4,373 matches
-
ei m-am hotărât în cele din urmă să fac un efort pentru a ieși din impas, să-mi recâștig interesul celorlalți și autoritatea, prin viclenie. Mi-am lins rănile și am surâs. Silindu-mă să mă simt ca un vierme, mă sileau să mă vreau înălțat și mai sus pe soclul meu tainic. 35 (Din caietul de vise) Bătrânul și-a potrivit piciorul bolnav pe perna de postav roșu, apoi s-a uitat la mine bănuitor și rece. Vroia să
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
văd tratat ca un păduche. Dumnezeule mare, eu! Arhivarul avea să mă cheme, probabil, într-o zi, să-mi comunice că nu mai puteam pleca fără învoire în cătun. Trebuia să cioplesc pietre funerare și atât, să devin un veritabil vierme de mătase. M-am întors la azil și încă din acea zi am început să pun în aplicare un plan. Mai întîi m-am străduit să mă reapropii de bătrâni și chiar să le recâștig cât de cât simpatia celor
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
tine de frică, asta produce impresie, înduioșează. ― Ești cinic, șopti pierdut Dinu. ― Eu cinic? ― Îmi vorbești de parcă aș fi un șobolan oarecare. Vorbea cu ultimele resurse de mândrie jignită. ― Știi ce ești? i-am zis. Un căcăcios. Tremuri ca un vierme. S-a înroșit violent și a înghițit în sec. ― Tot ce mai pot face pentru tine, am continuat, e să-ți cioplesc o piatră funerară frumoasă. Atât. Dacă voi fi lăsat. Dinu mă privea fără să zică nimic. Buza de
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
dorit. Am înmărmurit. Murea ca un căpitan de corabie care nu-și părăsește vasul! Încercasem să-l alung din cuibarul lui de sticlă, să-l umilesc, și nu reușeam decât să-i dau o aureolă eroică. În loc să moară ca un vierme bătrân, prea bătrân ca să se mai poată prelinge afară, murea ca un personaj legendar. Am insistat. Aproape m-am rugat de el. ― Trebuie să pleci, totuși, de aici. În curând va pătrunde focul. ― Să fug? a exclamat. Să mă salvez
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
au intrat să spurce sfântul locaș, asemenea unor nemernici”. Perfect justificată indignarea autorului și a noastră, a tuturor românilor. în Aici, pădurile cântă și-i blestemă necontenit pe cei care ne-au furat Bucovina „cu morminte și oseminte sfinte”. În Viermele, târâtorul insignifiant condamnă zborul vulturului spre înălțimi, prefigurând non valoarea, care sfidează insolent elitele neamului. În Micul păianjen care se uită să vadă ce i-a mai căzut în plasa întinsă cu meșteșug și cinism, demască voalat tagma acaparatorilor, care
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
fărădelegea, în care corupția a invadat întreaga structură a statului, în care Parlamentul îi apără pe hoții notorii, în care justiția face grevă sau dă mâna cu hoții și tâlharii cei mari, care nu pot suporta pușcăria! Legile dorm, iar viermele roade nestingherit la răbdarea noastră seculară și că trebuie să găsim în noi puterea de a ieși din această junglă mlăștinoasă a istoriei contemporane, consecință a comunismului distrugător! Ca fapt divers, am fost stupefiat de câtă corupție se află în
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
polițist. Era mai bine să-i ignori, dacă nu se legau de tine. — De unde a apărut? întreba Darlene mulțimea de oameni din jur. Papagalul roz se așezase din nou pe brațul ei, cu cercelul atârnându-i în cioc, ca un vierme de aur. Ce mai premieră! Ce-o să ne facem, Lana? — Nimic, răspunse Lana supărată. Îl lăsăm să zacă acolo pân’ vin măturătorii să măture strada. Și acu’ vreau să pun mâna pe Jones. — Ăău! Hei! Mârtanu’ ăsta a intra’ cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
zise Garfield. Și pe bună dreptate. Când genomul uman a fost decodat, oamenii de știință au fost surprinși să descopere că acesta conținea numai aproximativ treizeci și cinci de mii de gene. Se așteptaseră la mult mai multe. În definitiv, un simplu vierme are douăzeci de mii de gene. Asta însemna că diferența dintre ființa umană și un vierme putea fi de numai cincisprezece mii de gene. Și atunci, cum se explica diferența uriașă de complexitate între cele două ființe? Această problemă a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
fost surprinși să descopere că acesta conținea numai aproximativ treizeci și cinci de mii de gene. Se așteptaseră la mult mai multe. În definitiv, un simplu vierme are douăzeci de mii de gene. Asta însemna că diferența dintre ființa umană și un vierme putea fi de numai cincisprezece mii de gene. Și atunci, cum se explica diferența uriașă de complexitate între cele două ființe? Această problemă a dispărut când savanții au început să studieze interacțiunile dintre gene. De exemplu, o genă putea crea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]
-
ca și ea. Păși În regatul lui Morfeu. Era prea multă lumină acolo, totul era aproape strălucitor. Încet, cu mare băgare de seamă, Înainta de-a lungul unui pod Înțesat de mașini și trecători, de pescari ce stăteau nemișcați În vreme ce viermii se legănau la celălalt capăt al undițelor. În timp ce trecea printre ei, fiecare piatră de pavaj pe care călca se dovedea a fi desprinsă și, spre groaza ei, sub fiecare se căsca vidul. Curând și-a dat seama Înspăimântată că ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
devreme și să nu mă opresc acasă la Shushan să repar blestematele alea de țevi? — Mda, Înțeleg, a observat Armanoush Înăbușindu-și un zâmbet. Apropo, ea unde e? — Trage un pui de somn, a spus Dikran târându-se ca un vierme afară din dulap pentru a lua un dispozitiv de Îndoit țevi și după aceea Înapoi. Vârsta - ce să-i faci? - trupul cere somn! Se va trezi, totuși, Înainte de șapte și jumătate, nu-ți face probleme. Șapte și jumătate! Se părea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
Rose era complet șocată În momentul de față, zăpăceala și dezorientarea aproape depășindu-i durerea. La nu mai mult de șaptezeci și două de ore după sosirea lor acolo, se simțea de parcă se prăbușise din Întâmplare Într-o gaură de vierme a universului și se poticnea printr-o altă dimensiune, un tărâm ciudat, unde nimic nu părea să fie normal și unde până și moartea era Învăluită În irealitate. Bunica Gülsüm stătea alături de ea, incapabilă să comunice cu această noră americancă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
ipocrizia; modestia îmi putea fi de folos dacă mă serveam de ea bine, micșorându-mă pe mine cu umilă fățărnicie ca să-i ajut pe ceilalți să se creadă importanți. Fiindcă așa sunt oamenii. Cu cât ești mai aproape de starea unui vierme, cu atât îi înduioșezi mai mult, pe când valoarea ta îi pune în stare de alarmă, socotind-o o ofensă personală. Din ziua aceea am făcut tot ce mi se cerea, arborând o modestie care s-a lipit de mine și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
că o să am crampe îngrozitoare?” Altul ar fi strâns somnifere, câte să omoare un bărbat în putere, dar într-o dimineață le-ar fi aruncat în mare, să doarmă peștii somnul de veci. Până ce Bătrânul s-ar fi scârbit. „Niște viermi, ar fi bombănit el. Cum să fie demni niște viermi?” Dezgustat, ar fi început să apară din ce în ce mai rar pe coridoare. Era dezamăgit și se considera chiar jignit. Apoi n-a mai fost zărit deloc. S-a retras în sala cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
câte să omoare un bărbat în putere, dar într-o dimineață le-ar fi aruncat în mare, să doarmă peștii somnul de veci. Până ce Bătrânul s-ar fi scârbit. „Niște viermi, ar fi bombănit el. Cum să fie demni niște viermi?” Dezgustat, ar fi început să apară din ce în ce mai rar pe coridoare. Era dezamăgit și se considera chiar jignit. Apoi n-a mai fost zărit deloc. S-a retras în sala cu oglinzi și n-a mai vrut să iasă de-acolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
de senzații tari”. Devenisem gelos pe piloții surâzători din fotografie, nu mai suportam s-o aud pe Laura admirându-i. Zâmbetul lor mi se părea o sfidare. Parcă mi se adresa: „De ce minți că ai fost pilot? Ești doar un vierme, iar viermii nu zboară”. Și chiar exaltarea ciudată care o cuprindea pe Laura începuse să mi se pară cam obositoare, fiindcă mediocritatea ce-mi fusese dată prin destin se revolta până și împotriva unui viciu de excepție. Laura m-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
tari”. Devenisem gelos pe piloții surâzători din fotografie, nu mai suportam s-o aud pe Laura admirându-i. Zâmbetul lor mi se părea o sfidare. Parcă mi se adresa: „De ce minți că ai fost pilot? Ești doar un vierme, iar viermii nu zboară”. Și chiar exaltarea ciudată care o cuprindea pe Laura începuse să mi se pară cam obositoare, fiindcă mediocritatea ce-mi fusese dată prin destin se revolta până și împotriva unui viciu de excepție. Laura m-a privit jignită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
aici, că pot să-mi pun talentul în serviciul dumneavoastră”. Bătrânul tăcea. Eram mulțumit de discursul meu și puneam pe seama emoției tăcerea Bătrânului. Obișnuindu-mă însă cu întunericul, am descoperit uimit că mă aflam într-o cameră folosită pentru creșterea viermilor de mătase. Se auzea din toate părțile foșnetul frunzelor de dud devorate. Bătrânul s-a ridicat, sprijinindu-se pe piciorul sănătos și, o clipă, i-am întâlnit prin întuneric privirea rece. „Anume te-am chemat aici și nu în sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
dud devorate. Bătrânul s-a ridicat, sprijinindu-se pe piciorul sănătos și, o clipă, i-am întâlnit prin întuneric privirea rece. „Anume te-am chemat aici și nu în sala cu oglinzi, domnule sculptor. Ca să înțelegi cum își fac opera viermii de mătase, și ce ar trebui să fie adevărata artă”. Și, înflăcărându-se, se porni să-mi explice cum, după ce au ciuruit o vreme frunza dudului, viermii se opresc din mâncat și, într-o liniște de catedrală, încep să se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
nu în sala cu oglinzi, domnule sculptor. Ca să înțelegi cum își fac opera viermii de mătase, și ce ar trebui să fie adevărata artă”. Și, înflăcărându-se, se porni să-mi explice cum, după ce au ciuruit o vreme frunza dudului, viermii se opresc din mâncat și, într-o liniște de catedrală, încep să se înfășoare în fire de mătase, făcând gogoașa. Ea, gogoașa, devine carcera lor, mormântul lor, iar opera viermilor de mătase echivalează de aceea cu o sinucidere. „Înțelegi? se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
-mi explice cum, după ce au ciuruit o vreme frunza dudului, viermii se opresc din mâncat și, într-o liniște de catedrală, încep să se înfășoare în fire de mătase, făcând gogoașa. Ea, gogoașa, devine carcera lor, mormântul lor, iar opera viermilor de mătase echivalează de aceea cu o sinucidere. „Înțelegi? se înfierbântă și mai mult Bătrânul, continuând ca în fața unui auditoriu numeros, cu ochii strălucitori. Un vierme de mătase pune opera lui deasupra vieții lui. Viața lui nu are decât un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fire de mătase, făcând gogoașa. Ea, gogoașa, devine carcera lor, mormântul lor, iar opera viermilor de mătase echivalează de aceea cu o sinucidere. „Înțelegi? se înfierbântă și mai mult Bătrânul, continuând ca în fața unui auditoriu numeros, cu ochii strălucitori. Un vierme de mătase pune opera lui deasupra vieții lui. Viața lui nu are decât un sens, să creeze gogoașa în care moare. Opera lui este chiar mormântul lui. Care artist mai are acest curaj, să facă o singură operă și anume
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
singură operă și anume mormântul lui?” Perora mergând, oprindu-se uneori să-și odihnească piciorul bolnav, din pricina căruia șchiopăta. Își relua monologul pe un ton din ce în ce mai patetic: „În loc să vă pierdeți timpul prin școli, mai bine ați fi fost atenți la viermii de mătase care își fac opera într-un ritual ca al stelelor fără vanități și fără zgomot. Acolo unde se află ei sunt adevăratele amfiteatre ale artei. Numai acolo puteți învăța modestia de a pune opera voastră deasupra vieții voastre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
pauză, m-am întrebat dacă ești demn de o asemenea șansă. Vocea i se înăspri. Era și mai răgușită acum.) Dar puțin îmi pasă ce crezi, domnule sculptor. Dacă va fi nevoie, te voi sili să semeni cât de cât viermilor de mătase, să înveți ceva de la ei. (Tonul devenise amenințător.) Căci un artist trebuie silit să devină vierme de mătase dacă nu vrea. El trebuie constrâns să fie modest cu viața lui ca să fie grandios în opera lui. Și acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
răgușită acum.) Dar puțin îmi pasă ce crezi, domnule sculptor. Dacă va fi nevoie, te voi sili să semeni cât de cât viermilor de mătase, să înveți ceva de la ei. (Tonul devenise amenințător.) Căci un artist trebuie silit să devină vierme de mătase dacă nu vrea. El trebuie constrâns să fie modest cu viața lui ca să fie grandios în opera lui. Și acum te las să vezi la lucru viermii de mătase și să-i admiri”. Ușa se închise cu un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]