icoanele Judecății din urmă, cei osândiți sunt zugrăviți în negru, roșu sau cafeniu. Peștera din icoana Nașterii este neagră, la
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Regele Carol I, 1939, p. 268, 445. 141. Vladimir Dinulescu, Bresle, negustori și meseriași în țara Românească (1830-1848), București, Editura Academiei R. S. România, 1973, P. 64, 67. 142. Vezi Claire Dolan, op. cit., p. 60. 143. Vezi, Al. Alexianu, Mode și veșminte din trecut, vol. I, p. 185. 144. Vezi Jaques Le Goff - Nicolas Truong, Une histoire du corps au Moyen Âge, Paris, Liana Levi, [2003], p. 76. 145. Jaques Le Goff - Nicolas Truong, op. cit., p. 75. 146. Ioan, 11, 33-35. 147
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alta lui Papa, alta Grăjdanii și alta lui Preda; să stea Grăjdana în casă cu fiul lui Buzinca, Papa, cât va vrea, nimeni să n-o scoată din casă” și, la fel, nimeni să n-o deposedeze de bijuteriile și veșmintele primite de la soț. Câteodată bărbații ce alcătuiau diate puneau condiții. Soția moștenitoare putea stăpâni averea doar dacă își ținea văduvia „cu cinste”. Ei încheiau uneori aceste înțelegeri în fața Voievodului, care, confruntându-le, le transforma în acte oficiale. „Iar apoi - scrie
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
n-are treabă cu dinsele să le oblăduiască”), supravegheată cu atenție de proprietară ori de donatori (în 1645, Maria, fiica lui Necula, mare pitar, inventaria giuvaierurile - cercei de aur, trei perechi, un inel de aur, alți cercei făcuți în mangale, veșmintele - ii, chinteșe, nemteale, rochii, vitele - patru cai, patru iepe, patru boi, patru vaci, țiganii și moșiile date ca zestre fiicei ei, Vilaia; mai înainte, în 1573, un hrisov enumera valorile - multe bijuterii, veselă, tacâmuri etc. - primite ca dotă de Maria
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
dzi s-au desfrânat la jacurile mănăstirilor [în acest rând „cenzura” impusă de Bogdan Hmelnițki n-a mai funcționat], și întâi asupra Dragomirnei mănăstirii cu pușci au mărsǔ și au bătut mănăstirea. Și dacă i s-au închinat, toate odoarale, veșmintele în jacǔ au dat, și câți bieți neguțitori era închiși acolea și mulți den boieri, rușinândǔ căzacii femei și féte, și nu ca creștinii, ce mai multǔ decât păgânii s-au purtat cu acéia mănăstire” (Miron Costin). îi întrec în
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
alte nebunii multe”), omorând (femeile numărându-se printre victime), comițând sacrilegii („A treia, călcară și sfintele biserici ale lui Dumnezeu, încă, slujind preoții sfânta liturghie. Iar ei intrară în bisérici de-i scotea de păr afară și-i dezbrăca de veșminte. Și au jefuit sfintele bisérici și préstoalele...” - Letopisețul Cantacuzinesc), „cucerindu-și” un fel de teritoriu al lor (o „zonă” în care ceilalți nu aveau acces ori, aflându-se acolo, erau nevoiți s-o părăsească), vandalizând și provocând pustiirea (Cantacuzinii vor
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
văzu sfârșită. Iar prea curata Fecioară și nevinovata Maică a marelui împăratului cerescu ia n-au băgatu în seamă păcatele méle, ci au săturat ochii miei de dorul ce doream, și văziu casa ei gata și sfârșită”) se eliberează de veșmântul mistic, o „convenție” semnată cu contemporanii sub presiunea unei ideologii acceptate, și își apropie o substanță generată de nobilele sentimente filiale. Sacrul lasă, deci, locul pământescului într-o substituire cu profunde motivații: „Deacii, după acea bucurie ce mă bucuraiu, deaca
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
crescu Încă și mai mult. Părinții și prietenii Îmi admirară costumul oriental Într-atât de mult, Încât mă rugară să nu-l schimb - așa că m-am supus dorinței lor, iar mai târziu aveam să vizitez numeroase capitale europene În acele veșminte. Vizită la Viena, trecând prin Ungaria, În 1835tc "Vizită la Viena, trecând prin Ungaria, În 1835" Am rămas În Brașov până la sfârșitul iernii, petrecându-mi timpul Într-un mod cât se poate de agreabil, după care mi-am reluat călătoria
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
ei invitați să-și expună părerile cu privire la starea bolnavului. Nici că și-ar fi putut dori altceva, căci fuseseră atinși până-n adâncul inimii când auziseră că maharajahul Își revenea de pe urma bolii și că pe mine mă răsplătise cu aur și veșminte de onoare! Mai degrabă și-ar fi văzut regele pe patul morții decât să recunoască faptul că eu, un european, Îi salvasem viața. Acesta este și motivul pentru care toate strădaniile și toate demonstrațiile mele de până atunci rămăseseră fără
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
conducă la a explora monumentul colosal situat În cantonul Khaiber. Dar abia intră mica trupă În munții pe care Îi ocupă acest trib, semnalat chiar Între afgani prin acțiuni nemiloase de tâlhărie, că a fost jefuită, fără nici o considerație pentru veșmintele șefului ei. Abia după aceste preliminarii, neîndoios autorizate de cutumă, acești khaiberi aveau să consimtă a primi explicații despre proiectele vecinilor lor din valea Jelalabadului. Când au auzit că acești oameni primiseră misiunea de a face săpături la principalul st
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
o luciditate dezabuzată. Există însă și un S. liric, poet care își dă jos masca cinică și visează. Stiluri și teme, motive de reacție pozitivă ori negativă, izbucniri violent-sarcastice conturează la un loc imaginea unui scriitor de temperament israelian în veșmântul cuvântului românesc. SCRIERI: Pe o planetă comică, Tel Aviv, 1976; O viață automată, Tel Aviv, 1978; Ironia soartei, Tel Aviv, 1980; Memoriile unui mincinos, Tel Aviv, 1982; Denunțuri, Tel Aviv, 1983; Știri eterne, Tel Aviv, 1992; Istoria lumii de la sfârșit
SCHECHTER. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289549_a_290878]
-
de vinovăție, tipică autocrației neîncrezătoare, în care prima reacție e de suspiciune [...] Păcatul originar devenit politică de stat!” Însă valoarea cărții nu se reduce la atât: ideile Galeriei sunt ele însele încarnate într-o bogată „galerie” caracterologică și expuse sub veșmintele unui discurs ceremonios în care se întâlnesc polifonia, rafinamentul stilistic, voluptatea evocării și a digresiunii în genere, enunțurile sapiențiale și poezia tandră a obiectelor - toate acestea propulsând romanul lui Ț. printre marile realizări postbelice ale genului. Mult mai jos se
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
semnificație a textului: „Era un castel înecat în verdeață,/ pe porțile negre sculptat un dragon/ părând că de întotdeauna veghează/ să nu intre lume străină’n donjon.// Veneam de departe, albastru derviș,/ și ostenit după șirul de ani/ purtam pe veșmânt și pe frunte înscriși/ versete din Palii și psalmi din Coran.// Eu nu căutam nicăierea nimic,/ Se auzea de prin crânguri de roze/ cântarea ciudată a lui Laostic,/ pierdut în adâncă și blândă hipnoză.// Desculț și purtând o cunună de
URSACHI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290386_a_291715]
-
sunt alcătuite imagini laborioase, îl recomandă pe Horia Zilieru altui veac, cu limba ceremonioasă și haine incomode. [...] Darul, real și nu lipsit de importanță, de a construi imaginea, cizelată cu răbdare și cu pricepere de orfevrier, învăluie fiorul liric în veșminte grele, de fire metalice strălucitoare, sub care abia îi bănui o existență firavă și tăinuită. Rafinamentul lui e de a fi ușor vetust în insistența cu care răscolește un adevărat relicvar erotic, etalat printre flori și esențe rare. Imaginile pe
ZILIERU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290737_a_292066]
-
din romanul Ion al lui Liviu Rebreanu, accentele naturaliste se contopesc într-o structură unitară, de evidentă originalitate. Alte piese, nereprezentate pe scenă în timpul vieții autorului - Sam, Grup revoluționar 8 (G. R. 8) (1930), Adonis -, cu tăietura lor de parabolă (veșmânt prețios al tezei), nimeresc o țintă diferită de aceea pe care și-o propun. Semețindu-se întru idee, ele sunt totuși mai convingătoare prin sentimente. Metafora intermediază, dând o turnură insolită unui mesaj mai curând poematic decât filosofic. Cu o
ZAMFIRESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290697_a_292026]
-
înconjurat de îngeri albi”, altundeva îngerul strălucește la porți, mai încolo un înger culege snopi, în preajmă zboară „îngerul luminător”. Este evident că aici se află o iconografie convențională, chipurile sunt simple măști, împlinind o funcție. V. a îmbrăcat în veșminte îngerești figuri profane, din viața cotidiană, reducând suavele ființe aripate la rostul de element decorativ. Există însă și situații în care îngerii, departe de materialitatea carnală din Cântec pentru dezbrăcare, sunt dematerializați până la abstractizare. Dând în vis „ocol grădinii sfinte
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
fir/fibră de origine animală (piele, lână) sau vegetală (in, cânepă) ne permite să avem în vedere două situații ipotetice de folosire a piesei în discuție: ● prin fixare rigidă pe fir/fibră ca pandantiv/amuletă; ● piesă cusută pe un suport (veșmânt, bandă) textil sau de piele. Se cunosc situații constatate arheologic, implicând varianta utilizării pieselor asemănătoare ca pandantive/amulete (contexte funerare - morminte din necropola eneolitică de la Varna, de exemplu - a se vedea Ch. Éluère, 1989, p. 49-56; V. Voinea, 2008b, p.
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
1932; Vl. Dumitrescu, 1924, p. 339, fig. 10/1; E. Comșa, 1994, p. 63-66). Ele au fost interpretate, în principal, ca: ● idoli/statuete/figurine feminine (Vl. Dumitrescu, 1931; 1938; M. Petrescu-Dîmbovița et alii, 1999, p. 521); ● elemente aplicate (cusute) pe veșminte/suporturi textile sau de piele; ● pandantive; ● elemente de colier (E. Comșa, ,1994, p. 71-75; D. Monah, 1997, p. 135-144). Caracteristice pentru faza Cucuteni A (etapele A2-A4), pandantivele amulete plate de tip troian sunt confecționate din lut ars, gresie, os, corn
DATE RECENTE PRIVIND PLASTICA ANTROPOMORFĂ ENEOLITICĂ DIN MATERII DURE ANIMALE APARŢINÂND CULTURII CUCUTENI-ARIUŞD. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Corneliu Beldiman, Diana-Maria Sztancs, Dan Lucian Buzea () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_650]
-
de la Hohle Fels (Germania). Ea se apropie mult de statuetele, mai recente, gravettiene, prin exagerarea și detalierea elementelor sexuale. Însă, fapt cu totul excepțional, pe suprafața sa apar o serie de incizii orizontale care, prin dispunere, sugerează un tip de veșmânt și, în plus, la extremitatea distală este prevăzută cu un inel, ale cărui urme de lustru demonstrează că a fost purtată ca pandantiv (N. J. Conard, 2009). Reprezentarea feminină nu este absentă în această perioadă, nici în Europa Occidentală dar
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gravate, aproape paralele, gâtul delicat este bine detașat de torace, acesta din urmă fiind plat, cu sâni atașați foarte jos, descinzând pe abdomen. Regiunea abdominală este redusă, ca urmare a dezvoltării considerabile a sânilor. Fesele sunt enorme, lărgite lateral. Un veșmânt (amintind de cel al femeilor africane) acoperă partea posterioară a coapselor, fiind format dintr-o serie de benzi longitudinale, având în partea superioară un cordon orizontal, cu mici striuri verticale (H. Delporte, 1979). O categorie aparte în cadrul grupei pirineo-aquitane o
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
de marea unitate, tehnică și stilistică, a seriilor de statuete, de la Malta și Buret. Liniile esențiale ale acestei unități sunt: dispariția volumului exagerat al bazinului, membre relativ normale, figurarea detaliată a capului, uneori cu trăsăturile feței, părului și coafurii, reprezentarea veșmântului (fig. 10). În ceea ce privește încadrarea cronologică, Z. Abramova (1995) consideră că aceste situri pot fi raportate la epoca ce precede ultima glaciațiune din Siberia (glaciațiunea Sartan), deci, vârsta statuetelor este undeva, în jurul a 22.000 B.P. Una dintre caracteristicile acestor statuete
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
gravurile merită o atenție deosebită. Cele mai detaliate au sâni și brațe, iar cele mai schematice se reduc la simple semne claviforme. O parte din ele sunt marcate cu incizii, pe care G. Bosinski (1989) le interpretează ca figurând un veșmânt sau o pictură corporală. Aceste siluete sunt, în general, plasate față în față sau una în spatele alteia, în scene de dans. Patru femei sunt aliniate pe o plachetă de șist, dar cea de a doua, pornind din dreapta, poartă în spate
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
fie evidentă o diviziune a spațiului după sexe: pe de o parte spațiul masculin, cuprinzând arme de vânătoare (cuțite, bifaciale, pumnale din os), dar și figurine reprezentând păsări, în timp ce mobilierul feminin cuprinde ace și sule, adică unelte servind la confecționarea veșmintelor, precum și piese decorate și statuete feminine. (M. M. Gerassimov, 1961) La Nebra (Germania), una din cele trei statuete era dispusă într-un fel de casetă, format din șase dale verticale, acoperite de o mare dală orizontală (J. Hahn, 1995). În
REPREZENTAREA FEMININĂ ÎN ARTA PALEOLITICĂ. DE LA HOMO ERECTUS LA HOMO SAPIENS. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Monica Mărgărit () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_647]
-
prelungește în poemele din Post-ospicii (1997), unde partea secundă a cărții e o utopie negativă livrată într-un limbaj arhaic și regional, primul ciclu anunță deja o nouă etapă. Temele obsedante sunt nebunia, animalitatea și moartea, iar poezia îmbracă un veșmânt funebru. Explorarea zonelor liminare ale umanului continuă în Poemul animal (crepuscular) (2000), unde titlurile textelor împrumută numele părților corpului (Cap, Nas, Ochi, Dinți, Gură etc.), iar conștiința pierde teren în fața forțelor terifiante ale subconștientului: „fiarele, de după copaci de hârtie, păduri
STOICIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289956_a_291285]
-
amețite de fierbințeala vinului; viile-și zornăie grelele salbe; zăceau pe tava de argint a brumii; amurgul se întoarce prin stugurii brumați; toamna picură pete ruginii peste pământ; a acoperit mestecenii și arțarii cu galben de lămâie; copacii au primit veșmântul de aramă; copacii cu ramuri ostenite; în copaci ard galbene flăcări de toamnă; ascultă glasul frunzelor bronzate; zâmbetul bun al bătrânului soare; vântul rotea în văzduh frunze ude și ramuri; vântul a furat hainele copacilor; vârteje de frunze arămii; toamna
Cartea mea de lectură by Mariana Bordeianu () [Corola-publishinghouse/Science/559_a_873]