3,591 matches
-
va mai fii cale de la om la om. Noi practic ne tăiem singuri formele de comunicare și dumneavoastră prin ceea ce faceți încercați să deschideți o ușă către dialogul cu strămoșii, către istoria poporului român, către tradiție. Vă întreb - oamenii mai vibrează astăzi la costumul popular? Ana PĂCURAR: Da. De exemplu, am îmbrăcat tinere, când am avut deschiderea. Atât erau de frumoase! Acum, de Crăciun, au mers la colindat și am împrumutat costume populare și s-au îmbrăcat. Au mers pe jos
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
îmbrăcat tinere, când am avut deschiderea. Atât erau de frumoase! Acum, de Crăciun, au mers la colindat și am împrumutat costume populare și s-au îmbrăcat. Au mers pe jos și din mașini claxonau oameni și ziceau ,,Bravo!” Deci totuși vibrează oarecum, dar nu se mai îmbracă, ca și atunci când noi la biserică mergeam în costum popular. Eu am adunat costume ca să nu dispară, să nu se prăpădească. Atât! Nu știu de ce nu se mai îmbracă. Eu sunt mândră. Eu la
DRAGOSTEA DE MAMĂ, MATERIALIZATĂ ÎNTR-O ASOCIAŢIE CULTURALĂ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2056 din 17 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/372325_a_373654]
-
M.3.12.2016... IV. DÂNSUL VIEȚII, de Carmen Marin , publicat în Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016. Asculți acorduri înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
albă îți cade pe langă trupul suplu că al unei belerine , dându-ți un farmec aparte. ... Citește mai mult Asculți acorduri înalte, pe care doar tu poți să le auzi, si pe care doar tu poți să pluteși! Sufletul tău vibrează, atunci când atingi podeaua. Ești într-o sală de dans sau în propria ta viață și de aceea faci pirueta după pirueta. Grația împletita cu alunecările suave, te însoțesc. Simți că doar așa viața te poate alinta. Plutești pe un dans
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372267_a_373596]
-
cum mă voi trezi pășind pe un alt drum, dar nu mă înspăimânt și nici nu-mi pasă atâta vreme cât destinul meu îmi pare c-a rămas pădurea deasă prin care-am colindat doinind mereu. Nu știu de ce simt sufletu-mi vibrând de-un tineresc avânt ce orișicând e-n stare să înfrunte mii de riscuri, să nu îi pese dacă mai cad stânci atunci când urc cutezător spre piscuri și văd în jur numai prăpăstii-adânci. Nu știu de ce și nu aștept răspuns
NU ŞTIU DE CE... de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1632 din 20 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372422_a_373751]
-
cineva. Recunoașterea din partea turcului a fost, din ziua deschiderii brutăriei, pașaportul său de liberă staționare lângă magazin. * Era în ziua de Florii. Mă-ntorceam dinspre biserica Sf. Ilie cu două narcise și trei jordițe de salcie în mână. Preajma toată vibra în soarele dimineții în parfum de curat, de floare, de speranță. Parcă și claxoanele indisciplinaților nu mai îndrăzneau să tulbure frumusețea zilei. Uitaseră poruncile, graba și orgoliile neamului lui manivelă. Chiar și cei mai duri se înmuiaseră de aerul de
BUNUL SAMARITEAN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372485_a_373814]
-
plenar, în mâini cu roadele-nflorite ale grădinilor, mai mult în grupuri decât solitari, înaintau iluminați, de parc-ar fi retrăit gestul făcut cu mii de ani în urmă la porțile orașului sfânt, când Domnul Iisus Hristos intra în Ierusalim. Vibrând, stimulată de atmosferă, mă-ndrept spre casă pe Str. Pieții. Târgul e-nchis, magazinele, așijderea... Doar Lazopan-ul face excepție. Vitrina plină de bunătăți, ușa larg deschisă te-nștiințează de prezența covrigului în dimineața de față. Dar...Tresar și-mi frec
BUNUL SAMARITEAN de ANGELA DINA în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372485_a_373814]
-
casă, În inima furtuna-mi lasă. Mai plânge cerul uneori, Se tânguie vântul în zori, Îmi bate-n gând un clopot surd, Vioară nu pot s-o acord, Din gandu-mi vreau să evadez, În gând nu pot să mai vibrez Și nu mai poți să-mi fii minune, Doar ploaie rece cu suspine. Îmi arde pasul uneori, Cu vara-n brațe îmi strecori Scântei ce-mi lumineaza-n cale Și-mi aduci clipe siderale. Vibrez cu fluturi reci în iarna
PRIN ANOTIMPURI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372517_a_373846]
-
gând nu pot să mai vibrez Și nu mai poți să-mi fii minune, Doar ploaie rece cu suspine. Îmi arde pasul uneori, Cu vara-n brațe îmi strecori Scântei ce-mi lumineaza-n cale Și-mi aduci clipe siderale. Vibrez cu fluturi reci în iarna, Cănd anotimpul îmi răstoarnă Adânci fiori și-mi plange-n zori Și șoapte reci se țes în nori. Am învățat să te-nteleg, Să te cuprind ,să te culeg, Să umplu ciutura din suflet, Să
PRIN ANOTIMPURI de CRISTIANA ILIUȚĂ în ediţia nr. 2341 din 29 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/372517_a_373846]
-
DE LA NAȘTEREA CELUI DE NECUPRINS ÎN METAFORĂ GÂNDULUI ROMÂNESC, de Tatiana Scurtu Munteanu, publicat în Ediția nr. 1478 din 17 ianuarie 2015. După Nașterea Mântuitorului, românii sărbătoresc pe 15 ianuarie o altă zi sfântă, Ziua Culturii, ce ar trebui să vibreze în fiecare dintre noi, prin nașterea Celui de Necuprins în metaforă gândului românesc, Mihai Eminescu. De aceea elevii din toată țara, împreună cu profesorii lor, s-au spovedit prin versul eminescian și anul acesta, atunci când am celebrat a 165-a aniversare
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
recitare, de cultură generală, postere cu imagini inspirate din poeziile Luceafărului, cântece, prezentare de carte și emoții până la lacrimi. Citește mai mult După Nașterea Mântuitorului, românii sărbătoresc pe 15 ianuarie o altă zi sfântă, Ziua Culturii, ce ar trebui să vibreze în fiecare dintre noi, prin nașterea Celui de Necuprins în metaforă gândului românesc, Mihai Eminescu. De aceea elevii din toată țara, împreună cu profesorii lor, s-au spovedit prin versul eminescian și anul acesta, atunci când am celebrat a 165-a aniversare
TATIANA SCURTU MUNTEANU [Corola-blog/BlogPost/372354_a_373683]
-
prin înclinații artistice sau talent, pentru bucuria și lumina sufletească a celor de lângă noi și a celor ce vor veni... Sunt semeni ai noștri care, trecând peste barierele nefirescului încetățenit peste și pentru noi, își lasă sufletul și unicitatea să vibreze și să se exprime prin creația lor pentru ceilalți, oferind alinare și frumos, picături de iubire și culoare în oceanul dezamăgirilor cotidiene. „Suferința e prezentă în lume pentru a face să se declanșeze iubirea, pentru a face să se nască
BOABE DE LACRIMI ŞI O INIMĂ PLINĂ DE IUBIRE de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2290 din 08 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372500_a_373829]
-
Cristescu „încălzește” cuvintele cu sufletul, comentând volumul de pproză scurtă al Mihaelei Rașcu, intitulat „Nebănuitele fețe ale secundei”, alcătuind o platformă teoretică relativ omogenă, impunând cristalizarea unei concepții integratoare, deschisă spre însumarea unor tendințe paralele sub semnificația aceluiași numitor. Autoarea vibrează la evenimentele tragice din Orientul Mijlociu, înregistrând ca un seismograf conflictele din zonă: „ 28 de persoane au fost ucise și mai mult de 100 rănite, luni, 20 iulie, în urma unui atac sinucigaș produs în orașul Suruc, în apropierea graniței turce cu
MARIANA CRISTESCU SAU GUSTUL UNEI ARDERI INTERIOARE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372547_a_373876]
-
dinspre Carpați îI aud uneori Cu fruntea împodobită de gânduri Pe cărări de-argint și flori De tei presărate rânduri, rânduri. Îi aud glasul venind dinspre trecut Dulce ca mierea cuvintelor străbune Când este veacul șoaptă de-nceput Și luna vibrează iubirea pe strune. Doinesc tulnice pe poteci de munte În balade prelungind chemarea Așternută peste veacuri punte Pe care să vină odată cu zarea. Din poeme se desprinde, spre el venim, Ca aerul și seva ce-n arbori suie, În fiecare
EMINESCU, CA VEŞNICIA CERULUI... de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372822_a_374151]
-
nu las noaptea să se piardă. Doamne, focul gurii tale simt cum arde al meu trup și dornic de răzbunare îți răspund cu un sărut, gura mea mi te vrea pradă, sub o ploaie de săruturi, simt cum trupul tău vibrează, dar îți ții mâinile scuturi pumnii-ți mici, ascund în pripă doi sâni albi și mătăsoși pielea ta se înfioară sub sărutu-mi pofticios; pradă-mi ești, ce dulce pradă , pielea ta, simt, se topește ca și fulgul de zăpadă, te
SPERANTELE VIETII, ANTOLOGIE de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 217 din 05 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372783_a_374112]
-
versurile Liei Ruse reprezintă o deschidere către frumos și adevăr, o invitație la relaxare. Abordând monologul și descrierea, creează cu farmec un sensibil univers în care strălucirea interioară în stare pură se transfigurează, iar proiecția atinge scara cosmică : Lia Ruse vibrează de emoție, se deschide în câteva teme, - iubirea, natura, timpul, tradiția,- învăluite în fuiorul nostalgiei. Fascinată, admiră natura în planuri mari, atrasă de forme de relief, de anotimpuri, cărora le descoperă vraja ``rătăcind``, simte cu voluptate cum ``duduia gerul, sclipind
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
ceas curgător pleacă-n trecut/ Să te găsească - așa - cum te știa`` (Mama) Ceea ce o atrage ca un magnet este creația. Eul se extaziază la gândul că -Poezia guvernează viața, cultura, filozofia, prin seducția cuvântului așezat în vers și strofe : ``Vibrează poezia în viața socială/ Prin vise și speranțe, iluzii de iubire`` ( E ziua mondială a poeziei). Sentimentul continuității al originii dezvăluit ``Limba Română``confirmă poziția autoarei față de valorile naționale. Regimul preferat rămâne construcția metaforei care îmbracă ideea, conduce spre ``ars
LIRISM FEMININ DE RENATA ALEXE de LIA RUSE în ediţia nr. 1482 din 21 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372912_a_374241]
-
XXIX. IERI...AZI...MÂINE... - IRINA BBOTA, de Irina Bbota, publicat în Ediția nr. 1451 din 21 decembrie 2014. Ieri... Mergeam pe muchia vieții cu sufletul ciobit, Dezamăgirea-n mine anunța furtuna, Dar ochii,îndreptați spre orizontul infinit, Ca două perle-albastre, vibrau întruna. Azi... Afirm, fără nici un pic de tăgadă, Că lumea mea, pierdută dincolo de zare, Ce-ntr-o vreme evoca o anume depărtare, Nu vroia să fie doar o biată muritoare, Vroia să-și salveze a ei modestă onoare. Mâine... Sper
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
pe al universului tărâm divin, Și eu să mă nasc iar, cu un râs cristalin... Citește mai mult Ieri...Mergeam pe muchia vieții cu sufletul ciobit,Dezamăgirea-n mine anunța furtuna, Dar ochii,îndreptați spre orizontul infinit,Ca două perle-albastre, vibrau întruna.Azi...Afirm, fără nici un pic de tăgadă,Că lumea mea, pierdută dincolo de zare,Ce-ntr-o vreme evoca o anume depărtare,Nu vroia să fie doar o biată muritoare,Vroia să-și salveze a ei modestă onoare.Mâine...Sper
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/372817_a_374146]
-
vorbe de dor, Rodit-ai în om frumusețea, De-amor în femeie făcut-ai izvor Din care bărbații-și sting setea! ... Gândea țăranca, pe malul de râu Cu maiul bătând la rufe-n copaie, Cu sânii sub ie în ritmuri vibrând Pe umeri curgându-i cosița bălaie. Cu pulpele albe ieșind de sub poale Două lumânări de dor tremurând, În jur mlădioasă iarba se-ndoaie În creștet ascunsă-i flacăra-arzând. Și cum se-ntâmplă să treacă bărbatul Ce lucrului tot îi dă
ŢĂRANCĂ LA RÂU de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371106_a_372435]
-
mai crede că exercițiul înțelepciunii în această lume rămâne imperfect. Ce sens ar avea pentru noi un eveniment care nu ne-ar zdrobi ? Viitorul ne așteaptă ca să ne sacrifice. Spiritul nu mai înregistrează decât ruptura existenței, iar simțurile nu mai vibrează decât la pânda răului. Iată de ce, majoritatea suntem nefericiți!... Pentru că suntem prea raționali... În afara câtorva exemple de melancolie copleșitoare , oamenii nu sunt decât paiațe umplute cu globule roșii ce zămislesc istoria și strâmbăturile ei. Când apologeți ai nefericirii, facem din
CE ESTE FERICIREA ¬… UN PASIONAT NEGATIV, de MIRON IOAN în ediţia nr. 2036 din 28 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371110_a_372439]
-
am conștientizat prima oară că eu asta vreau să fac - adică actorie - a fost prin anul patru de facultate când repetam la un spectacol de licență. Se crease un dialog real, intens, doar de o clipă, dar în care scena vibra sub mine într-un mod unic până atunci. De parcă mi-ar fi strâns picioarele de scânduri și mi-ar fi spus, „mă simți? Eu te simt. Te știu... Te-am așteptat... Rămâi!” A fost un moment memorabil, chiar de numai
INTERVIU CU ACTORUL RICHARD BOVNOCZKI! (II) de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 2242 din 19 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371091_a_372420]
-
interpusă între biografie și operă, exterioară , a deformat profilul esențial al operei filosofice, care mai așteaptă să fie aduse din tainițele textului original în conul de lumină. Schopenhauer prin această mască a dorit să convingă că meditația sa, fals pesimistă, vibrează de un patos al sincerității provenit din nefericirea sa, dar tot filosoful a dorit să convingă că în existența tuturor oamenilor se desfășoară o comedie ipocrită, incifrată în” hieroglifa bucuriei”, un fel de bal mascat jucat pe scena lumii ce
MASCA LUI SCHOPENHAUER-PARADISUL PIERDUT AL NEFIINŢEI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371191_a_372520]
-
noi acum pentru ei, doamnă! Acolo, în Posid și în Telus, fiecare atlantidă și lemuriană au între 15.000 și 30.000 de ani, sunt încă tinere și grațioase, au corp frumos, ca și al nostru, doar ca inima lor vibrează la o frecvență de zece ori mai mare decât a noastră... Da, doamnă, iar noi abia acum învățam Salutul yoghin al Soarelui - Surya Namaskara! Iar bietul nostru Dayan, așa cum vă spuneam, stătea acolo singur, în Ogdoadă, pe masa de operație
REPORTAJ IMAGINAR LA UN CONGRES INTERNAŢIONAL AL FEMEILOR ( 3 ) de CONSTANTIN MILEA SANDU în ediţia nr. 516 din 30 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/371153_a_372482]
-
din Crimă și pedeapsă), Nastasia Filipovna și prințul Mîșkin ( din Idiotul), Iliușa ( din Frații Karamazov), inclusiv eroina “smerita “ din nuvela cu același nume, sunt văduviți de căldura dragostei materne. Orfan și Dostoievski de mamă, acesta a tânjit după această căldură, vibrând la suferințele celor din jur, la suferințele umanității. De aceea și atmosfera cazonă a politehnicii din Petersburg , unde a fost student, militarizată după sistemul aracceevist, îi smulge accente încărcate de disperare și dezgust:” Dragă frate-îi scria Dostoievski fratelui mai mare-ce
DOSTOIEVSKI-GENIUL ROMANULUI RUS ŞI PĂRINTELE EXISTENŢIALISMULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 215 din 03 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371265_a_372594]