15,959 matches
-
introducere de Titu Maiorescu. Printre multe alte personalități culturale C. Rădulescu - Motru spunea; * Opera lui Eminescu a pătruns până într-atâta ( în ) mentalitatea celor ce vorbesc și scriu românește, că urma ei nu se mai poate șterge pe veci: frumusețea * verbului * Eminescian, va sta încrustată deasupra, între podoabele sufletului românesc, cât timp acesta va exista. (...) Școala lui Eminescu, este prin excelență, școala culturii neamului nostru. Referință Bibliografică: Despre, Domnul Eminescu / Constanța Abălașei Donosă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 378, Anul
DESPRE, DOMNUL EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361259_a_362588]
-
spun convins că (E)-senin afară Și ea-mi răspunde că-i poet rus. Iar când ies tiptil din ascunzătoare Ea mă urmărește ca o umbră prin cuvinte, Însă eu o iau razna pe (că)-rare Îmi sunt evadările în verbul care minte. Când doresc și eu să gust dintr-un cuvânt, Căci foamea îmi macină dorința de scris, Pun pe el (s)-are, și puțin vânt, Dar mi-e teamă că sensul l-am ucis. Cu-vântul am călătorit întotdeauna
ASCUNS ÎN CUVINTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 378 din 13 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361290_a_362619]
-
propice când cădeau popice nucile culese toamnele și burgul treceau prin livadă fără să mai vadă petele amurgul zborul un impas pasărea străină ne umplea de vină ultimul popas tandră o busolă scotea dintre ace clipele vorace plânsul de violă verbul absolut ruga în tăcere singura avere teama de rebut Referință Bibliografică: Ruga în tăcere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 383, Anul II, 18 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
RUGA ÎN TĂCERE de ION UNTARU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361341_a_362670]
-
poetul a parcurs un drum al decantării și al regăsirii de sine în forma cuvintelor, în expresia matură și în rezonanțele ample pe care numai o trăire autentică le insuflă acestor remarcabile viziuni ce definesc o conștiință artistică și un verb inspirat» (Florea Miu, în prefața din 2005); «Consecvent cu sine își coagulează discursul din elemente fulgurante, personalizate, din care se degajă o schiță de profil a subiectului poetic deschis spre sinele profund; [...]; volumul este expresia unui poet pentru care actul
LES NOCES DES PAROLES, ÎN CURS DE APARIŢIE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 384 din 19 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361350_a_362679]
-
care să ia fața, ci dialoguri de lucru cu oamenii, pentru a lua pulsul și a fi la curent...cel puțin asta era indicația sosită de la vârful vârfurilor! „Tiraja” vorbe, perorând „prețiozități” fără a slăbi deloc suflarea convingătoare a inflexiunii verbului din propoziții, dar cel mai des din fraze pompoase fără cap și fără coadă, era tare certat cu logica în ultimul timp (semn clar al derutei și lipsei de inspirație ideologică!?) pentru o minte pe fază și zburdalnică și darnică
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
strictă necesitate aflate sfidător în vitrinele și galantarele super și minimarketurilor și mai de curând al mall-urilor - și continua întărâtarea (asmuțirea) apelând la subtilități de teorie gramaticală și a „chibritului”(!) - și când șomajul a deveni personificarea însăși a primului verb auxiliar al limbii române dar și substantivat cu care puterea titulară își conjuga propria-i suficiență și nababa-i opulență, când inițiativele și politicile însănătoșirii în multe domenii (învățământ, sănătate, cultură, protecție socială etc) sunt tarate de indiferență și de ocaua
RETORICĂ PATRIOTARDĂ !... de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361407_a_362736]
-
a învățat viața. Ei bine, politicul n-a ajuns așa de repede la maturitate. Ei sunt încă amatori. Pentru că, dacă în jurnalism a funcționat foarte bine concurența, și a trebuit să se școlească băieții prin scriitură, să devină acizi în verb și să aibă logică în ceea ce scriu, în politică s-au așezat câțiva indivizi care n-au mai vrut să plece. Le-a căzut bine, au știut șmecheriile și n-au lăsat să urce tineretul care chiar voia să facă
INTERVIU CU MAESTRUL TUDOR GHEORGHE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361456_a_362785]
-
orice îndrăgostit. pasărea iubirii noastre spânzurat-a fost de vânt, a căzut în zări albastre și-a rămas doar în cuvânt. te iubeam și te uram, veneai pe cărări divine, când ades’ te căutam, tu făceai parte din mine, alergau verbe nebune după tine prin ninsori și-ți puneam mii de cunune din steluțe și din flori. dar s-a dus pasărea noastră, bântuită de blestem vine rar pe la fereastră când adesea eu te chem, vine-n amintiri și-n vise
PASĂREA IUBIRII NOASTRE de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1109 din 13 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363795_a_365124]
-
a murit de tânăr. Astfel se termină tragedia unei familii în care a bântuit o boală necruțătoare. Din tragismul ei, Dumnezeu a vrut să ne lase pe cel mai mare poet al românilor Mihai Eminescu, care ne-a mângâiat cu verbul lui viața. Referință Bibliografică: FAMILIA EMINOVICILOR / Ion Ionescu Bucovu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1092, Anul III, 27 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion Ionescu Bucovu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363863_a_365192]
-
se conecteze la minte, are de făcut. Este vorba despre Robert Turcescu. El nu știe, mai ales după ce i-au crescut stele pe umeri, fără să facă armata, că una dintre rațiunile de a fi, ale gurii, este vorbirea, iar verbul care înnobilează omul este graiul asociat logicii! Câtă vreme, gura lui Robert Turcescu este un factor de zdrobire a adevărului și ponegrire a unui om frumos și iubit pe planetă, e bună de făptuit ceea ce Robert Turcescu o amenință pe
CONVOCARE EŞUATĂ, LA ÎNCENUŞAREA NADIEI . de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 922 din 10 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363910_a_365239]
-
Stihuri > Cugetare > DIN LUT CĂTRE SOARE Autor: Lucia Tudosa Fundureanu Publicat în: Ediția nr. 911 din 29 iunie 2013 Toate Articolele Autorului Eu din țarina șunt făcut; Cu apă, puls și stropi de soare. Și din senin necunoscut, Gîndiri și verbe, conceput, Căutînd iubirea cu ardoare. Și către soare ochii-ndrept, Și inima de lut palpita. Eu roua și Cuvînt aștept, Izvor din Norul Înțelept, Din Suflul Sfanț care-mi cuvînta. De val, de vînt șunt obosit, Si grea e țină
DIN LUT CATRE SOARE de LUCIA TUDOSA FUNDUREANU în ediţia nr. 911 din 29 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363997_a_365326]
-
tei orășelul meu de provincie, Mulțumesc albastru, Supraviețuirea, Băciuț, Poemul eltropic, Poem sărutând mâna poetului. ”Răzvan Ducan face parte dintre acei scriitori care au venit și care vor rămâne... Răzvan Ducan va rămâne pentru că el e un scriitor autentic, pentru că verbul său a făcut să se audă mai bine dangătele de clopot ale sentimentului românesc al ființei” (N. Băciuț). Îmi permit să citez câteva versuri: ” Târnava mea de lapte dulce, mulsă din ugerul unui munte dus la păscut, pe pășuni dumnezeiești
PANEGIRIC EMOŢIONAL- ÎMPLINIRE, ARTICOL DE PROF. PETRECURTICĂPEAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 914 din 02 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363968_a_365297]
-
din diverse motive neîntemeiate, să o mai vezi... Și nu numai atât. În miezul stilisticii personale a formelor goldhammeriene, palpită, deloc timid, frumusețea aceea pură a Firii din momentul inițial al Genezei, frumusețe scoborâtă cu putere din semantica plină a Verbului divin. Aici descoperi, deopotrivă, atât perfecțiunea formelor redate, cât și sălașul propriu al îndelung discutatei noțiuni de ”idee” în sine, desprinsă parcă din cercul platonician al gândirii și așezată cu bună intenție în ochiul blând al rășinii incolore. Ca și
GEORGE GOLDHAMMER ŞI ARTA DE A IMORTALIZA TIMPUL... de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362854_a_364183]
-
din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poem de Al.Florin Țene Cei doi din mine In zodia gemeni sunt născut, Doi în unul, armăsari iuți la minte, După stele aleargă la păscut Ascunse noaptea în cuvinte. Unul îmi pune verbul la încercare Celălalt așează iubirea-n vers, Cînd unul gândește,celălalt pe-o cărare Metafore coboară din univers. Când fac schimburi de căldură C-o muză rătăcită pe orbită Celălalt simte epitetul ca arsură Și noaptea-n zori e înălbită
CEI DOI DIN MINE, POEM DE AL.FLORIN ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/362929_a_364258]
-
flori și vibrez în mii de începuturi când și-n miezul nopții erau zori. Am livadă-n sânge, înflorită, și mă-mbăt de-al ei parfum superb. Nu îmi pasă ce scrie-n ursită și-mi zidesc castele-n orice verb. E în mine-atâta bucurie când din plai de țel buchete strâng, că-mbătat de tot ce reînvie mă trezesc uimit că râd și plâng. Anatol Covali Referință Bibliografică: Forfotă Râd și plâng / Anatol Covali : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
FORFOTĂ RÂD ŞI PLÂNG de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362962_a_364291]
-
iubirii, de către poetul înger Nichita Stănescu și vărsat într-un eleșteu spiritual cu maluri de cleștar unde zburdă herghelii de orchestre din care una cântă sărutul, dragostea, lacrima...! „Ploaie în luna lui Marte” este simfonie și psalm ale iubirii în verb, ale iubirii în act etern, uman și cosmic, zămislite de zidari de castele sufletești, magi ai melosului și versului caligrafiat cu melancolie topită în vopsele de vin neîmbisericit și duh al vinei, de către Nichita Stănescu, Nicu Alifantis, Paula Seling. Iubirea
PAULA SELING. CÂNTECUL NU E PENTRU CEI CARE NU SE IUBESC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1555 din 04 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362995_a_364324]
-
compatrioți, să vă purtați cu cinste și drag emblema de român. Suntem un popor talentat, suntem un popor demn, suntem un popor care merităm tot respectul celorlalți, suntem un popor cultivat! Cum ai creiona propriul chip, într-o cuprindere definitorie? Verbul care mă caracterizează este „flacără curată” - există și flacără nocivă, care arde. De când te preocupă folclorul? Am făcut folclor de când mă știu, de când, ca profesor am condus formații artistice. În anii de studenție am făcut și teatru, la Teatrul Studenților
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
dintr-o redimensionare a materialului fundamental uman, nu a trupului perisabil, ci a cuvântului imperisabil; contemplarea umanității prin cuvânt minimalizează fiziologia umană în favoarea gramaticii umane.» (SUnt, 102, sq.). Este în 11 elegii, așadar, poezia trăirilor întru priveliștea Ființei, lamura de Verb/Cuvânt „supraviețuind “cosmicei „găuri negre “, deoarece poetul s-a transformat în Cuvânt (doar „la început a fost Cuvântul “) și, după cum se știe, «singurul lucru care nu poate fi resorbit e Cuvântul». Făcând o „radiografie “a lirismului stănescian dintre 1960 și
NICHITA STĂNESCU ŞI „NOUA ONTOLOGIE“ A LIMBII / LOGOSULUI DIN TEMEIUL PARADOXISMULUI (1) de ION PACHIA TATOMIRESCU în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363457_a_364786]
-
Ediția nr. 1562 din 11 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului "Hristos ni se dă nouă, mort, înviat și înălțat la cer" - Sf.Apostol Pavel Acum, cănd Condiționalul nu mai e și Optativ, Conjunctivul, fără vreun merit anume, a devenit Imperativ, Verbul "a fi" nu mai e sinonim cu "a exista". Ori (și mai trist), "a trăi", Acum învățăm toți, ca multe din cele "firești" , altădată, nu mai sunt așa cum le știam...acum.... Cu toate acestea, acum, ca-ntotdeauna, știm ce nu
HRISTOS A ÎNVIAT ! de GABRIELA BLĂNARIU în ediţia nr. 1562 din 11 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/362292_a_363621]
-
apare ridul. Nu vreau să mă bag, dar absorbția Depășește în timp ejecția, Și uite așa supus la îndoială Mă cert cu timpul care dă năvală. Gravitația ne lipește de gând Cuvântul se pierde-n cuvânt, Noroc cu raiul de verbe Substantivul apare sau pierde. Cineva îmi sugerează că sunt rău Mă cert cu vântul care trece peste râu, Nu mă bag... somnul se leagă De absorbția și dejecția oarbă. Nu mă bag... Mulți oameni răi se cred peste ceruri, Zei
INGENUA REACȚIE de PETRU JIPA în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362402_a_363731]
-
când bobul de grâu plesnește în lutul/cu străluciri solare.// Când mănânc pâinea, urcă până la mine/Neamurile noastre toate,/seva înțelepciunii, adusă până la noi/de limba ce-o vorbesc.// Patria îmi este Limba Română/ În ea bobul de grâu/germinează/Verbele poemelor eminesciene.” Au avut loc lansări de cărți ale scriitorilor: Alina Dora Romanescu, Elena Buică, Tudosia Lazăr, Olimpia Sava, Titina Nica Țene, Al.Florin Țene. Cele două cărți ale Alinei Dora Romanescu: „Roata timpului” și „Pe aripi de cântec și
ZIUA LIMBII ROMÂNE SĂRBĂTORITĂ LA MALUL MĂRII de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1350 din 11 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362361_a_363690]
-
neoideologii a desfrâului și a falsei condescendențe devenite fundamentul de carton cu mucegai gros al prezentului irespirabil de azi. Vrem sau nu vrem să privim în ochi adevărata față a situației crunte de acum, trebuie să spunem că, din păcate, verbul „a avea” a căpătat un lanț întreg de pseudoconotații curente sprijinite toate pe un întreg complex ideatic greu de înlăturat în momentul de față. A poseda în condițiile sociale actuale un rost firesc al tău, astăzi, când omenirea își arogă
ARTA MIZERIEI PE PLANETA BĂSESCU-BOC-UDREA de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362431_a_363760]
-
a semnificației latente în Limbaj: vorba sa „dansul fotonilor” (fie al tahionilor sau quarcilor!), energetism sadea, de o savoare aparte: „Bucuria corului/ de vrăbii - razele/ taie geamul/ cu infinite ace-pliscuri/ de diamante/ de la gureșele/ dezlănțuitoare/ de fotoni.../ Dincoace de ferestre, Verbul/ calcă țanțoș, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ și verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n). Verbul calcă țanțoș ... ( ars poetica) Acest textualism de practician
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
de la gureșele/ dezlănțuitoare/ de fotoni.../ Dincoace de ferestre, Verbul/ calcă țanțoș, până-ajunge/ în marginea ninsă,/ de unde-naintează prudent,/ pe partea de-argint-viu, carosabilă, logosabilă/ și verbos-abilă/ a hârtiei,/ făcîndu-se apoi nevăzut/ printre hematiile/ din auriculul drept/ al Poemului..” ( subl. n). Verbul calcă țanțoș ... ( ars poetica) Acest textualism de practician semiotician, face farmecul volumului inspirit titrat - aluziv la o „eră Arheopterix”: așadar a unei MUTAȚII a speciei (speței) umane. Poetul apelează atitudinal la oxymoron, ( procedeul stylistic „mușcătura nebunului”), și aici ne amintește
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]
-
Arheopterix”: așadar a unei MUTAȚII a speciei (speței) umane. Poetul apelează atitudinal la oxymoron, ( procedeul stylistic „mușcătura nebunului”), și aici ne amintește de Adrian Botez, dar și de ... atitudinea Săpânța, versus mioritismul sau manolescismul binarei noastre „codificări” din Genomul ancestral: verbul „învidării” este al reumplerii de VID (din „zero-ul gravid”, n) al ... antimetafizicii stănesciene: însă anticipez enunțul că avem de-a face cu un paradoxist, zonă scrutată exigent de acest om- orchestră, în care sintagmele cochetează cu aphoriile sau gândirea
UN CAVALER LA CURTEA OXIMO(I)RONISMULUI de EUGEN EVU în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/362449_a_363778]