1,913 matches
-
noastre, un luceafăr, o minune!“. Foștii tovarăși de haiducie ai lui Răzvan, Vulpoi și Razasul, îl urmaseră la Ieși, dar regretă că au părăsit „țară și codrul blagoslovit“, mai ales că acum Răzvan este sub puterea și influența nefasta a Vidrei, care „mi-l mișcă și mi-l întoarce fără preget,/ și la dreapta, si la stanga, nu cu mâna, ei c-un deget!“. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leșeasca, dar Vidra este nemulțumită: „Căpitanu-i o furnică!/() Căpitanii
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
sub puterea și influența nefasta a Vidrei, care „mi-l mișcă și mi-l întoarce fără preget,/ și la dreapta, si la stanga, nu cu mâna, ei c-un deget!“. Răzvan este înaintat la gradul de căpitan în oastea leșeasca, dar Vidra este nemulțumită: „Căpitanu-i o furnică!/() Căpitanii într-o oaste? Sunt atâția, ca-n mulțime se lovesc coaste la coaste“. Răzvan se revoltă, indignat:„Nu sunt un copil, de care să-și bată joc o femeie“, apoi este gelos pe căpitanul
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
Sunt atâția, ca-n mulțime se lovesc coaste la coaste“. Răzvan se revoltă, indignat:„Nu sunt un copil, de care să-și bată joc o femeie“, apoi este gelos pe căpitanul Minski și mărturisește că o iubește cu patimă pe Vidra: „dragoste fără teama nu se poate!“. Sbierea fusese luat rob de tătari, de la care îl luaseră muscalii, apoi ajunsese robul hatmanului leșesc, iar acum, desi Răzvan îl iartă „pentru-a doua oară“, boierul îi cere înapoi nu numai banii de
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
cere înapoi nu numai banii de care fusese jefuit de către haiduci, tătari, muscali și Ieși, ci și dobândă aferentă: „Fii datornic bun de plată/ Răzvănică, sufletele, să nu uiți că ești creștin/ Numai camăta s-ar face nouă sute, pe puțin“.Vidra îi admira boierului tenacitatea („Vezi! învăța de la dânsul patimă ce vrea sa.zica!“) și-i reproșează lui Răzvan lipsa de ambiție pentru mărire: „Eu te las! Te las, Răzvane! Om tâmpit și sfiicios!/ O prăpastie ne desparte: eu prea sus
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
orășel leșesc la marginea Moldovei“.Vulpoi și Razasul comentează faptele de vitejie ale lui Răzvan, ascensiunea acestuia în oastea leșeasca, dar dorul de Moldova le sfâșie inimile și este mai puternic decât devotamentul față de polcovnicul Răzvan. Boierul Sbierea vine la Vidra cu intenția de a-i cumpăra moșia, „Patru sate, două iazuri, mii de vite ramatoare/ Șepte mori, o herghelie, s-o pădure“, deoarece unchiul său murise. Mistuit și el de dorul de țară, Răzvan respinge cu hotărâre oferta lui Sbierea
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
romaniinu; asta-i peste putință!/No, hatmane! Niciodată! Fie pâinea cât de rea,/ Tot mai dulce mi se pare când o știu din țara mea!“ . întrucât hatmanul e gata să-i dea în căsătorie pe fiica lui și crezând că Vidra îi e sora, îi propune s-o mărite cu nepotul său, Piotrowski, Răzvan își dezvăluie trecutul de hoț, apoi îi mărturisește că „Eueu sunt țigan“, iar Vidra „nu soru-mea, ci soție“. Marele vătaf moldovean Basota este trimis de domnitorul Aron-voda
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
e gata să-i dea în căsătorie pe fiica lui și crezând că Vidra îi e sora, îi propune s-o mărite cu nepotul său, Piotrowski, Răzvan își dezvăluie trecutul de hoț, apoi îi mărturisește că „Eueu sunt țigan“, iar Vidra „nu soru-mea, ci soție“. Marele vătaf moldovean Basota este trimis de domnitorul Aron-voda „cu solie la polcovnicul Răzvan./ Ca să-i spun că-l cheamă țară, dându-i un loc în divan“, adică funcția de hatman în Țară Moldovei. Răzvan meditează
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
rolului pe care Basota l-a avut în ascensiunea lui („Acest om, fără s-o știe, m-a rădicat pan-aici“), pentru că dacă nu „m-arunca-n robie“, nu s-ar fi făcut hoț de codru, n-ar fi întâlnit-o pe Vidra, care 1-a împins „cu-ncetul la țintă cea mai înaltă!“. Bucuroasă și încântată, dintr-un orgoliu nemăsurat, Vidra-i spune lui Răzvan că mai are „un singur pas“ de făcut în ascensiunea să și anume „s-apuci cu fala
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
pan-aici“), pentru că dacă nu „m-arunca-n robie“, nu s-ar fi făcut hoț de codru, n-ar fi întâlnit-o pe Vidra, care 1-a împins „cu-ncetul la țintă cea mai înaltă!“. Bucuroasă și încântată, dintr-un orgoliu nemăsurat, Vidra-i spune lui Răzvan că mai are „un singur pas“ de făcut în ascensiunea să și anume „s-apuci cu fala scaunul lui Ștefan cel Mare“, idee care-l cucerește definitiv: „O, nepoata Iui Motoci/ Sufletul meu fără ține n-
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
știu ca-n țară Moldovei uwiil e Răzvan, mă jur!/ Păcat că-i țigan.., La dracul.s- A‚sta-ri singuru-i cusur!“ Răzvan este însă hotărât să domneasca, „Negreșit, una din două: sau moarte, ori să domnesc!“, deși, de această dată, Vidra, care este însărcinată, are „o presimțire ciudată“ și-l sfătuiește să aștepte un moment mai potrivit. Răzvan își cheamă căpitanii și le spune să organizeze înlăturarea de la tron a lui Aron-vodă, prin manipularea poporului: „S-apoi să facem ca norodul
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
zbiere dobitocește: A«Trăiască vodă RăzvanA»“. Răzvan devine domnitorul Moldovei. iar Hașdeu punctează aici câteva tradiții străvechi privind înscăunarea, urările pe care le primește noul domnitor de la Șoltuzul de Suceava, de la „băiatul cel mai sărac“, de la căpitanii săi și de la Vidra, care-i urează „domnie fericită“ și să ajungă împărat prin unirea țărilor române, „Tu să legi într-o cunună toate tarile române,/ încât de la Marea Neagră pan la falnicul Carpat,/ Să nu domnești că un vodă, ci că Răzvan-împărat!“ Răzvan le
Răzvan și Vidra () [Corola-website/Science/305769_a_307098]
-
la acea dată. La 1 aprilie 1914 a fost înființată Comuna Șerban Vodă a ce avea în componență două sate: Belu și Progresu ce făcuseră parte începând cu anul 1908 din comuna Jilava când aceasta a fost inclusă în plasa Vidra a Județului Ilfov. În 1948 s-a hotărât, ca limită posibilă a întinderii vetrei orașului, linia forturilor, înăuntrul acesteia putându-se schița ușor, dar mereu mobil, limitele suprafeței clădite fără întreruperi din vatra orașului, față de vetrele și moșiile comunelor suburbane
Cartierul Ferentari () [Corola-website/Science/303438_a_304767]
-
(n. 1824, Vidra de Sus - d. 10 septembrie 1872, Baia de Criș, Hunedoara) a fost un avocat transilvănean și revoluționar român pașoptist, care a jucat un rol important în Revoluția de la 1848 din Transilvania. A fost conducătorul de fapt al Țării Moților în
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
alianță cu armata austriacă, împotriva trupelor revoluționare ungare aflate sub conducerea lui Lajos Kossuth. S-a născut în Munții Apuseni într-o familie de țărani moți înstăriți. Cel dintâi strămoș cunoscut al lui este Gheorghe Iancu, preot ortodox în satul Vidra de Sus, participant la răscoala lui Horea și rudă cu acesta. Fratele bunicului lui Avram Iancu a fost Horea. Gheorghe Iancu (decedat înainte de 1812) a avut șapte copii, patru fete - Sântioana, Maria, Zamfira și Ana - si trei băieți - ALISANDRU tatăl
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
ei încetând din proprie inițiativă să se mai considere iobagi. Au refuzat să mai presteze slujbe iobăgești și să mai plătească taxele urbariale. Starea lor de spirit neconvenind autorităților maghiare, șpanul Lazar a fost trimis la 5 mai 1848 la Vidra de Sus, pentru a vorbi românilor. Fiind o zi de duminică, oamenii erau la biserică. Șpanul a încercat să le vorbească, dar a fost întrerupt de moți. Aflând că li s-a citit românilor o proclamație, a cerut-o și
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
spre Deva și Săcărâmb, apoi prin Brad, Hălmagiu și Abrud, Alba Iulia, Sibiu, iar la întoarcere să treacă prin zonele locuite de secui și să iasă pe la Cluj și Baia Mare. Prefecții au reușit să obțină modificarea traseului pe la Muntele Găina, Vidra de Sus și Câmpeni. În schimb, guvernatorul i-a cerut lui Iancu să medieze o înțelegere între moți și Fisc, ceea ce Iancu a refuzat categoric, pe motiv că pădurile au fost ale moților dintotdeauna. Situația era din nou în impas
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
și Fisc, ceea ce Iancu a refuzat categoric, pe motiv că pădurile au fost ale moților dintotdeauna. Situația era din nou în impas, dar toți au sperat că se va rezolva când Iancu va vorbi cu împăratul la trecerea sa prin Vidra de Sus. Avram Iancu s-a ocupat intens de pregătirile pentru întâmpinarea împăratului, iar la 19 iulie 1852 s-a primit înștiințarea oficială că împăratul și-a modificat ruta după cum i se solicitase. La 21 iulie 1852 împăratul a sosit
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
al națiunii". Înmormântarea a avut loc sub Gorunul lui Horea din curtea bisericii ortodoxe din Țebea, după dorința lui Avram Iancu. Peste 4.000 de persoane, după alte surse 10.000, au participat la înmormântare. Moții au sosit călări din Vidra de Sus încă din data de 11 septembrie, pentru a-l priveghia. Ceremonialul funebru a început la ora 14, în 13 septembrie, în Baia de Criș, apoi convoiul, care se întindea pe mai mult de 2 kilometri, a pornit spre
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
a dat istoriei românești câteva personalități importante legate în special de evenimentele din anul 1848 și cele din preajma Unirii Principatelor de la 24 ianuarie 1859. Familia boiernașilor Magheri își are originea în localitatea Vidra, parte a comunei Vârfurile din județul Arad. Și astăzi câteva repere toponimice ("crângul Magerești", "Dealul Mageresc") dar mai ales o parte a locuitorilor satului, poartă numele de Mager sau Magheriu, precum profesorul Traian Mager (1887-1950) care întreprinde câteva cercetări asupra
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
de Gheorghe Rákóczi al II-lea. În aceste condiții au avut loc emigrări importante de populație românească din Transilvania spre Țara Românească și Moldova. Se presupune că printre fruntașii celor veniți s-ar fi aflat și acel Vlad, nemeșul din Vidra Hălmagiului, cel ce întemeiază familia Magheru. Istoricul Alexandru Ștefulescu, într-o lucrare din 1904 dedicată istoriei orașului Tg. Jiu, cunoscând originea ardeleană a familiei Magheru, presupune că momentul venirii acestora ar fi anterior evenimentelor relatate mai devreme argumentând că satul
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
de păsări locale: cocosul de munte negru, lebădă albă și neagră, cocorul, bufnita de Ural, cormoranul, stârcul cenușiu, ciocănitoarea neagră și verde, țiclete. În cadrul Mazury, multe specii de animale interesante pot fi întâlnite: enot, mistreț, arici, hermelina, busuc, lup, cerb, vidra. Sielawy - Regele peștilor Ziua Recunoștinței este asociată cu legendele despre domnitorul apelor mazuriene, Sielawy , care posedă puteri magice și care se presupune că a trăit în abisul Śniardwy. Una dintre legende spune despre regina prusaca Gustebalda, care a salvat accidental
Voievodatul Varmia și Mazuria () [Corola-website/Science/299965_a_301294]
-
anexa I-a) 92/43/ CE (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică) sau aflate pe lista roșie a IUCN. Mamifere cu specii de ursul brun ("Ursus arctos"), lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidră de râu (Lutra lutra), zimbrul ("Bison bonasus"), mistreț ("Sus scrofa"), cerb ("Cervus elaphus"), căprioară ("Capreolus capreolus"), vulpe roșcată ("Vulpes vulpes"), pisică sălbatică ("Felis silvestris"), veveriță ("Sciurus carolineansis"), iepure de câmp ("Lepus europaeus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteinii"), liliacul mic
Parcul Natural Vânători-Neamț () [Corola-website/Science/313064_a_314393]
-
natural (Lacul Roșu), ori cantonate în cratere vulcanice (Sfântă Ana de lângă Băile Tușnad, singurul de acest gen). Numeroase sunt și lacurile de acumulare de interes hidroenergetic (lacul de la Porțile de Fier pe Dunăre, Izvorul Muntelui pe Bistrița, Vidraru pe Argeș, Vidra pe Lotru, etc.) sau pentru alimentari cu apă - pe văile Uzului, Doftanei, Firizei. Cele mai importante râuri din România sunt: Alte râuri importante sunt: Someș, Crișurile (Crișul Alb, Crișul Negru și Crișul Repede), Timișul, Jiul, Argeș și Ialomița. Cu toata
Hidrografia României () [Corola-website/Science/314602_a_315931]
-
I-a a "Directivei Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică);astfel: zece specii de mamifere: ursul brun ("Ursus arctos", lupul ("Canis lupus"), râsul ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul mic cu potcoavă ("Rhinolophus hipposideros"), liliacul comun ("Myotis myotis"), liliacul de iaz ("Myotis dasycneme"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cu urechi de șoarece ("Myotis blythii") și liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"); un
Parcul Național Cheile Nerei - Beușnița () [Corola-website/Science/313468_a_314797]
-
43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică). Fauna protejată a parcului are în componență 14 specii de mamifere: urs brun ("Ursus arctos", lup cenușiu ("Canis lupus"), râs ("Lynx lynx"), vidra de râu ("Lutra lutra"), liliacul cu aripi lungi ("Miniopterus schreibersi"), liliacul mare cu potcoavă ("Rhinolophus ferrumequinum"), liliacul cărămiziu ("Myotis emarginatus"), liliacul cu urechi mari ("Myotis bechsteini"), liliacul cu potcoavă a lui Blasius ("Rhinolophus blasii"), liliacul mediteranean ("Rhinolophus euryale"), liliacul mic
Parcul Național Domogled - Valea Cernei () [Corola-website/Science/313469_a_314798]