1,781 matches
-
Tatăl), și îi dă criteriile după care să poată recunoaște în acest fiu pe Fiul lui Dumnezeu: „Fiul Celui Preaînalt", fiul lui David („tronul lui David, părintele Sau"), vă împărați peste casa lui Iacov („împăratul lui Israel"), vă împărați în vecie. Maria, care cunoaște desăvârșit Scriptură pe care o citește în fiecare zi încă din copilăria ei, recunoaște imediat prorocia lui Isaia (Is 7, 14) și înțelege că este vorba despre Mesia. Dinaintea acestui cuvânt incredibil și a acestei responsabilități zdrobitoare
Buna Vestire: Ce NU trebuie să faci de Blagoveștenie. Tradiții pentru a avea noroc-VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/102249_a_103541]
-
ușilor care se tot deschid, închid. Camera trece cu febrilitate, uneori amețitor de la o ușă la alta, caută tot timpul. Sentimentul este unul al prizonieratului, al închisorii în care ușile ar putea promite o iluzorie eliberare, dar și claustrarea pe vecie. Cand protagonistul, fratele venit din străinătate (Mimi Brănescu) vrea să plângă în voie, va trebui să caute un alt refugiu ; în nebunia și insecuritatea de afară. Criști Puiu a lămurit și la conferință, si in caietul de presă, origiunea straniului
Cannes 2016. Cristi Puiu a deschis în forță competiția by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/101157_a_102449]
-
înflorește, iar Mr Gwyn este nevoit să își angajeze o secretară care să îi trieze clienții. Apăruți de cine știe unde, aceștia plătesc 15.000 de lire sterline pentru a fi portretizați și, odată ce își citesc descrierea, îi rămân autorului recunoscători pe vecie. Cele cinci-șase pagini în care fostul scriitor le comprima ființă reușesc - după cum constată ei înșiși - să îi întoarcă, în sens profund, „acasă”. "(Ed. Humanitas, 2011. Trad. Gabriela Lungu)."
Alessandro Baricco () [Corola-website/Science/336181_a_337510]
-
se știu, Vom pricepe de ce fiii uită curând, Si nu văd nici un ochi de pe lume plângând, Si de ce încă nu e potop pe cuprins, Desi ploua mereu, desi pururi a nins, Desi lumea în care părinți am ajuns De-o vecie-i mereu zguduită de plâns.
Aurelian Temișan, devastat: Sper să nu fiu pierdut by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/104921_a_106213]
-
aici abonament, ca la sală, în fiecare gardă. Ah, să nu vă imaginați că pacienții infectați sunt o apariție asemănătoare cometei Halley. O, nu, din contra, vin des, iar dacă eu contactez ceva grav mi-am cam stricat viața. Pe vecie. Slavă cerului că n-am făcut-o încă. Sincer, nu cred că există medic care nu s-a înțepat de câteva ori în carieră, ce să mai zici de asistenții medicali, dar e normal, asta e, riscul meseriei. Aici se
Scrisoarea unui student român la medicină: În cocina voastră de spital, eu nu lucrez by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105037_a_106329]
-
a fost și precursorul lui Ionesco și Tzara, a avut curajul să meargă mai departe. Cât de pătrunzătoare sunt versurile tale din Somnul oglinzii: ”cine visează/ cu cine? / eu cu oglinda/ ori ea cu mine?/ zborul cu pasărea/ clipa cu vecia?/ cerul cu marea? În oglinda timpului, cum o revezi pe misterioasa Maia Plisețkaia? Maia nu avea vârstă. Întrebată de un ziarist la ce vârstă crede că o balerină trebuie să se lase de dans, a ripostat afrimând: ”sunt unele care
Claviatura timpului în viziunea lui Gigi Căciuleanu: "Când dansezi, îl iei pe Dumnezeu de un picior” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105958_a_107250]