3,223 matches
-
la Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași; membru al Uniunii Scriitorilor din România; redactor la revista "Convorbiri literare". A publicat studii, articole și eseuri în reviste prestigioase din țară și din străinătate. Este autorul următoarelor volume: Ion D. Sîrbu de veghe în noaptea totalitară (2003); Fragmentarium. Impresii despre oameni și cărți (2006); Ibrăileanu. Către o teorie a personalității (2007); Literatură și biografie. În căutarea omului din carte (2011). Ediții: "Convorbiri literare". Corpus de texte ilustrative, I (2009); G. Ibrăileanu. Scrieri alese
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eu" și "lume". În altă ordine de idei, concilierea dintre "materie" și "spirit", dintre "intuiție" și "intelect" este posibilă numai datorită acțiunii memoriei și a "privirii interioare" ce bruiază percepția imediată și transpune "eul" într-o stare de reverie, între veghe și vis, favorabilă cunoașterii intuitive (care e o cunoaștere prin imagini), astfel încât trecutul să fie retrăit ca prezent și contopit cu prezentul. Dar, pentru a-și susține teoria, Bergson se vedea nevoit să atribuie "imaginii" două sensuri diferite, integrate totuși
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
la logica nuvelistică și fundamentul ei estetic, realismul de tip naturalist-mimetic"208. Postulând mai întâi "prioritatea percepției asupra intelectului" (s-a remarcat că Eminescu fusese influențat de exemplul lui Gautier, care utilizase mai mulți "naratori" pentru a sugera transferul de la "veghe" la "vis"), autorul Luceafărului va refuza însă "reducționismul de tip psihanalitic" (nu și "raționalistul" Lovinescu 209), sugerând cititorului că, pentru a nu cădea în eroare, e indicat să înceapă lectura "de la finalul nuvelei". Așa reușea Eminescu să descopere, crede Ilina
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
a visului e tocmai inversă, adică ilogică, discontinuă și nedirijată" (p. 146). 208 Ilina Gregori, op. cit., p. 89. 209 După cum am văzut, Lovinescu, deși a recunoscut rolul inconștientului în procesul creației, l-a ilustrat în termenii unei ecuații simplificatoare, astfel încât "veghea" și "visul", "realitatea" și "iluzia", în loc să desemneze o unitate, ilustrează dualitatea ireductibilă a sufletului omenesc. 210 Ilina Gregori, op. cit., p. 90. 211 Tzvetan Todorov, Introducere în literatura fantastică, traducere de Virgil Tănase, prefață de Alexandru Sincu, Editura Univers, București, 1973
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
de la sine, într-o doară, de parcă nu ar fi avut ce face cu el, fiind prea mult frământat pe toate fețele și cu timpul ajunsese să fie golit de sens, înțelesul fiind poate pierdut undeva în lungi ore de veghe. „Mi l-au dat de o săptămână de la spital, au zis că trebuie să moară acasă, dar el nu a mai vrut să stea, spunea mereu că trebuie să plecăm din nou, și vorbea mereu, mă ruga într-una, așa că
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
spinare. Preferă prăjiturile de casă. 4. mărci lexicogramaticale ale subiectivității: pronume la pers. I singular și plural (cu mine, ne), verbe la persoanele I și a IIa (am adus, veghez; Dormi!). 5. motive literare: noaptea, ploaia, căminul (spațiul protector), focul, veghea, săru tul etc. 6. secvențe care conturează dimensiunea temporală: e noapte neagră; povestea unei vremi de mult uitate; veghez în noapte 7. Prin metafora ochiul de jăratic se sugerează prezența unei divinități tutelare care protejează casa, căminul, fericirea cuplului familial
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
pahomiană, iar în rest, slujbele de la celelalte ceasuri se limitează la câte trei psalmi, și asta pentru a nu deranja îndatoririle de muncă și prin care să acopere lipsurile proprii și pe ale semenilor lor. Sfântul Cassian vorbește și de veghea de vineri noaptea spre sâmbătă, priveghi păzit în tot Răsăritul cu sfințenie, zi în care urmează acolo și dezlegarea postului. Apusenii nu admit această dezlegare pe motivul că Sfântul Petru a cerut Bisericii din Roma să-l ajute prin post
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
sub haina virtuților și revine la atac în altă formă, pe când atacul celorlalte duhuri e mai clar și riposta are urmări. Ea rănește ,,pe ostașul lui Hristos și în ținută și în înfățișare, în mers, în glas, în lucrare, în veghe, în posturi, în rugăciuni, în retragerea în singurătate, în citit, în știință, în tăcere, în supunere, în umilință, în îndelungata răbdare. E întocmai ca o stâncă foarte primejdioasă care, fiind acoperită de o apă, cauzează un naufragiu neprevăzut” (cap.3
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pentru care este nevoie de liniștea inimii, de contemplarea lucrurilor cerești și de dragoste continuă. În prima Convorbire (Despre scopul și destinul monahului), Cassian înțelege prin scop transformarea omului în această lume după modelul Domnului și anume, prin sărăcie, post, veghe, meditare scripturistică și rugăciune neîntreruptă iar prin destin înțelege țel, năzuință finală către Împărăția cerurilor cu contemplarea veșnică a celor veșnice. Contemplarea e concepută în mai multe feluri, iar Domnul este apreciat doar de cei neprihăniți. De asemeni, Cassian subliniază
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
pe lupta împotriva păcatului desfrânării. Această luptă trebuie concentrată pe ,,trupul păcatului” alcătuit din mădularele viciilor din care fac parte, în primul rând, păcatele săvârșite cu vorba, cu fapta sau cu gândul. Virtutea castității implică răbdarea foamei și a setei, veghea, munca neîntreruptă și efortul constant al citirii cărților sfinte. Avva Cheremon analizează treptele sau gradele neprihănirii sau curăției: 1) rușinea; 2) nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
al citirii cărților sfinte. Avva Cheremon analizează treptele sau gradele neprihănirii sau curăției: 1) rușinea; 2) nezăbovirea minții în gânduri de poftire; 3) anihilarea oricărei dorințe la vederea vreunei femei; 4) să n-aibă nici o tulburare trupească în starea de veghe; 5) să rămână impasibil atunci când se atinge tema înmulțirii speciei umane, să nu aibă gânduri necurate; 6) să nu fie amăgit în timpul somnului de vedeniile înșelătoare ale femeilor (cap. 7). În aceste pagini se face diferența dintre adevărata castitate, caracterizată
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
lucid, un arhitect, problematizează neîncetat, transgresând din imanent în impalpabil. Preocupă omul interior în perspectiva eternului. În fond, clasicii Heladei acționau analog; o tragedie de Eschyl, o odă de Pindar, dialogurile lui Platon ilustrează, fiecare cu alte instrumente, starea de veghe a omului vechimii față cu destinul. Modernii de ieri și de astăzi, martori ai specializărilor tehnice extreme (care fragmentează privirea spre întreguri),descoperă la antici o exemplară conștiință a universalului. Un puternic sentiment al grecității emană din poemele lui Paul
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
întors în sfârșit acasă. Lui Ovidiu însă (invocat în Către mare), îi face reverențe: "Poete, care dai vechime de două mii de ani versurilor mele". Animismul își are partea lui. Un ceasornic, întorcându-se "cu spatele la timp", moare, iar posesorul stă de veghe trei zile ca să vadă "cum continuă să-i crească părul și unghiile" (Cu spatele). II Practicant dezinvolt al versului liber, "anecdotistul" cu mască neclintită, totdeauna calmă, era în fond un moralist reținut, un veghetor perspicace la care lumea-spectacol însemna Timp
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
O natură sublimizată, parcă dez-istorizată e pretext de peisaj sonor, monodie și spectacol de lumină: Lumină lină, lini lumini Răsar din codri mari de crini I-atâta noapte și uitare Și lumile-au pierit în zare Au mai rămas din veghea lor Luminile luminilor. De mână cu "prietenul Orfeu", imnograful aspiră să restituie cuvintelor "frumusețea și puterea de altădată". Veghează lângă el, supratemporal, "zeul mut Zamolxe"; asemenea îngânduratului Miron Costin, Ioan Alexandru reia biblicul ubi sunt: Unde sunt frații, unde-i
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
palpitul vieții, de percepția însumată a efectelor, de lumini și umbre, de un iluzionism durabil (nutrit de memoria copilăriei), de pulsiunile reveriei și cântului, poezia în totul fiind o sinteză de temporalitate, de relativism și absolut. Stare de așteptare, de veghe și tensiune productivă, în ea concretitudinea, misterul și inefabilul coabitează multiform în spiritul unor coduri particulare absconse. Egotismul Anei Blandiana își asumă sistematic maximum de umanitate; necontenita-i întoarcere în Eul propriu e totodată instalare în Eul universal; emoția trăirii
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
primordiale prin intermediul metaforelor esențializate. Constantă e preocuparea de a imprima reveriilor intelectuale, fluidului, priveliștilor astrale și marine, semnificații grave. Expansiune și introspecție, oscilații între pământesc și aerian, foc și amintiri stinse toate par a se echilibra sugerând o stare de veghe relevantă, elegiacă. În căutarea marilor certitudini, gânditorul crede a le găsi, fie și relativ, în zona de siguranță interioară (relativă și ea) a creației. "Poezia scria el în deschiderea la Corabia de sunete se refuză, din unghiul care o exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
din real, din divin. Ființa este absolută; Eul este relativ. Ființa este adevărul din noi; Eul este minciuna. Ființa este unică; Eul este multiplu. Ființa este cuvîntul perfect; Eul este ignoranța. Ochiul în triunghi, care vede tot, știe tot și veghea ză asupra tuturor simbolizează Ființa, omniprezentă și omniscientă. Ființa este unitate și ubicuitate. Ereziile le creează Eul, nu fac parte din ontologia Ființei. Aceasta alege modul și momentul contactului nostru cu materia, pentru a ne îmbogăți prin experiență. Ea poate
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
comercializarea nelimitată a schimburilor, 24 de ore din 24, 7 zile din 7. Departe de a ruina sistemul dorinței și al consumului 29, societatea de hiperconsum contribuie, nu fără succes, la a-l menține tot mai mult în stare de veghe, lărgindu-i regimul temporal. Logica turbo-consumerismului își găsește împlinirea perfectă în rețelele electronice datorită cumpărăturilor online. Dacă în fazele I și II clientul se emancipa de sub dominația vânzătorului, în faza III ciberconsumatorul se eliberează de toate legăturile spațio-temporale, nemaifiind obligat
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
punerii în scenă a Sonatei spectrelor de Strindberg, el își imaginează piesa ca spațiu al unei neîntrerupte alunecări din real în ireal, alunecare aptă să creeze un soi de stare incertă, intermediară între iluzie și realitate, foarte asemănătoare aceleia dintre veghe și somn. Montarea dorită de Artaud vizează o „denaturare permanentă a aparențelor”, propunându-și în special obținerea unei anumite rigidități a gesturilor, ca și o estompare a personajelor în fața zgomotelor, a inserțiilor muzicale, dar și în fața „dublurilor lor inerte, înfățișate
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
a ceva ce se află dincolo de aparențele lumii reale. Numai ochii închiși ai celui ce doarme sau ai unui orb îndreptați spre invizibil ca și privirea poetului, a nebunului ori a melancolicului pot contempla ceea ce nici un om în stare de veghe n-ar putea să vadă. Ca și întâlnirea cu fantoma, experiența teatrului este o experiență a nopții, a celei care îi învăluie și îi adăpostește pe toți cei capabili să acceadă la un altundeva, să pătrundă pe teritoriul duhurilor, al
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
grade de hipnoză. Pentru Bernheim fenomenul sugestiei era „o funcție nu a unei stări magnetice (Mesmeră, nici a somnului indus (Liebaultă și nici a unei stări hipnotice (Braidă, ci a unor anumite caracteristici fiziologice ale creierului oprite în starea de veghe” (Hoareau, 1998, p.63Ă. Charcot, pe de altă parte, a dezvoltat o teorie a patologiei și sugera că hipnoza era o stare patologică a pasivității care progresa de la letargie și catalepsie la somnabulism mai degrabă decât la o activitate crescută
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de a se „trezi”, de exemplu: Atunci când voi număra de la unu la șase deschide ochii simțindu-te relaxat și proaspăt. Oricum, uneori poate fi necesar să trezim pacientul în manieră gradată, de exemplu: Și cu fiecare respirație, premițând sentimentelor de veghe să se răspândească din labele picioarelor în picioare... veghea răspândindu-se în întregul tău corp... în sus spre față și pleoape... permițând pleoapelor să de deschidă încet... pe măsură ce te reîntorci în această încăpere, simțindu-te proaspăt și alert și știind
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
de la unu la șase deschide ochii simțindu-te relaxat și proaspăt. Oricum, uneori poate fi necesar să trezim pacientul în manieră gradată, de exemplu: Și cu fiecare respirație, premițând sentimentelor de veghe să se răspândească din labele picioarelor în picioare... veghea răspândindu-se în întregul tău corp... în sus spre față și pleoape... permițând pleoapelor să de deschidă încet... pe măsură ce te reîntorci în această încăpere, simțindu-te proaspăt și alert și știind că se întâmplă lucruri importante în mintea ta inconștientă
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
atunci când folosim abordările hipnoanalitice, aceasta fiind esența multor abordări clinice. Experiențele care au fost reprimate din copilărie sau chiar dinainte de aceasta pot deveni disponibile în transă și pot conține multă imagerie care nu este de obicei asociată cu starea de veghe (Phillips și Fredercik, 1995Ă. Este important să ne asigurăm că pacientul poate gestiona amintirile recuperate și să acordăm atenție altor aspecte în afara acestor experiențe puternice și adesea dureroase. Pentru a ajuta pacientul în menținerea unui grad adecvat de disociere clinicianul
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
singură, oricând este pe de-a-ntregul potrivit (pauzăă și când mintea ta conștientă știe că poate coopera ajutându-te să recunoști acele momente din curusl zilei în care este bine să iei o pauză (pauzăă, vei reveni la starea de veghe simțindu-te alert, împrospătat și conștient de înțelesul acestei experiențe de aici și acum? (Rossi, 2002, p. 87Ă Abordări ideodimanice în hipnoanaliză și gestionarea stresului Întotdeauna a fost un mister faptul că mintea poate semnaliza răspunsuri care sunt aparent în afara
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]