2,162 matches
-
este o fortificație antică aflată pe teritoriul Brașovului. Se află situată în zona „Între Chietri”, cu vedere directă înspre sud-estul Tâmpei și cu dealul Stejeriș — în ambele locuri fiind regăsite alte vestigii dacice. Avea rol de refugiu pentru populația dacă a așezărilor civile dimprejur. Primele săpături arheologice datează din anii 1913, fiind efectuate de către cercetătorul Julius Teutsch. Alte lucrări au fost făcute în anii '50 (de către A. D. Alexandrescu și I. Pop) și
Cetatea de la Pietrele lui Solomon () [Corola-website/Science/306591_a_307920]
-
nu prezenta o importanță militară, neavând propria garnizoană. Protecția orașului era asigurată de garnizoana de la Gilău ("ala Siliana"), iar ulterior de "Legiunea a V-a Macedonica" de la Turda. Colonizarea romană a acoperit întreaga suprafață a județului, fapt atestat de numeroase vestigii (Bologa, Cășeiu, etc). După retragerea administrației și armatei romane la sud de Dunăre (275 d.Hr.), regiunea a continuat să fie locuită (mărturie stau descoperirile din regiunea Mănăștur) și populația rămasă a supraviețuit perioadei de migrație a barbarilor dinspre estul
Istoria Clujului () [Corola-website/Science/306610_a_307939]
-
drum modernizat). Transportul fluvial se realizează prin porturile Drobeta Turnu Severin, Orșova, Moldova Veche și Drencova dar traficul este redus din cauza condițiilor economice actuale. În vecinătatea parcului se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, vestigii arheologice, situri arhelogice, arii protejate, zone naturale), asfel: Cetatea Ladislau a fost ridicată în apropierea localității Coronini, pe malul stâng al Dunării, a funcționat ca punct de control al traficului pe Dunăre, prima menționare scrisă datează din secolul al XIX
Parcul Natural Porțile de Fier () [Corola-website/Science/306948_a_308277]
-
partea stângă a cenotafului, este următoarea inscripție: "Grigorie Ghica V.V. a protestat contra luarei Bucovinei", iar în partea dreaptă stă scris: " Această pieatră sa redicat de cătră Consiliul Comunal din Jassi în Anul 1875 Octomvrie 1". În fața monumentului se aflau vestigiile hanului Caravan Serai, loc de popas al caravanelor turcești aflate în trecere prin Iași. Au existat și resturi de ziduri cu arcade de la sfârșitul secolului al XV-lea, singura și cea mai veche mărturie a orașului medieval. Bustul fostului domnitor
Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea din Iași () [Corola-website/Science/307917_a_309246]
-
cum ar fi ilustrații ale peșterilor-temple zoroastriene, teme vizuale ce apar în opera sa de mai târziu. Concluzia sa că " Toate religiile sunt una" se datorează și familiarității sale cu Bryant, pe lângă alte lucrări despre mitologia antică, cum ar fi "Vestigii nordice" a lui Thomas Percy, "Ossian" a lui James Macpherson sau lucrări despre antichități britanice. După doi ani, Basire își trimite ucenicul să realizeze imagini după catedralele gotice din Londra. Experiențele sale la Catedrala Westminster l-au ajutat să își
William Blake () [Corola-website/Science/307949_a_309278]
-
masă, se află o „patera” ținută de femeie, o farfurie ovală cu un pește și o pâine tăiată în formă de cruce . Pe „patera” este zgâriat (destul de stângaci) semnul crucii. Z.Milea și V.Feneșan, în articolul publicat despre acest vestigiu arheologic , au ridicat problema posibilității ca acest obiect să conțină simboluri creștine. Peștele și pâinea (tăiată în formă de cruce) sunt simboluri care apar, ce-i drept, pe multe monumente antice dinaintea creștinismului, în legătura cu diferite credințe precreștine. Peștele
Presupusele vestigii paleocreștine de la Turda () [Corola-website/Science/307361_a_308690]
-
toate teritoriile urmau să se desfășoare alegeri libere, iar ordinea să fie redată Europei, după cum se arăta într-o declarație oficială: "Stabilirea păcii în Europa și reconstruirea vieții economice trebuie realizate prin procese care să permită oamenilor eliberați distrugerea ultimelor vestigii ale nazismului și fascismului și să creeze instituții democratice de ei alese." Ulterior, Rusia a dobândit Insulele Sahalin și Kurile și partea nordică a provinciei germane Prusia Orientală. Majoritatea populației din Europa de est a considerat Conferința de la Ialta drept un act
Conferința de la Ialta () [Corola-website/Science/303021_a_304350]
-
În "Complexul muzeal Tropaeum Traiani" pe lângă "Monumentul triumfal Tropaeum Traiani" și "cetatea Tropaeum Traiani" (care datează din secolul al II-lea) se află și muzeul de sit. Clădirea muzeului, inaugurată în 1977, este concepută ca un lapidarium și cuprinde numeroase vestigii arheologice descoperite în cetate și împrejurimi. Pe o parte a muzeului sunt expuse metopele, friza inferioară și cea superioară, pilaștrii, crenelurile și blocurile de parapet ale stilului attic festonat. În centrul sălii este expusă statuia colosală a trofeului, inscripția și
Tropaeum Traiani () [Corola-website/Science/302238_a_303567]
-
Academiei Române, document CCXCII/1). Aceste șanturi mai puteau fi văzute până spre sfârșitul secolului XIX fiind studiate și descrise de Cezar Bolliac. Odată cu trecerea timpului și cu dezvoltarea urbană șanțurile, ca și zidurile incintei, sunt astupate, fiind construite peste aceste vestigii clădiri aducând pagube ireparabile sitului. Ultimele lucrări importante de restaurare și conservare a ruinelor se fac în anul 1961, când, rămășițele vechilor fortificații, sunt date circuitului turistic cu actualul aspect. După această dată nu au mai avut loc decâ acțiuni
Curtea Domnească din Târgoviște () [Corola-website/Science/302297_a_303626]
-
veniți din Tir în secolul 9 sau 8 î.Hr. Pentru a se deosebi de vechea colonie Utica, ei au numit noua așezare "orașul nou" - în feniciană "Kart-Hadașt". O tradiția antică fixează întemeierea orașului în anul 814 î.Hr. Cele mai vechi vestigii arheologice pot fi datate în prima jumătate a secolului VIII-lea î.e.n. Legenda întemeierii orașului Cartagina ne relatează cum prințesa feniciană Elisa, cunoscută la romani sub numele de Didona, regina si sora lui Pygmalion al Tyr-ului, a fugit de fratele
Cartagina () [Corola-website/Science/302344_a_303673]
-
Este situat în partea de sud a județului pe cursul mijlociu al râului Miletin și se învecinează cu comunele: Copălău, Prăjeni, Frumușica, Lunca , Hlipiceni și Plugari. Orașul este atestat documentar încă din secolul al XVI-lea, pe teritoriul localității decoperindu-se vestigii arheologice datate încă din epoca primitivă. Orașul Flămâzi a fost creat în anul 2004, prin Legea 80/2004 înglobând fostele sate Flămânzi, Nicolae Bălcescu (fost Bosânceni) și Poiana care au fost încetat să mai fie considerate localități independente. Orașul mai
Flămânzi () [Corola-website/Science/302389_a_303718]
-
ocazia să vadă o cruce de beton armat înaltă de 8 m, ridicată în anul 1908 de Fondul Bisericesc Ortodox Român al Bucovinei. În zilele senine, acest monument este vizibil inclusiv din Cernăuți. Tot pe versantul Giumalăului, ne întâmpină câteva vestigii istorice, reprezentate prin urme de fortificații, în Poiana Ciungilor, în Poiana Obcinei Mici și Obcinei Mari, datând din timpul primului război mondial. Din sat se poate urca spre Pasul Mestecăniș (1.096 m altitudine) pe șoseaua modernizată sau pe vechiul
Valea Putnei, Suceava () [Corola-website/Science/302010_a_303339]
-
Cernișoara este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Armășești (reședința), Cernișoara, Groși, Mădulari, Modoia, Obârșia și Sărsănești. Vestigii arheologice s-au descoperit pe toată suprafața comunei, vestigii care dovedesc că zona a fost locuită încă din antichitate. Izvoare scrise despre această localitate nu sunt cunoscute în sursele istorice până la domnia lui Mihai Viteazul, despre care se spune că
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
Cernișoara este o comună în județul Vâlcea, Oltenia, România, formată din satele Armășești (reședința), Cernișoara, Groși, Mădulari, Modoia, Obârșia și Sărsănești. Vestigii arheologice s-au descoperit pe toată suprafața comunei, vestigii care dovedesc că zona a fost locuită încă din antichitate. Izvoare scrise despre această localitate nu sunt cunoscute în sursele istorice până la domnia lui Mihai Viteazul, despre care se spune că și-ar fi ridicat unele corpuri de oaste din
Comuna Cernișoara, Vâlcea () [Corola-website/Science/301998_a_303327]
-
de lănci, săgeți, bucăți de zale și monede vechi din epoci anterioare ceea ce dovedește că pe aceste locuri s-au purtat lupte . Alte urme care confirmă existența pe aceste locuri a unor vechi așezări umane, unde s-au găsit și vestigii de biserici, se află pe Dealul Iancului și în partea vestică a actualului sat Valea Moldovei, spre pădure, așezări care au avut de suferit de pe urma războaielor și năvălirilor străine. De asemenea se are în vedere că în tradiția satului a
Comuna Valea Moldovei, Suceava () [Corola-website/Science/302009_a_303338]
-
viață omenească, având vechime de pește 600.000 de ani. Lucrările de construcție a seselei naționale Pitesti-Slatina-Craiova au scos la iveală bolovăni de rău ciopârtiți bifacial, neperforați, făcuți pentu a fi prinși cu mâna, devenind unelte primitive de piatră. Aceste vestigii paleolitice au fost studiate de către Nicolaescu Plopsor și Ioan Moroseanu, directorul Muzeului de Istorie din Slatina în anii 1959-1960. În anii din urmă, am înregistrat păreri că bolovanii de rău descoperiți în Valea Darjovului nu ar fi autentice vestigii paleolitice
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
Aceste vestigii paleolitice au fost studiate de către Nicolaescu Plopsor și Ioan Moroseanu, directorul Muzeului de Istorie din Slatina în anii 1959-1960. În anii din urmă, am înregistrat păreri că bolovanii de rău descoperiți în Valea Darjovului nu ar fi autentice vestigii paleolitice, ci au dobândit aceste forme în urma unui fenomen natural de izbire atunci când au fost puși în mișcare de torente. În anii 1979, 1996, 1998 au mai fost descoperiți asemenea bolovăni de rău, ciopliți în scop de lovire sau tăiere
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
aceste forme în urma unui fenomen natural de izbire atunci când au fost puși în mișcare de torente. În anii 1979, 1996, 1998 au mai fost descoperiți asemenea bolovăni de rău, ciopliți în scop de lovire sau tăiere. O parte din aceste vestigii au fost donata muzeului de Istorie din Slatina. Despre urmele neolitice din Valea Darjovului a scris domnul Mihail Butoi, arheolog reputat, fost director al instituției muzeale din Slatina. În anul 2001, localnicii au descoperit la vest de punctul numit Vizuin
Valea Mare, Olt () [Corola-website/Science/302027_a_303356]
-
probabil din Ordinul Artiodactyl. Strămoșii delfinilor moderni s-au adăptat la viață acvatică, cu aproximație, acum 50 de milioane de ani, în Eocen. Scheletele delfinilor actuali prezintă în zona pelviană oase de dimesiuni mici, despre care se crede că sunt vestigii ale membrelor inferioare. În octombrie 2006 a fost capturat în apele Japoniei un delfin neobișnuit - acesta prezenta mici aripioare de o parte și de cealaltă a zonei genitale, ceea ce i-a determinat pe cercetători să considere că acestea reprezintă o
Delfin () [Corola-website/Science/302135_a_303464]
-
culturi bogate de viță de vie, ce se prelungeau până spre Dealul Patriarhiei, Radu Vodă, Dealul Văcăreștilor și actuala Șosea a Viilor, alcătuind așa numita Podgorie a Bucureștiului. Istoria sectorului V este legată de vatra străveche a Bucureștiului, ale cărei vestigii arheologice atestă așezări omenești încă din perioada paleoliticului. Mărturii ale unei civilizații preistorice descoperite în Dealul Mihai Vodă sau urmele culturii geto-dacilor de pe malurile Dâmboviței, bisericile și așezămintele domnești renăscute de atâtea ori din ruine, drumurile comerciale și evoluția târgului
Sectorul 5 () [Corola-website/Science/302514_a_303843]
-
instituții importante au primit aici noi sedii, ca de exemplu: "Bundeskriminalamt" (Oficiul Federal de Criminalistică), "Volkshochschule" (Universitatea Populară din Wiesbaden), "Einwohnermeldeamt" (Oficiul administrativ al locuitorilor Wiesbadenului), "Hochschule RheinMain" (Școala superioară „RheinMain” din Wiesbaden) ș.a. Pe teritoriul orașului au fost găsite vestigii de la celți, care provin încă din jurul anului 1000 î.Hr. Izvoarele minerale ale Wiesbadenului erau cunoscute încă de pe vremea romanilor. Prin anii 9 - 15 d.Hr. aceștia au dispus construirea unei cetățui în apropierea izvoarelor. Ele au fost pentru prima dată
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
acest nume provine și inscripția de pe pavilionul balnear central de azi ("Kurhaus" ), anume "Aquis Matthiacis" ("<Închinat> apelor Matthiacilor"). La lucrările șantierului de locuințe pentru armata americană din cartierul Erbenheim (vezi mai jos) au fost descoperite recent (2009 și 2010) importante vestigii romane, pe care arheologii le-au datat în sec. al II-lea d.Hr. Este vorba despre fundamentele unui conac care a primit numele "Villa Rustica", dar și alte rămășițe din afara sa, ca de exemplu resturile unei fântâni pătrate cu
Wiesbaden () [Corola-website/Science/302563_a_303892]
-
slavilor sudici. Creștinarea slavilor sudici odată cu populația romanică n-a fost completă decât după secolul al zecelea, cinci secole după forțarea liniei de apărare Constanța-Cernavodă (a "valului "lui Traian"" ) întărit cu toate fortificațiile limesului dunărean al Imperiului bizantin. Printre primele vestigii creștine autohtone din România (secolele IV-V) se remarcă urmele arheologice de la Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Mihălășeni, județul Botoșani, care conțin rămășițele lăcașului de cult creștin, mormintele creștine și inventarul de factură creștină din mormintele necropolei. Temelia lăcașului de cult era din lespezi de râu și formau un dreptunghi cu laturile de 8 și 7 metri. Vestigii arheologice asemănătoare au fost descoperite și la Nicolina - Iași, datate în aceeași epocă. În secolul al XII-lea, etnogeneza poporului român, total creștinat de mai multe secole, este pe cale de desăvârșire, limba protoromână evoluând în patru ramuri : Prin migrații provocate
Istoria creștinismului în România () [Corola-website/Science/302635_a_303964]
-
Obștească "Alianța între generații" (președinte Gheorghe Șova) cu Filialele sale: Asociația Obștească "Smaranda" din Mărăndeni (președinte Silvia Ignat), Centrul de Tineret Chetriș (director Mariana Cumpanici), Asociația Obștească "Cutezătorul" (președinte Vitalie Cimpoieș), ONG "Eco-Tur" (președinte Sergiu Scobioală), Societatea de ecologie și vestigii strămoșești "Movila Măgura" (președinte Mihail Vacariuc) Comunitatea ortodoxă este reprezentată de cele patru biserici creștin-ortodoxe, amplasate în orașul Fălești, microraionul fabricii de zahăr și gara Fălești. Părintele Gheorghe Eșanu reprezintă Biserica "Sf. Niculai" ce aparține de Mitropolia Basarabiei, preotul Petru
Fălești () [Corola-website/Science/302750_a_304079]