1,997 matches
-
1973; Pablo Neruda, Matasea și metalul (poeme de dragoste), București, 1973; Ernesto Sábato, Despre eroi și morminte, pref. Darie Novăceanu, București, 1973; ed. îngr. Angela Martin, pref. Paul Alexandru Georgescu, București, 1997; Antologie de poezie neerlandeza, olandeză și flamanda, îngr. Venera și Al. Urechia, pref. Garmt Stuiveling, București, 1973 (în colaborare); Tirso de Molina, Seducătorul din Sevilla. Musafirul de piatră, București, 1973, Teatru, pref. A. Ionescu, București, 1975; José Martí, Versuri, pref. trad., București, 1974; Evgheni Baratânski, Lirice, București, 1974; David
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286458_a_287787]
-
împărăția lui Dumnezeu! Căci mai ușor trece cămila prin urechile acului decât intră un bogat în împărăția Cerului. (Luca 18,24). Nu întâmplător apare cămila în această celebră parabolă a lui Iisus. Ea apare frecvent în preajma lui Buddha și este venerată de Mahomed. Animalul își datorează acest loc privilegiat calităților sale: cumpătare, docilitate, supunere, dar și faptului că rezistă în deșert, locul confruntării cu diavolul. În vis, este așadar un semn pozitiv. Subiectul are atitudinea adecvată: este pe drumul cel bun
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
Deci visul îl avertizează pe subiect cu privire la pericolul pe care îl ascund dorințele sale, precum și asupra rezultatului nefericit pe care l-ar putea avea o atitudine prea frivolă. Câine Câinele beneficiază, în general, de o imagine pozitivă. Este apreciat, chiar venerat în numeroase tradiții, pentru calitățile sale de apărător, de companion fidel și de ghid. Este prin excelență animalul psihopomp, adică cel care conduce sufletul defunctului până în sălașul etern. În vis, poate să semnifice următoarele două aspecte: - dacă este prietenos, exprimă
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
indicii cu privire la viața psihică a celui care visează, la experiența și la sentimentele sale. Copacul este recunoscut universal ca un simbol al vieții. Conține forța vie, energia. Deoarece leagă pământul de cer, stabilește legătura dintre om și Dumnezeu și este venerat în toate culturile pentru această calitate. Dacă copacul este sănătos, puternic, bine proporționat, indică starea bună de sănătate fizică și psihică a celui care visează. Dacă, dimpotrivă, este fragil, strâmb, fără frunze, atunci simbolizează situația inversă. Copacul stabilește și legătura
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zmeului pentru a se înălța și a-și atinge obiectivele. Soluțiile blânde trebuie preferate violenței și acțiunii în forță. A cânta, cântec Cântecul este valorizat și considerat, în toate culturile, ca fiind mijlocul ideal de a onora și de a venera divinitățile. Este mărturia unei inimi pure și vesele. Este când vesel și ritmat, semn al bucuriei pe care o aduc împărtășirea credinței și a fraternității oamenilor, fie emoționant și trist, făcând apel la iertare, la ispășire, la adorare reverențioasă. A
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
secolului al XV-lea și începutul secolului XIV î.C., adică în timpul domniilor lui Amenofis III și Amenofis IV (Ehnaton) (Moran 1987); localitatea El-Amarna se găsește la jumătatea drumului dintre Cairo și Luxor. Pe plan religios, în regiunea Siria-Palestina erau venerate multe divinități reunite într-un panteon în fruntea căruia domnea divinitatea numită ’ēl (= Dumnezeu), considerată însă inactivă, în timp ce căpetenia reală era ba‘al (= Domnul), zeul providenței și al fertilității. Consoarta lui ba‘al era Astarte (’ăšērăh), o divinitate descrisă drept
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
al V-lea î.C., deși se pare că evreii erau deja stabiliți aici deja de la sfârșitul secolului al VI-lea. Colonii construiseră un templu pe care însă egipteni l-au distrus în împrejurări nouă necunoscute. În acest templu erau venerate trei divinități: Yhwh (scris întotdeauna cu JWH), ’anat bêt’ēl și ’ašam (sau ’ašim) bêt’ēl. Deoarece erau oferite sacrificii tuturor celor trei divinități, fără îndoială, se practica aici un cult politeist. Ceea ce ne miră e că raporturile dintre preoții
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
extremitatea nordică a țării). Primul era un loc sacru ce păstra memoria patriarhilor Abraham (Gen 12,8 și 13,2) și Iacob (Gen 28,10-22); fondarea celui de-al doilea este povestită în Jud 17-18 unde se afirmă că era venerat un chip cioplit de argint și slujea un preot din descendența lui Moise (Jud 18,30). Textul biblic spune că în timpul domniei lui Ieroboam I în aceste sanctuare erau adorate statui laminate din aur ce reprezentau tauri, numiți cu dispreț
Israel în timpurile biblice : instituții, sărbători, ceremonii, ritualuri by Alberto Soggin () [Corola-publishinghouse/Science/100992_a_102284]
-
au stat de izbeliște la poftele atîtor urîcioși. Asta nu prea sună a robie babiloniană care a durat 70 de anișori de chin și prigoniri cum meșteșugit ne cîntă ei! Menționez că regii asirieni îi obligau pe cuceriți să le venereze zeii - statuile lui Așur și Astarte. Ivriții nu au pomenit în scrierile lor de asemenea practici și nici de birurile plătite cotropitorilor, dovadă că nu prea erau un neam cu memorie colecti- vă prin locurile Palestinei în timpul invaziei asiriene, adică
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
încorporeze regatului lor prin Antioh lll, regele fiind primit la Ierusalim ca un adevărat eliberator Dar bucuria ivriților le-a fost de scurtă durată pentru că macedonenii nu au plecat urechea la trăsnăile lor, ba mai mult, i-au pus să venereze cum se cuvine statuia lui Adonis și Zeus. În anii 191 și 190 î.e.n. romanii duc mai multe războaie victorioase împotriva regatului seleucid și devin stăpînii ținutului Asia la care alipesc și alte teritorii. În urma acestor războaie, puterea militară a
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
pradă focului pentru că băștinașii nu vroiau să mai vadă mutrele care au fost uneltele ocupantului străin. La Elefantina exista o colonie de mercenari mozaici care mîncau carne de oaie și berbec sacrificînd aceste animale în templul lui Iaho. Dar egiptenii venerau în acest oraș pe Chnum care avea ca animal sacru berbecul cu coarnele ră- sucite în lateral și șarpele. De aici au avut loc numeroase conflicte cu mozaicii iar odată cu alungarea perșilor, egiptenii au dat foc templului lui Iaho. După
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
și țesături scumpe, de purpură, de mătăsuri, de sulimanuri De marmură, de vite și de oi, de cai, De căruțe, de sclavi și de suflete omenești, Toate acestea nu le veți mai putea cumpăra nici vinde, .......................................................... Pentru că negustorii au fost venerați ca Cei mai vrednici oameni ai pămîntului, Și prin înșelătoriile lor popoarele au fost amăgite, În incinta ta a fost batjocorit sîngele profeților, al sfinților Și al tuturor celor care au fost măcelăriți pentru credința lor. ...................................................... Și frații mei îmi
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
în India în secolul XXVll î.e.n. și toate tradițiile lor sînt aduse din țara de baștină, numită Bharata(Bihar + ata: tată, strămoș). iar prin-tre statele înființate de ei este și cel numit Bihar ca să nu-și uite rădăcinile. Și ei venerează vaca, considerînd-o un animal sfînt. Parța unde a fost descoperit capul de taur în vechiul lăcaș de cult, este aproape de județul Bihor sau Bihar cum este cu-noscut în Ungaria. Mai avem și munții Bihariei în Apuseni, numai de nu am
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
îi este atribuită și lui Mitra. Împreună cu Utu, Suen sînt păstorii țării Ki-en-gi sau Pămîntul Sfînt, denumire ,,uitată” de specialiști și înlocuită cu Sumer ca să dea bine la făcăturile ivriților. Legenda mitraică spune că ,,Piatra Născătoare” a cărei imagine era venerată în orice templu, l-a născut pe Mitra pe malurile unui rîu la umbra unui arbore sfînt și că doar păstorii așezați pe un munte vecin au fost martorii intrării lui în lume. Ei l-au văzut ieșind din lespedea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
vechii egipteni și le-au pus jar la tălpi cînd hălăduiau prin Elefantina. Prea put asemenea judecăți parșive și idioate. Iar noi înjunghiem cu sutele de mii, nevinovații miei și nu ne rușinăm deloc! Neam de păstori, mioriticii carpatini își venerau animalele pentru că ele, prin darurile lor i-au scos din necazurile și urgiile timpului. Mitra ca divinitate solară, împreună cu Mama Pămîntească cîrmuiesc viața universului iar moartea nu este decît o distrugere temporară necesară unei noi renașteri. În acest univers mitologic
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
simbol al rodniciei pămîntului și a renașterii naturii prin puterea sacrificiului. Aceste sacrificii se făceau în locuri anume alese dar fără altare sau al-te chipuri cioplite pentru că perșii și geții nu aveau năravul grecilor sau a romanilor de a venera statuile. Iar Herodot ne luminează tărtăcuțele în această direcție: ,,Per-șii, nu aveau obiceiul, să înalțe în onoarea zeilor, nici statui, nici temple, nici altare, din contra - ei socotesc smintiți pe cei care fac astfel, și după părerea mea, aceasta vine
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
cap de taur deasu- pra. Ne spune altă legendă că Mitra s-a născut într-o peșteră, dintr-o lespede de piatră în ziua de 25 decembrie cînd păstorii din ținut au venit să i se închine. Această zi fiind venerată ca nașterea ,,omului strălucitor” era cinstită în imperiul roman cînd ariminismul a ajuns cult al împăraților, sub numele de Sol Invictus, pentru că în limba latină nu existau cuvinte identice cu cele din limba geților care să exprime corect conceptele religioase
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
să le țină și romanilor de urît și of. Cybele, se spune că locuia pe cele mai înalte creste ale muntelui Ida iar pinul veșnic verde(pomul vieții) rămînea totdeauna consacrat lui Attis. Tot în Fri-gia mai era cunoscută și venerată sub numele de Ma - Marea Mamă - fiind zeița munților și a peșterilor, cuvînt ce are același sens în limba română. Cybele era per-cepută în cult și ca o divinitate a fecundității din care s-au născut toate sălbăticiu- nile pădurilor
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
de ordonat. Unele numere nu pot fi exprimate printr-un simplu raport, de genul a/b. Ele sunt numere iraționale și sunt o consecință inevitabilă a matematicii grecești. Pătratul este una dintre cele mai simple figuri geometrice și a fost venerat cum se cuvine de pitagoricieni. (Avea patru laturi, corespunzătoare celor patru elemente; simboliza perfecțiunea numerelor.) Însă iraționalul este cuibărit în simplitatea pătratului. Dacă trasezi diagonala - o linie care unește două colțuri opuse - apare iraționalul. Ca să dăm un exemplu concret, imaginați
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]
-
manieră de neuitat, „școala” lui Noica a fost, una peste alta, un episod intelectual de excepție în istoria României comuniste. Sub îndrumarea lui Noica, o mână de tineri gânditori talentați au reușit să se dezvolte împotriva celor mai vitrege circumstanțe, venerându-și, urmându-și și, în ultimă instanță, „trădându-și” magistrul. Această din urmă atitudine a reprezentat un paricid simbolic fertil, care a debutat prin „nesupunerea filozofică” deja aparentă în Jurnal și a sfârșit prin nesupunerea civică a lui Andrei Pleșu
[Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
o pasăre sau, mai rafinat, un idol cioplit. Universul a încetat să mai fie omogen, s-a debalansat. În ciuda asocierii aproape automate cu politica, originile propagandei sunt anterioare politicii și foarte apropiate de cele ale religiei. Începând să creadă, să venereze ceva supramaterial, omul primitiv a dorit și să transmită altora această credință, ba chiar s-o impună, dacă întâmpină rezistență. Firește, ne putem imagina la începuturi un singur individ cu Dumnezeul său personal de obsidian uns cu seu, dar homo
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
ieși și de data aceasta învingători. Cine are urechi de auzit să audă’. Viața personală nu a fost deloc scutită de necazuri. Cel mai negru an pentru existența sa a fost anul 110 când își pierde tatăl pe care îl venera, pe mentorul său Etienne Lancereaux pe care îl diviniza și pe cumnatul său colonelul Angelescu, lăsând în urmă pe sora sa Elena cu patru copii pe care îi va lua sub îngrijirea și protecția sa. Invidia și răutatea multor colegi
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
pentru care evoluția ulterioară a lui Paulescu s-ar datora exclusiv protecției lui Lancereaux. Nimic despre calitățile tânărului medic care își uimea contemporanii prin acuratețea spiritului său, nimic despre realizările lui sub bagheta maestrului său Lancereaux pe care-l va venera până la sfârșitul vieții sale, așa cum ar trebui să se manifeste relația discipol-mentor sau elevdascăl oriunde în lume, măcar și prin prisma jurământului hipocratic, aspecte străine și de neconceput pentru domnul Manu. Nimic, în sfârșit, despre marea personalitate a mentorului său
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
grandoarea operei sale și care astăzi nu mai interesează pe nimeni (excepție fac autorii cărții), Paulescu rămâne cea mai luminoasă personalitate a științei în toate ipostazele sale. El se alătură astfel marilor personalități ale științei, pe care el însuși le venera cu smerenia gânditorului de substanță, intrând cu fruntea sus în rândurile lor. Din această perspectivă, unde se plasează grupul din Toronto care, după „ realizarea lor’ răsplătită cu atâtea onoruri, nu a mai produs nimic în plan științific? Mai mult, unde
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
probeze tot ce afirmă’’. „Ca profesor era o figură covârșitoare, lecțiile lui erau extrem de impresionante’’ afirmă un om care nu se sfiește să-i recunoască genialitatea, om care făcea parte din categoria acelora care nu aveau nici un motiv să-l venereze, mărturie care însă este cu atât mai valoroasă în evocarea dascălului. Este vorba de medicul evreu Aurel Abramovici care i-a fost student. În clipele grele (și nu au fost puține) vedea în ochii inocenți ai tinerilor veniți să învețe
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]