4,489 matches
-
ce sunt ele dacă nu îngâmfare, deșertăciune interioară și primejdie de cădere”. Narațiunea începe cu facerea lumii, păcatul originar, continuă cu cele șase epoci ale istoriei lumii, cu spiritul Noului Testament; nașterea, viața și moartea Domnului, pogorârea Duhului Sfânt, Biserica - vița încărcată de mlădițe; se încheie cu învățătura despre înviere, viața și moartea veșnică. Concluzia este de a se feri de ispitele de la cei nelegiuiți ce se află, uneori, chiar în Biserică și să se ridice la înălțimea numelui de creștin
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
drumurile școlilor sau munca, mergeam numaidecât pe hudicioara dintre gospodăriile lui Vasile Popa și Costică Gorea, la capătul căreia, într-o ogradă cu gard din schini și umbrită de un pâlc de pomi rămuroși , se ascundea între tufe de liliac, viță de vie și pomișoară ultima căsuță din bârne a satului din veacul al XIX-lea. Scundă, cu prispe mărginite de cerdac la intrare, păstra tipicul vechilor locuințe moldovenești pentru care lungul pridvor însemna locul de odihnă în după amiaza duminicilor
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
starea actuală în care se află ospiciile de alienați, din Golie și monastirea Neamțu, atât în privința administrațiunii lor, în general, cât și în privința tratamentului care se dă alienaților Epitropia dispune "se va însărcina pentru ospiciul din Golie pe D-lui Vițe Președinte a Colegiului Medical D-lu Doctor Rusu, senior și D-lu Thiron, care actualmente se găsește la Spitalul Din (sic) T. Neamțu" etc. ... că după vizita sa dr. Thiron, ca și dr. Rusu la Golia trebuiau să raporteze, precis, la următoarele
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
România) eligibile pentru subvenții, în scopul stimulării producției naționale și exporturilor de grâu; sectorul zootehnic: au fost obținute subvenții pentru toate animalele la care UE le acordă în proporție de peste 80% din ceea ce s-a cerut inițial de către partea română; vița de vie: a fost obținută o perioadă de tranziție de opt ani după aderare pentru înlocuirea viilor hibride interzise cu vii nobile cât și o 6 Commission of the European Communities, Regular Report on Romania's progress towards accession, Bruxelles
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
Moto: Cine respectă pe alții, se respectă pe sine Fugi, domnule, de-aici cu politețea ta! - îmi spunea cu reproș bunul meu coleg și prieten, poetul Mihai Munteanu. Politețurile erau sarea și piperul întâlnirilor dintre cucoanele din înalta societate, cu vițe adânci în boierimea și moșierimea de altădată; erau și apanajul madamelor din mahalalele orașelor și târgurilor, care, când se întâlneau, își sărutau aerul din jurul urechilor, se gratulau cu fel de fel de formule înțesate cu franțuzisme, și se bârfeau reciproc
Lumina Educaţiei by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Science/1635_a_3037]
-
aceste elite financiare conduc lumea, mult mai ușor chiar cu ajutorul progreselor rapide ale tehnologiei informației. "Gîndirea expertă" a devenit mai expertă, "iar comunicarea complexă" a devenit mai complexă. Noile tehnologii sporesc averea, care crește puterea și chiar plăcerea. Sunt noii "viței de aur", fapt sesizat și de George Akerlof, în Economia castelor și a luptei pentru existență și alte povești de jale. Da, există caste care oferă imense avantaje economice, prin simpla apartenență la ele, de la locuri de muncă bune, la
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
răspândit fagii, de la miazăzi, stejarii, iar din răsărit, stepa. Prin Europa Centrală s-au extins culturile de grâu și orz, dinspre Europa Orientală floarea soarelui, soia și cânepa, din nordul continentului secara, inul și sfecla de zahăr, iar de la sud vița de vie, orezul, porumbul, tutunul și piersicul. Ne-au hrănit și adăpostit în vremuri de tihnă, dar și de restriște. Ne-au înveșmântat pământul, acoperind munți, dealuri și câmpii. În subsol se găsesc bogății uriașe făurite din măcinarea plăcilor tectonice
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
de frica haitelor, prin porumb și stejăriș. În lăstărișul din apropiere, lupoaice fudule plodesc. Undeva, nu chiar departe, pe sub privirea vicleană a vulpilor, zbughesc, din tufișuri, iepuri cenușii. Străbat cu iuțeală ogoarele care se lăbărțează în zare. Se pitulează prin vița de vie cocârjită de greutatea ciorchinelor de struguri. Prin răzoare, albine robotesc, răsfățându-se cu polen. Bursuci scormonesc pământul după viermi suculenți. Pe deasupra livezilor și podgoriilor, plutește un nor de nuanțe și arome care ne îmbată simțurile. Crengi de pomi
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
alt loc de naștere, deși, pentru aceste două probleme, cercetările documentare au bătut pasul pe loc. Din aceleași cauze, n-a fost spulberat un lung șirag de neadevăruri cu privire la Vasile Iurașcu, bunicul poetului, care, de fapt, n-a fost de viță boierească și nici moșia Joldești n-a avut-o în proprietate, iar socrul acestuia, Donțu, nu era conte, refugiat politic, ci un soldat răzlețit din armata rusă și angajat, ca stupar, pe o moșie mănăstirească. Pe de altă parte, nu
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
plecat, nici ce părinți ori bunici a avut și nici cum se numeau aceștia. În schimb, rangul boieresc de stolnic vom arăta mai departe cum l-a obținut l-a făcut pe un nepot al său să-l creadă de viță boierească. Găsind, întîmplător, prin documente, un nume Iurașcu, asemănător cu numele bunicului său, cu bogata sa fantezie și cu multe ifose boierești, l-a considerat pe bunicul său descendent din Iurașco părcălab de Hotin!! O pretenție tot așa de copilărească
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
fie și numai imaginea lui (picture) ar fi fost de ajuns ca să-i îngrozească, la fel ca simpla reprezentare a lui Gorgo pe scutul luptătorului grec. Dar poate că piesa în care raportul eroului războinic - chiar și al celui de viță aleasă - cu cruzimea, cu sălbăticia, cu Gorgo e văzut la adevărata lui dimensiune, poate că piesa aceasta, repetăm, este Coriolan. Încă din primul act, Caius Marcius îl asemuiește pe Aufidius, conducătorul volscilor, cu un leu pe care se mândrește să
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
După care, remarcă ducele de Gloucester, nu i-ar mai rămâne decât să-și dea din nou obștescul sfârșit. Și cum trupul neînsuflețit al lui Henric al V-lea trebuie să se păstreze pur și neîntinat, un alt mort de viță nobilă, bătrânul conte de Salisbury, va prelua, în ultimele scene ale primului act, rolul răzbunătorului neînduplecat. Un fel de dublu al lui Henric al V-lea, Salisbury este și el o figură eroică. Îl inițiase pe Henric în arta războiului
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
și moartea își dau mâna într-o relație comună cu supranaturalul, cu unele puteri potrivnice sau protectoare ce depășesc oricum umanul. Păstorului, de pildă, i se prezisese de către zâne că se va îmbogăți și iată-l acum descoperind copilul de viță regească. Pentru Antigonus, întâlnirea cu sălbăticia, cu moartea violentă, este și întâlnirea cu o fantomă. Căci, cu puțin timp în urmă, duhul Hermionei îi apăruse în vis, iar el, scepticul ce se îndoia profund de adevărul viselor și de posibila
Fantoma sau îndoiala teatrului by Monique Borie () [Corola-publishinghouse/Science/1979_a_3304]
-
Prieten al celor puternici? Când, unde și cu cine? Spre deosebire de Platon, el n-are la activ nicio practică lingușitoare, de curte, pe lângă vreun Dionisie al momentului... Mai aproape de adevăr: Epicur nu era, într-adevăr, un cetățean de vază, atenian de viță aleasă, ci fiul unor oameni săraci, originar din Samos, o insuliță-satelit înfeudată cetății; de asemenea, n-a strălucit prin referințe reverențioase la predecesorii săi mai vechi, ce-i drept, dar, pe de altă parte, tot lui i se reproșează că
Michel Onfray. In: O contraistorie a filosofiei. Volumul x [Corola-publishinghouse/Science/2095_a_3420]
-
Eros, de care se Îndrăgostesc toate Puterile inferioare. Ivit În mijlocul lor, Eros le provoacă orgasme autoerotice, urmate de emisii care cad pe pămînt și stau la originea plăcerii și a raporturilor sexuale. După Eros, din sămînța Împrăștiată de Pronoia crește vița de vie; cei care beau vinul ei vor fi Înclinați spre sexualitate. Ceilalți pomi, În frunte cu smochinul și cu arborele de rodii (ale cărui fructe amintesc de vulvă), răsar din sămînța masculină și feminină a Arhonților 56. Florile sînt
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
lucru ar părea exclus. Chiar dacă Diavolul a alcătuit lumea, Tatăl a intervenit și el În acțiune. Ființele vii s-au ivit din Înseși elementele. Animalele sînt vrednice de dispreț doar din pricină că procrează prin coit, Însă plantele În general nu, nici măcar vița de vie. Potrivit unei glose la manuscrisul vienez, vița de vie se numără printre cele douăzeci de specii pe care Diavolul le-a plantat În Paradis, care este un loc rău. Plantele nu sînt intrinsec rele; vița de vie este
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Tatăl a intervenit și el În acțiune. Ființele vii s-au ivit din Înseși elementele. Animalele sînt vrednice de dispreț doar din pricină că procrează prin coit, Însă plantele În general nu, nici măcar vița de vie. Potrivit unei glose la manuscrisul vienez, vița de vie se numără printre cele douăzeci de specii pe care Diavolul le-a plantat În Paradis, care este un loc rău. Plantele nu sînt intrinsec rele; vița de vie este osîndită cu deosebire, fiindcă „Diavolul și-a introdus pe
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
general nu, nici măcar vița de vie. Potrivit unei glose la manuscrisul vienez, vița de vie se numără printre cele douăzeci de specii pe care Diavolul le-a plantat În Paradis, care este un loc rău. Plantele nu sînt intrinsec rele; vița de vie este osîndită cu deosebire, fiindcă „Diavolul și-a introdus pe ascuns (latenter) gustul său În ea”74. Singurul lucru ce poate fi definit, În deplină siguranță, drept rău În viziunea bogomililor este concupiscența, a cărei chintesență e Diavolul
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
ponta; posibilitate; povîrniș; prăpăstios; primejdios; problemă; pustiu; putere; rai; răsărit; recunoaștere; a ridica; ridicare; ridicat; ridicătură; salcîm; satul natal; seară; sport; strajă; struguri; suie; școală; și vale; șosea; tractor; Transilvania; treaptă; turmă; ținut; uniformitate; urcare; vacanță; vacă; val de pămînt; viță de vie (1); 809/189/72/117/3 deget: mînă (242); inel (103); unghie (52); mic (46); arătător (33); mare (24); inelar (18); lung (11); palmă (8); corp (6); rupt (6); subțire (6); Degețica (5); falangă (5); om (5); unghii
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rar; rău; regină; relaxare; respectos; responsabilitate; România; să-nălțăm; de seamă; sergent; Sergiu; sever; slugă; slujnică; somn; soț; statură; statut; stil; stimat; străin; la teatru; tip; titlu; tîrgoveț; mă trezesc; țanțoș; ținută elegantă; uman; urît; ușor; vagabond; vesel; viciu; vin; viță veche; vîrstă; vîstnic; vodă; mare voievod (1); 789/234/95/138/0 dor: iubire (58); durere (47); casă (34); dragoste (30); sentiment (30); tristețe (29); mama (23); de casă (22); nebun (21); suferință (21); lipsă (20); familie (16); mamă (14
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
miere; mînă; moartă; naștere; nesemnificativ; nou; nume; O2; omidă; palmier; parc; plante; podoaba copacilor; posibilitate; primar; primăvara; prosperitate; prospețime; putere; reînvie natura; renaștere; roade; sevă; stai; stejar; structură; teamă; tei; tinerețe; trecător; tufiș; urîtă; uscat; uscate; ușor; vesele; vestejită; vitalitate; viță; viu; zigzag (1); 780/ 136/41/95/0 fudul: mîndru (166); prost (75); încrezut (35); îngîmfat (42); arogant (26); lăudăros (19); fițos (19); cu nasul pe sus (16); rău (13); mîndrie (11); om (10); credul (9); orgolios (9); bogat (8
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de păstrat; pașnic; patriot; pămînt; părinți; persoane dragi; plăcere; popas; putere; puțini; rădăcini; rămîn; relația; respect; rîde; de români; ruda; sacru; scump; semeni; stăruitor; străin; străini; străvechi; șoim; șoimăreștilor; tovarăș; traistă; țigănie; ușor; vară; vechi; veri; verișoara; verișoarele; veșnicie; viitor; viță; voios; vorbe (1); 800/193/72/121/0 nebun: bolnav (58); spital (49); om (30); de legat (28); prost (23); rău (17); dement (16); șah (14); debil (13); țicnit (12); bun (11); neînțeles (11); deștept (10); eu (10); ospiciu (10
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
poamă (55); fruct (54); vie (38); must (22); ciorchine (21); toamnă (20); acru (15); bun (12); gustos (12); alb (11); boabe (11); mov (8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
8); fructe (7); copt (6); mîncare (6); vulpe (6); dulceață (5); gust (5); mare (5); roșu (5); viță de vie (5); bob (4); de poamă (4); Moldova (4); stafide (4); suc (4); bobițe (3); bogăție (3); cireașă (3); negru (3); viță (3); aromă (2); baltă (2); beție (2); boabă (2); bobiță (2); bunici (2); piersică (2); sănătate (2); strugure (2); toamna (2); vară (2); violet (2); viu (2); acasă; albastru; amar; aromat; ban; bețiv; bilă; bogat; boltă; brînză; bucurie; bunătate; bunica
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
de lecturi ilustrative. Iată titlurile de conferințe: „Drepturile și datoriile cetățenești”; „Legătura dintre școală și Biserică”; „Domnii Moldovei și Munteniei”; „Viața lui Iisus”; „Semnul Crucii”; „Războiul Independenței”; „Războaiele romanilor cu dacii”; „Industria porțelanului”; „Animale curioase”; „Diferite specii de păsări”; „Altoirea viței de vie”; „Aparatul respirator și respirația”; „Cultura porumbului”; „Bolile pomilor”; „Albinăritul”. Filmele rulate erau îndeosebi comedii (Charlie Chaplin devenise un personaj cunoscut), dar unele satisfăceau și nevoia de instrucție și lărgire a orizontului. Audițiile la radio constituiau un alt mijloc
Educația adulților by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/1948_a_3273]