3,681 matches
-
la Moș Ajun. în ziua de Crăciun se umblă cu unele colinde și se cântă: Steaua sus răsare, Astăzi s-a născut Hristos, Trei păstori se întâlniră etc. Cu două zile înainte de Crăciun, preotul din fiecare sat însoțit de copii vestește Nașterea Domnului pe la casele locuitorilor umblând cu icoana Nașterii Domnului. Copii vestesc acest eveniment prin strigăte de bucurie O, Nihohooo! Și sunt răsplătiți de gazde cu mere, pere, nuci, covrigi etc. în ziua de Crăciun se umblă cu Steaua în
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și se cântă: Steaua sus răsare, Astăzi s-a născut Hristos, Trei păstori se întâlniră etc. Cu două zile înainte de Crăciun, preotul din fiecare sat însoțit de copii vestește Nașterea Domnului pe la casele locuitorilor umblând cu icoana Nașterii Domnului. Copii vestesc acest eveniment prin strigăte de bucurie O, Nihohooo! Și sunt răsplătiți de gazde cu mere, pere, nuci, covrigi etc. în ziua de Crăciun se umblă cu Steaua în grupuri de câte 5 copii. Mai exista și formația de Irozi care
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
cu eroii din acest sat din primul și al doilea război mondial. De ziua eroilor aceștia sunt pomeniți de cei rămași în viață care le cinstesc memoria. Pe timpuri, cu 20-30 de ani în urmă în sat exista o fanfară vestită prin zona noastră. Lumea din comună știa de această fanfară care era supranumită „Bozenii. Unde cântau erau admirați de toată suflarea dar, mai ales de către tineret. în ultimul timp s-au amenajat (pietruit) câteva drumuri mai principale din acest sat
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
s-a apropiat (bis). Din ceruri, din ceruri vă vine-ncoronat Ca un împărat, ca un împărat De la Dumnezeu cel sfânt și binecuvântat. Bucur Și iată, și iată, că vine-ncoronat cu flori ca o mireasă. Anul Nou Eu sunt Anul nou vestit De lume foarte dorit (bis). Ah! Ce îngozitor am obosit până am ajuns pe acest pământ, căci Dumenzeu din ceruri m-a trimis pe Anul Vechi să-l găsesc și de pe acest pământ să-l gonesc. - Bună ziua (seara) veterane. Anul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Atunci, Irod, chemând în ascuns pe magi, a aflat de la ei lămurit în ce vreme s-a arătat Steaua. “Și, trimițându-i la Bethleem, le-a zis Mergeți și cercetați cu de-amănuntul despre Prunc și dacă Îl veți afla, vestiți-mi și mie, ca, venind și eu, să mă închin Lui. Iar ei, ascultând pe rege, au plecat și iată, steaua pe care o văzuseră în Răsărit mergea înaintea lor, până ce a venit și a stat deasupra, unde era pruncul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
pre poporul Israil". Atunci Irod într-ascuns chemând pe magi, i-a ispitit despre vremea când s-a arătat steaua. Și trimițându-i în Bethleem. Le-a zis: - Merge-ți, cercetați unde este pruncul. Dacă îl veți afla, să-mi vestiți și mie, ca și eu venind să mă închin lui. Iar ei, ascultând pe Împăratul s-au dus. Și iată steaua, pe care o văzuseră la răsărit, mergea înaintea lor, până a venit și a stătut deasupra, unde era pruncul
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Care s-au scris mai-nainte s-au 'plinit precum și scrie Moise la cartea întâie O, o, o minune! De la răsărit răsare O stea cu lumină mare. Razele ei răspândește, Pe trei magi călăuzește O, o, o minune! Steaua magilor vestește, Vifleemul îl primește Și din prorocia rară Pe Mesia îl aflară. O, o, o minune! Lăudând întru mulțumire, Mărire întru-nălțime, Pe pământ împăciuire la oameni bună- nvoire. O, o, o minune! Domn, Domn Am plecat să colindăm Domn, Domn
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
in brate sa purtatu. Cu chip de om a venitu Și pe noi ne-a mântuitu. Fiecare vers se cânta de doua ori, după care, Refrenul. Steaua sus răsare Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi Curata Preanevinovata Fecioara Maria Naște pe Mesia Magii cum zăriră Steaua și porniră Mergând după raza Pe Hristos să-l vază Și dacă porniră Îndată-L găsiră La Dânsul intrară Și se închinară Cu daruri gătite Lui Hristos
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Iarna-i grea, omătu-i mare, Semne bune anul are, Semne bune de belșug, Pentru brazda de sub plug. Doamne binecuvântează, Casa care o urează Plugușor cu patru boi, Plugușor mânat de noi. Sus pe cer că strălucește, O stea mare ce vestește Că se curmă de acum Al nevoilor greu drum; Asta-i steaua românească A unirii Și-a-nfrățirii, Stea de viață, stea de spor, Stea de bine-n viitor. Fă-o, Doamne, să lucească Steaua noastră românească Și să stea
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
În noaptea în care le-apărut îngerul ca să le anunțe vestea nașterii lui Cristos, nătângul nu înțelese cuvintele sale. Dar cuprins de strălucirea înferului, căzu și el în genunchi. Când ceilalți voiră să meargă în căutarea pruncului, așa cum le-o vestiseră îngerii, a vrut să meargă cu ei. Dar păstorilor le era rușine cu el, căci hainele-i erau rupte, barba aspră, iar expresia feței urâtă. De aceea îi spuseră: “Rămâi aici, la oi și la foc! Copilul pe care-l
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
casă-ne Crăciunul Și când târziu ne biruia Pe vatra caldă somnul, Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Prin vis vedeam tot flori de măr Și-n fașe mic pe Domnul. Colind de Vasile C. Merticariu Doamne sfinte, împărate, Prin cetăți și pe la sate Copilașii te vestesc Fecioraș dumnezeiesc. La ferestre luminoase Glasuri de copii, sfioase, Se aud vestind mereu Nașterea lui Dumnezeu. Gospodarii ies afară Să asculte-n prag de seară Ale pruncilor cuvinte, Răsplătindu-i cu plăcinte. Să lăudăm pe Dumnezeu de Nichifor Crainic Să lăudăm pe Dumnezeu Și să-l mărim, popoare, Că ne-a trimis
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
săteni, băieți și fete, a bărbaților și nevestelor care aveau voce, auz muzical și disponibilitatea de a participa o seară sau două pe săptămână la repetiții, precum și la serbările prezentate cu diferite ocazii. Corul Căminului cultural Dorobanți, mândria satului, era vestit în întreg județul pentru numărul mare de membri, pentru repertoriul său bogat, pentru calitatea interpretării și ținuta frumoasă a coriștilor în costume naționale. Mai târziu, prin anii 1942-1950 și după aceea, Ioan Pavel aduna la Căminul cultural adolescenții aflați la
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/83169_a_84494]
-
l-ați izgonit, / Lăsându-l cu-a sa fiică pradă mării! / Și marea v-a plătit ticăloșia; / Căci soarta, care-amână, dar nu uită, / A asmuțit asupra voastră apa, / Și țărmul, și puterile. Acestea / Ți-au luat, Alonso, fiul, și-ți vestesc / Sfârșit încet, mai crud ca cel năprasnic, / Pândindu-te, în fiecare clipă, / În tot ce faci; urgia ce v-așteaptă / Pe insula aceasta oropsită / N-o poate-ndepărta decât căința / Și-o viață preacurată.“ Și, procedând așa, chiar le stârnește
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
seria disciplinelor asimilate în perioada de studiu nebun și foarte disperat (1812-1817). Nu trecuse un an de când se aplecase asupra limbii grecești și deja scria opere de filologie greacă, ce-i drept, în limba latină precum comentariul la Despre bărbații vestiți prin învățătură lor de Hesychios din Milet. A continuat cu Despre viața lui Plotin și ordinea cărților lui de Porfir, un manuscris de 352 pagini, cu siguranță o scânteie a viitoarei mici opere morale Dialogul lui Plotin cu Porfir. Nu
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
non mi nominino neppure. Qualche verso resterŕ pure, di ognuno di noi, a testimoniare, se non altro, una moralità di ordine superiore, iar în încheiere versurile lui Fazio degli Uberti: e io son sol colui che la mia mente / porto vestită d'una veste nera / în segno di dolore e di martire, Salvatore Quasimodo, 1999, op. cît., p. 9. 249 Dopo Leopardi, infatti, la poesia italiană ha dovuto tutto rifare e ancoră oggi è în cammino. Un richiamo alla tradizione (...) è
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
alege orașul ca loc paradigmatic al modernității nu pentru a i enumera acesteia din urmă trăsăturile, gesturile, procesele definitorii, ci pentru a o surprinde în caracterul ei de ruină și în penumbra visului care îi prevestește catastrofa: ca și cum suprafața lumii vestește, în mod natural, propria ei finitudine și propriul ei „posibil“. Voi reveni mai încolo asupra unui loc din scrierile lui Ben jamin în care autorul explică de ce alege Parisul ca „imagine dialectică“ a secolului al XIX-lea: datorită lumi nii
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
salvare, ascunsă în failibilitatea sa ontologică. Ruina este răscumpărată nu deoarece pe ea se înalță noi edificii, ci prin persistența ei materială și prin semnul neșters pe care îl lasă pe suprafața lumii. În acest scenariu, istoricul este cel care vestește muțenia trecutului, materialitatea sa care conține, în filigran, chemarea mesianică. Excurs: Despre idolatrie. Violență și lege Alături de Theologisch-politisches Fragment, de altfel conceput în aceeași perioadă, textul Zur Kritik der Gewalt (1921) reprezintă unul dintre locurile în care Benjamin se plasează
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
încă “fataliste”, prin caracterul lor neașteptat, imprevizibil. În asemenea condiții, trebuie să apelăm mai mult, continuu și cu mare atenție la “seismografele biologice”, adică la animale, păsări și alte viețuitoare, al căror comportament neobișnuit în anumite zile și ore ne vestește producerea unui puternic cutremur de pământ. Și, nu întâmplător, evoluția acestor viețuitoare pe pământ de-a lungul milioanelor de ani a fost însoțită de numeroase catastrofe, dezvoltându-le o anumită sensibilitate și reacție la cataclisme, care le permite să simtă
SENZAŢIONALA CONSTATARE A UNOR RENUMIŢI SEISMOLOGI: ANIMALELE PREVESTESC CUTREMURELE! by VASILE VĂSÂI () [Corola-publishinghouse/Science/262_a_498]
-
cel mai mare a scos de sub pat o stea din hârtie colorată. S-au așezat ei în ordine descrescătoare apoi au început să ne colinde: Steaua sus răsare Ca o taină mare Steaua luminează Și adeverează. Steaua strălucește Și lumii vestește Că astăzi curată Preanevinovată Fecioara Maria Naște pe Mesia, EUGENIA ȘI COSTACHE BURAGA DASCALII MEI Foarte multă lume vorbește de Eugenia și Costache Buraga ca întemeietori ai muzeului care le poartă numele sau autori ai cărții „Dăinuiri Dăneștene”. O să scriu
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
feminină pare a se desprinde din miturile satului tradițional; unul al lui George Meniuc, Clasa III-a, o alegorie a existenței umane, un poem al întrebărilor fundamentale, în care se conturază un tablou sumbru al contemporaneității, al dezorientării umane: "Se vestește a ploaie, a vânt, nu se știe.(...)// Răsăritul pașilor tăi, răsăritul acesta nou./ De undeva, din jalea norodului, e târziu./ Ești ultimul meu răsărit, și acesta târziu./ Mi-e teamă de mine și nu știu ce vreau". Atmosfera amintește oarecum de Bacovia
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
va vedea clar că publicațiile din sfera „Sămănătorului” nu năzuiau la crearea unei literaturi noi, ci la perpetuarea și sporirea celei existente. Accentul nu cade, în pledoariile lui Vlahuță, Coșbuc ș.a., pe ideea de creație, ci pe aceea de transmitere. Vestind, în 1903, „o nouă epocă de cultură”, N. Iorga nu numai că nu înțelege înnoirea ca o rupere de tradiție, dar manifestă pentru trecut un adevărat cult. Prin urmare, doctrina sămănătoristă a pornit de la o literatură care exista, și nu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
amenințat pe mesagerul care a informat-o că Antoniu s-a căsătorit cu Octavia, Cleopatra își motivează comportamentul în următorul fel: Deși cinstit, nu e niciodată bine Să aduci o veste rea. Cu mii de guri Solia bună să o vestești; cea proastă ’Și dă singură de știre când o simți 13. O agenție de informații nu ar trebui să se ghideze după ideea că nimeni nu ar trebui să fie avertizat în legătură cu evenimente neplăcute până când acestea nu au loc și
[Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
lui George Mărgărit și I. M. Marinescu. SCRIERI: Ei, care au scris, Iași, 2001; Abstracționism și sugestie în poezia lui Constantin Mănuță, Iași, 2003. Ediții: George Mărgărit, Vulturii amiezii, Iași, 1970 (în colaborare cu Horia Zilieru); I. M. Marinescu, Străini vestiți în luptele din Roma antică, București, 1983. Repere bibliografice: [Lucian Dumbravă], „Evenimentul”, 2001, 2881 (semnează Constantin Ciopraga, Dan N. Doboș, Grigore Ilisei, Al. Călinescu, Ioan Holban, Dan Mănucă, Valeriu Stancu). Ș.A.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286898_a_288227]
-
din toate neamurile așezate În Basarabia, opriți de a se folosi neîmpiedicați de limba lor În viața lor obștească, de a-și trimite copiii la școlile lor naționale.” Românii basarabeni, se preciza mai departe, „stând neclintit pe temeiul marilor principii vestite de pe Înălțimea tronului imperial, trebuie să ne Întrunim cu toții Într-un Partid Național Democratic din Basarabia, ca să putem lupta pentru intrarea În ființă și pătrunderea În viața obștească În Basarabia, potrivit cu Împrejurările noastre deosebite”. În acest scop, „noi trebuie să
Cultură, politică şi societate în timpul domniei lui Carol I : 130 de ani de la proclamarea Regatului României by ION VARTA () [Corola-publishinghouse/Science/413_a_1255]