7,036 matches
-
tipare (să ne imaginăm că) ar putea fi exemplificate de către departamentul Agriculturii și cel al Apărării din S.U.A. Partidele politice ale claselor muncitoare ar putea încerca să obțină loialitatea electoratului printr-o rețea extinsă de asociații de cartier, sau prin vizibilitatea sporită cu care urmăresc politicile de beneficii sociale la nivel național pentru membrii lor, iar aceste două strategii (să zicem că) ar putea fi observabile la Partidul Laburist din Marea Britanie și la Partidul Social-Democrat din Germania. După cum am discutat în
Strategia cercetării. Treisprezece cursuri despre elementele științelor sociale by Ronald F. King () [Corola-publishinghouse/Science/2240_a_3565]
-
că, pe lângă faptul că În analizele Întreprinse se analizează corelațiile statistice dintre aceste variabile (și altele), meritul remarcabil este acela că se ține seama de procesualitatea și contextualitatea sexualității, focalizându-se asupra perspectivelor de ,,curs al vieții”, ,,efect de cohortă”, ,,vizibilitate socială” a unor caracteristici de statut sau de relații dintre parteneri. De pildă, mariajul este o relație de lungă durată și vizibilă, sexualitatea este explicită și aprobată. Foarte aproape de această condiție este cea a ,,logodnei”, pe când o relație de mai
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
subliniat, În comunitățile rurale se formează mai greu relații active. De pildă, C. Flora și colaboratorii săi (1992) arată: „Membrii comunităților rurale au tendința să se vadă unii pe ceilalți fără a lua În considerare rolul lor În comunitate datorită vizibilității reciproce relativ ridicate și trăirii experienței contactului aproape permanent cu ceilalți membri ai comunității”. Același lucru este valabil și În comunitățile urbane mai mici, În instituțiile și organizațiile de dimensiuni reduse, În orașele cu populație puțin numeroasă sau În orice
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
Ovidiu Badina, Dumitru Dumitru, Octavian Neamțu, coord., Buciumi. Un sat din Țara de Sub Munte, București, Editura Academiei, 1970) a fost privilegierea analizelor de tip „morfologie socială”, cu accent pe populație, mediu construit, viață economică, fapte sociale cu grad mare de vizibilitate socială. Literatura de factură antropologică a fost mai aproape de lumea experiențelor, dar se menține În aceeași notă empiristă. Vecinătățile În Munții Apuseni este prima monografie tematică, la nivelul unei unități sociale, În care, În literatura română de specialitate, se desfășoară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
rezultat al expansiunii unor analize sau dezvoltări ce zguduie credințele sau stereotipiile consacrate (de exemplu, în lumea religiei, a tradițiilor etnice, a practicilor sexuale etc.) și facilitează afirmarea unora noi. Uneori, conflictele și riscurile opțiunii pentru o identitate specializată dobândesc vizibilitate socială datorită urmării unor traiectorii nelegitime: apar preoți ce oferă servicii religioase fără a avea vreo atestare formală, universitari care vor să atingă pragul de sus al carierei prin invocarea unor publicații plagiate, medici care comit accidente grave în situații
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
succes. Între unii și ceilalți apar inegalități subiective care, prin efectele lor, sunt similare și poate chiar mai dramatice decât inegalitățile clasice de tip material. Deocamdată suntem abia la începutul studierii și evaluării inegalităților recente și a consecințelor lor. Pe măsură ce vizibilitatea lor individuală și socială va crește, necesitatea aprofundării analizei va deveni mai pregnantă, angajarea individuală pentru inventarea sinelui se va accentua, responsabilitatea pentru afirmarea propriei libertăți va fi asumată. 3.6. Reflexivitatea ca mod de a fi Eliberați de structuri
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
politică, socială și culturală în care una - structura mai veche - se zbate, prin abordări și mentalități, rezistențe și neliniști, să se mențină pe scena istoriei, iar cealaltă - individualizarea reflexivă - se străduiește, adesea zgomotos și contradictoriu, să ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le trăim cu intensități variabile. Și totuși, în ciuda vizibilității decalajului, privilegiem în analize și
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
să ocupe locurile privilegiate ale vizibilității sociale. Decalajul dintre cele două lumi este tot atât de mare pe cât este de vizibil în aproape toate evenimentele care se conturează în viața noastră și pe care le trăim cu intensități variabile. Și totuși, în ciuda vizibilității decalajului, privilegiem în analize și în comentarii lumea structurilor. Mai mult, asezonăm decalajul cu un masochism de factură ciudată care ne-a prins și ne menține într-o stare de perpetuă autoincriminare, ce nu mai oferă decât șanse reduse celeilalte
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
Asociere și solidaritate Viața socială în satul Trifești este destul de săracă. Oamenii discută puțin, caută rar ocazii de a se întâlni și de a comunica unii cu alții. Ei preferă familia și rudele pentru împărtășirea problemelor ce privesc viața domestică. Vizibilitatea socială și aprecierea oamenilor gospodari, a bătrânilor înțelepți este foarte redusă: „Înainte erau lideri. La ora actuală nu mai sunt lideri, nu mai sunt modele morale” (lider local, 54 de ani). Sătenii vizitează instituțiile locale și pe reprezentanții acestora, primăria
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
verifica și elogia scriptic atât calitatea, cât și temeinicia. Prezența lor în agora n-a fost un gest circumstanțial, ci o decizie profetică, încă imperfect recuperată. Șovăielitc "Șovăieli" Care este însă locul teologiei în spațiul public românesc de astăzi? Ce vizibilitate culturală a dobândit într-o duzină de ani activitatea a sute de profesori din zeci de seminarii și facultăți de teologie? Dar prezența în societate a miilor de absolvenți ai instituțiilor sus-amintite? Răspunsul, mai degrabă sumbru, nu-și poate găsi
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
a fi o fericită „epică de idei” (Gabriel Liiceanu). În loc să asiste calificat la complicațiile nașterii gândirii, noua eseistică filozofică te invită la impudica familiarizare cu fanteziile eschivei. Ființa este redusă la prezență, prezența la intuiție, intuiția la semnificație, semnificația la vizibilitate. De aici vine „insuportabila ușurătate a ființei” postmoderne. Atmosfera dezbaterilor literare nu depășește uneori profunzimea comentariilor din vestiarele sportivilor adolescenți. Se rostesc cu poftă, în spațiul public, acele lucruri care asigură, de partea cititorilor, complicitatea celei mai rudimentare curiozități. Trăind
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
faptul că numai prin implementarea unor criterii exigente de acordare a titlurilor didactice se poate reduce diferența dintre calitatea educației și cercetării juridice românești și cea occidentală, ajungându-se astfel la un nivel de pregătire academică în conformitate cu cerințele pieței, creând vizibilitate internațională pentru sistemul educațional românesc” (www.sojust.ro). • Metodologia de predare: „învățământul juridic conține unele disfuncționalități care separă artificial instruirea teoretică de practica juridică. ș...ț Din cauza curriculei universitare actuale, absolvenții de drept nu au posibilitatea de a dobândi pe parcursul
Didactica știintelor juridice și administrative by Oana Iucu () [Corola-publishinghouse/Science/2316_a_3641]
-
patternuri tradiționale, se pot identifica și efecte ale unor procese sociale noi. Din nefericire, nu există nici un studiu empiric extins, structurat asupra tipurilor de violență împotriva femeii și a frecvenței acestora și nici asupra atitudinilor față de violență a membrilor comunității. Vizibilitatea socială a violenței împotriva femeii este relativ scăzută, cu excepția formelor extreme, care devin obiect al intervenției legii. Metodologia utilizată pentru acest studiu de caz s-a bazat pe: ● Literatura dedicată problematicii de gen cu analizele realizate în timp. ● Analiza datelor
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
pare că violența împotriva femeii este subestimată mai accentuat la nivelul clasei de mijloc. Pot fi date câteva explicații ale acestei situații. În primul rând, formele de violență în astfel de cazuri sunt ceva mai ușoare. În al doilea rând, vizibilitatea lor socială este mult mai scăzută. În al treilea rând, stigmatul social atribuit femeilor victime ale violenței domestice sau ale hărțuirii sexuale la locul de muncă sporește. Aceste cazuri sunt privite cu reticență chiar de către victime, din cauza neîncrederii în autorități
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
identificării factorilor de risc ce au contribuit la manifestarea violentă și lipsa unei strategii de abordare eficientă pentru stoparea violenței nu fac decât să amplifice riscurile de producere a acesteia. Este justificat să credem că, în relație directă cu creșterea vizibilității sociale asupra cazurilor de violență, ar trebui să crească suportul față de victime și, în același timp, să fie diminuată sau inhibată violența. Putem însă considera că, în România, creșterea vizibilității sociale a violenței duce la scăderea prevalenței și a incidenței
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Este justificat să credem că, în relație directă cu creșterea vizibilității sociale asupra cazurilor de violență, ar trebui să crească suportul față de victime și, în același timp, să fie diminuată sau inhibată violența. Putem însă considera că, în România, creșterea vizibilității sociale a violenței duce la scăderea prevalenței și a incidenței violenței? Din sondajele făcute până acum reiese că majoritatea cazurilor de violență sunt cunoscute de către comunitate și chiar multe dintre evenimentele violente asupra femeii sau copilului au loc în prezența
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
și a incidenței violenței? Din sondajele făcute până acum reiese că majoritatea cazurilor de violență sunt cunoscute de către comunitate și chiar multe dintre evenimentele violente asupra femeii sau copilului au loc în prezența membrilor familiei sau ai comunității. În România, vizibilitatea violenței în familie a crescut în ultimii ani în mass-media, însă este greu de estimat dacă aceasta a determinat modificări ale gradului de toleranță a violenței la nivelul comunităților. De asemenea, în ultimul timp, a crescut numărul de cazuri semnalate
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
Zamfir, 1977, p. 48). Conștientizarea unei probleme este similară cu asumarea ei de către comunitate și cu implicarea membrilor comunității în direcția soluționării ei (Zamfir, 1977, p. 55). Această concepție asupra abordării problemei sociale vine să confirme concepția potrivit căreia creșterea vizibilității unei probleme, nu duce în mod direct la diminuarea problemei, atâta vreme cât problema nu este conștientizată și deci nu este asumată de către comunitate. Răspunsul comunității la violență este asociat nivelului de conștientizare, și nu gradului de vizibilitate. Recunoașterea problemei violenței în
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
concepția potrivit căreia creșterea vizibilității unei probleme, nu duce în mod direct la diminuarea problemei, atâta vreme cât problema nu este conștientizată și deci nu este asumată de către comunitate. Răspunsul comunității la violență este asociat nivelului de conștientizare, și nu gradului de vizibilitate. Recunoașterea problemei violenței în familie este regăsită, în România, la nivelul organismelor guvernamentale, iar problema violenței apare reglementată la nivel legislativ, însă această recunoaștere nu a fost preluată automat la nivelul comunităților. Sub influența tendințelor structurale, România a semnat convențiile
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
privat reprezintă o pârghie de analiză deosebit de semnificativă în înțelegerea fenomenului violenței domestice și în definirea sa, astfel încât să permită demararea unor acțiuni sociale care să se adreseze cauzelor determinate. Un alt element important în definirea fenomenului se referă la vizibilitatea acestuia, acutizată la nivelul claselor de jos, pentru care spațiul privat este minim, controlul social este maxim, iar manifestarea violenței la forme fizice brute, ușor evidențiabile în plan social. În același mod, vizibilitatea scade spre clasele superioare, pentru care invocarea
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
important în definirea fenomenului se referă la vizibilitatea acestuia, acutizată la nivelul claselor de jos, pentru care spațiul privat este minim, controlul social este maxim, iar manifestarea violenței la forme fizice brute, ușor evidențiabile în plan social. În același mod, vizibilitatea scade spre clasele superioare, pentru care invocarea spațiului privat reprezintă o derogare de la responsabilitățile publice și o anulare a controlului social, dusă până la negarea violenței ca atare. La aceste niveluri, formele de manifestare devin mult mai subtile (violența psihoemoțională) și
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
din vedere prin îndreptarea atenției în mod prioritar spre manifestările fizice ale violenței, care sunt și așa deja evidente. Formele violenței domestice includ abuzul fizic, sexual și psihoemoțional, precum și orice formă de maltratare în cadrul familiei. Preponderența actului fizic se datorează vizibilității acestuia, în comparație cu invizibilitatea violenței în celelalte forme de manifestare. Violența domestică - dimensiunea relațională În definirea violenței domestice trebuie luate în considerare două dimensiuni de analiză: relațiile interumane și natura violenței în discuție (Garner și Fagan, 1997). Referitor la relațiile de
Revista de asistență socială () [Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
țară. Am observat chiar și eu mergând la Hudson Institute, la Indianapolis, și văzând În biroul unui prieten care lucrează acolo două sau trei volume publicate În română sau engleză, care circulau oricum internațional. Am observat deci această apetență pentru vizibilitate globală a premierului Năstase. Nu m-am aflat niciodată În apropierea sa imediată, dar, fiind la mare În timpul Înregistrării cărții de convorbiri cu Ion Iliescu, președintele m-a invitat să merg la Constanța. Avea loc transferul brigăzii NATO de la bulgari
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
preț de câteva minute, simțurile (văz, auz, miros etc.), pentru a detașa imaginea-cheie, senzația (constatarea) cea mai puternică. În cele mai multe cazuri, ea se va dovedi capabilă să dea coerență întregii descrieri. Ca orice acțiune discursivă, descrierea impune câteva constrângeri majore: vizibilitate, (de la punere în pagină, titlu, ilustrație, până la observarea directă și inspirată a unor detalii, imagini de ansamblu etc.), expresivitatea (a fi evocator, a avea putere de sugestie, a alege cuvântul cel mai sonor și mai apropiat de realitate) și, nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
mecanismul cel mai democratic de manifestare. În fond, toate culturile sunt minoritare, fiind expresii și răspunsuri numai ale unor grupuri, nu ale tuturor. Probabil că unele au devenit „mari” datorită unei oportunități de difuziune, de transmitere, a unei șanse de vizibilitate ivită în istoria lumii. Cybercultura arată că există un alt mod de instaurare a umanității, nu una ce se totalizează pe linia sensului, în înțelesuri închise, înghețate, ci pe linia unei evidente pluralizări, infinite ieșiri la iveală, relevări, mărturisiri. Cyberspațiul
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]