43,797 matches
-
Viena, 15-17). MIERCURI l Semnarea Tratatului de aderare a Slovaciei la U.E. l Ceremonia semnării tratatelor de aderare, în 2004, la U.E. a primelor 10 țări candidate (Atena). JOI l Secretarul general al O.N.U. , Kofi Annan, efectuează o vizită la Atena l Sărbătoare națională a Israelului l Sărbătoare națională a R.A. Siriană. VINERI l Ziua internațională pentru conservarea monumentelor.
Agenda2003-15-03-2 () [Corola-journal/Journalistic/280883_a_282212]
-
fi obținute la Centrul de Dezvoltare a Carierei, telefon 197 977 sau la adresa www. careercenter. ro. A. -M. PURCHEREA Ofertă de burse și premii l Prin Centrul pentru Tineret Printre oportunitățile oferite tinerilor timișoreni de către F.I.T.T. se numără și burse, vizite de studiu în instituții prestigioase în domeniu sau participări la diferite evenimente, informațiile și formularele de înscriere fiind puse la dispoziție prin intermediul Centrului pentru Tineret. Pentru perioada imediat următoare, cei interesați pot opta pentru una din următoarele posibilități de burse
Agenda2003-15-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/280889_a_282218]
-
Nicolae Manolescu Sub acest titlu, am publicat, acum aproape un sfert de secol, un articol despre Caragiale. Semnalam în el faptul că nu problemă educativa este, cum se considera îndeobște, esențială în Dl Goe, Vizita, Tren de plăcere, Bubico (unde în cățelul omonim descoperim sufletul unuia din copiii teribili din epoca scriitorului) sau Grand Hotel "Victoria Română", nici critică proaștei creșteri din mediile burgheze, ci intuiția lui Caragiale că infantilismul este o boală foarte gravă
Copii teribili by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17706_a_19031]
-
generalul Prezan, un Vaida Voevod (fără Maniu, anticarlist, implacabil) și chiar se vorbea de o largă remaniere. Deocamdată, lui Valeriu Pop i-a revenit însărcinarea, ca ministru de Justiție, să încheie concordatul cu Vaticanul pe baza unei documentații dinainte pregătite. Vizită la Romă și tratativele duse acolo au fost încununate de succes și omul nostru nu contenește să noteze în jurnal felicitările primite din partea lui Iorga, a regelui și a altora, desi personalități precum Onisifor Ghibu își manifestau împotrivirea. Dar Pop
Memorialistica lui Valeriu Pop by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17714_a_19039]
-
de Emil Oprisor). Corporalitatea mecanică a personajului lui Rebreanu poate fi asociată mai multor "parametri" pre-"programați", ale căror oscilații favorizează pulverizarea kinetică finală. Printre ei, robotizarea motivaționala (sub "programul" datoriei), vidarea emoțională (nu are sentimente pentru familie; preferă cazarma vizitelor acasă) și chiar mecanizarea cerebrală (creierul lui David Pop funcționează că o bandă de magnetofon care înregistrează deciziile și atitudinile celorlalți peste conținutul decizional propriu). În același timp, David Pop se supune liniilor de forță ale dinamicii corporale. El este
Corpuri dezarticulate by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17699_a_19024]
-
așadar, vina școlii că sunt preferați, în continuare, elevii ce fuseseră silitori tot timpul, care adunaseră premiu după premiu și erau mândria comunității din care făceau parte. Din punct de vedere strict comportamental, școala - Occidentul, în speță - a fost ireproșabila. Vizitele mai frecvente că oricând ale unor înalți reprezentanți politici din Vest sunt parte a unei strategii de aducere a României spre Europa, si nu de îndepărtare a noastră de aceasta. Oricât ar juca dl Constantinescu rolul amnezicului, Occidentul ne-a
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
români n-au nici un scrupul să pună în gură personalităților ce ne vizitează țara cuvinte pe care nu numai că nu le-au spus, dar au afirmat exact contrarul lor. Titlul unui articol publicat pe prima pagină a Adevărului în timpul vizitei d-lui Solana la București afirmă, tranșant, ca binecunoscutul om politic ar fi partizanul reconsiderării actualelor granițe europene. În realitate, o asemenea idee a existat doar în întrebarea reporterului Chireac, nu și în răspunsul d-lui Solana. Acesta a explicat
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
comportamentul acestei foste slugi a diplomației ceausestiene. Ca român, mă revolt că astfel de oameni pot avea o serioasă priză la concetățenii mei. E suficient să comparăm imaginea de atunci a țării cu imaginea ei de azi și să contabilizam vizitele personalităților străine în România pe timpul lui Teodor Meleșcanu (când veneau doar portăreii de la FMI, îngrijorați de felul iresponsabil în care se cheltuiau banii luați cu împrumut de regimul Iliescu!), cu șirul impresionant de politicieni care ne fac vizite sub ministeriatul
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
să contabilizam vizitele personalităților străine în România pe timpul lui Teodor Meleșcanu (când veneau doar portăreii de la FMI, îngrijorați de felul iresponsabil în care se cheltuiau banii luați cu împrumut de regimul Iliescu!), cu șirul impresionant de politicieni care ne fac vizite sub ministeriatul Pleșu, pentru a pune capăt discuției. Din nefericire, cu astfel de oameni nu poți purta un dialog logic. Logici ei sunt doar atunci când își dau arama pe față. Or, prin jalnică să prestație actuala (și nu numai!), dl
Piramida fără vârf by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17740_a_19065]
-
vrea să ne conducă din nou? DOAMNE FEREȘTE! I se spunea - pe furiș - "Plutașul de pe Dîmbovița", deoarece fusese, mai spre tinerețe, plutaș pe Bistrița. Un plutaș ajuns Președinte al Televiziunii Române. Dumnealui - zice-se - îi ceruse realizatorului unui reportaj dintr-o "vizită de lucru", să-i scoată pălăria din cap unui personaj sus-pus care mergea la pas lîngă "mărețul conducător". Același inteligent factor de decizie și îndrumare îl somase pe un alt regizor "să oprească ninsoarea" din cadru, fiindcă altminteri nu se
Selectia inversă by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17759_a_19084]
-
actoraș de mâna a treia sau a patra mi-a clătinat serios încrederea în Casa Regală a României, iar acceptarea de către Rege și Regina, după 1996, de a face, într-un rușinos anonimat, în compania unor personaje nu întotdeauna onorabile, vizite în țară aproape mă obligă să reconsider admirația față de un mare personaj istoric), așadar, oricât de dezamăgit aș fi de prestația Regelui, îl consider în continuare infinit superior șlehtei de insațiabili profitori ce n-au alt țel decât îmbuibarea lor
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
la o uzină de frigidere - aproximativ: Nu uită că Inspectorul tău este următorul tău client. Este, cred, prima frază pe care am învățat-o și pe care o rosteam perfect în America în cele mai neașteptate ocazii. Odată, ducîndu-mă în vizită la niște americani importanți, profesori universitari, le-am rostit și lor frază această, mecanic, automat, ca pe apă. Mai întîi, strîngîndu-ne mîinile, ei se uitaseră la mine ca la un apucat. Pe urmă, după aerul meu natural, probabil, începuseră să
I have met the enemy... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17753_a_19078]
-
Se spune că omul bătrîn rămîne cu prietenii de odinioară. La mine, nu e cazul. Am făcut foarte mulți prieteni noi, multi mult mai tineri decît mine." Printre prietenii de o viață se numără și Emil Cioran, pe care il vizită în fiecare an la Paris. Întrebat de Iv Martinovici ce părere are despre om și opera, Wolfi (cum îl numeau apropiații) refuză indiscrețiile, referindu-se doar la a doua parte a întrebării: "Cred că Cioran nu va rămîne că filozof
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17755_a_19080]
-
El urmărește să-i provoace pe cititori și, uneori, exasperat de absență oricărei reacții, să provoace - s-ar spune - cerul însuși. Cristian și Ruxandra sunt vizitați la un moment dat de profesorul Bălan, un faimos medic, aflat la prima lui vizită în Canada. Spre deosebire de nostalgicul Cristian și de fremătătoarea Ruxandra (care nici ea nu se simte bine în Canada, chiar dacă din alte motive), profesorul se adaptează aici imediat. Realist, cinic, adept al unei vieți confortabile, el critică sever creștinismul în varianta
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
de natură să spună multe despre posibilitățile României de a face față de una singură unor infracțiuni asemănătoare. Poate că acest amănunt a determinat la începutul săptămînii trecute echilibristica de care pomeneam, echilibristica a incertitudinii care nu poate fi compensată prin vizite ad-hoc, chiar dacă ele pot fi trecute în palmaresul diplomatic al țării noastre, că venirea lui Javier Solana, secretarul general al NATO. România, are la această oră, suficiente probe că joaca onest miza dorinței sale de a fi integrată în NATO
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
Constantin Țoiu Extragem o parte semnificativă - a treia - din fragmentul publicat la 7 ianuarie 1874 în jurnalul Cetățeanul, scriere de o turburătoare actualitate și care îi dă cititorului român nu de mult familiarizat, prin vizită istorică a Papei, cu problema religioasă - cheie a creștinismului mondial, posibilitatea de a măsura mai bine profunzimea rupturii dintre creștinismul răsăritean și cel apusean la fatidica dată de 1054... Ruptură ale cărei urmări sînt mai prezente, în zilele noastre, sau
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
desi 99% dintre europeni poate că nici nu se gîndesc la asta în momentul de față." Cuvinte profetice. * Toate acestea, printre care cea mai grea și mai plină de consecințe este Dogmă infailibilității Papei, au rămas complet în umbră în timpul vizitei istorice a Papei în România. Acel "Non possumus" total potrivnic oricărei imixtiuni laice a despărțit și desparte și va mai despărți catolicismul român de ortodoxie. Noi, cu bizantinismul nostru, am îndreptat credință pe calea politicii noastre externe și a necesităților
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
se resemnaseră la gîndul că regimul comunist le-a blocat definitiv accesul la istoria artei românești, s-au întors, după 1990, în țară. Unii definitiv, integrîndu-se chiar profesional în diferite instituții, cum este cazul pictorului Henry Mavrodin, alții doar prin vizite repetate care au inclus și organizarea unor expoziții de o mai mică sau de o mai mare anvergură. În această situație sînt sculptorii Paul Neagu din Anglia, Ingo Glass, Peter Jacobi, Bată Marianov din Germania și Doru Covrig din Franța
George Tzipoia sau nostalgia spiritului clasic by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17848_a_19173]
-
înainte de ^89, ajungem la însăși structura de rezistență a acestei cărți: lumea românească interbelică, privită cu o explicită simpatie. Expoziția jubiliara ca simbol al României europenizate în timp record, cursele de cai ce adună o splendida protipendada, vacanțele la mare, vizitele în saloanele marilor familii, pensionul Notre-Dame de Sion unde învăța Adriana, sora naratorului, sunt toate elemente ale unei lumi interzise cândva și idealizate astăzi. Alexandru George, Oameni și umbre, Editura Albatros, București, 1996, 516 pag., 8000 lei.
Romanul prozatorului la tinerete by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17861_a_19186]
-
cu oamenii de prin odăi necunoscute/ pe degete cu praful atîtor ferestre de pod/ de unde priveam în golul orașului/ acum/ grabă de a intra în decor/ mă anima fără să vreau/ pe masa printre pahare răsturnate zăresc o carte/ de vizita îngălbenita/ numărul de telefon refăcut cu cerneală/ e singurul care se mai distinge" (Cîteva încercări de a nu face nimic). Poetul se pune în paranteză, paradoxal, filtrîndu-si ființă pentru a obtine esențele ei mixte, metaforic-morale, cu alura obiectivă: "așteptînd scrisori
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
pentru a nu spune nimic/ ai nevoie de timp" (zile particulare). Rănile ce le exhiba sînt concomitent ale sale și ale celuilalt, ale lumii: "în dimineața cînd nu-i nimeni la ușă/ doar o pată de sînge pe cartea de vizită/ de parca cineva s-ar fi tăiat la deget// iau în palmă o piatră/ si-nconjur lumea într-o clipă" (ibidem). Estomparea identității subiective coincide cu substanțializarea în obiectivitatea realului: "și oamenii aceia ce ies din policlinica/ își încrucișează umbrele cu
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
haină academică, dar liber, fără încorsetări ridicole. De fapt, cîtă libertate interioară! Cît simt al valorii și al măsurii! Cîtă prețuire a prietenilor, a colegilor! Rasă boierilor este pe cale de dispariție. Cum să o ocrotești? " A venit la dumneavoastră în vizită Gaev!" A spus, aplecîndu-se pînă la pămînt, Radu Penciulescu, în finalul cuvîntului sau. Livadă de vișini a fost vîndută. Gaev - Radu Penciulescu a rămas suspendat în legendă și se mișcă firesc în prezent. Modern în arta să și conservator în
Eu sînt Gaev! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17895_a_19220]
-
Mircea Cancicov. A fost afectuos și cred că recomandarea vă dă roade. 4 h la Academie să-l ascult pe Iorga vorbind despre imperialismul lui Bismarck (total inutil!). Pusese să mi se telefoneze să mă roage să vin. 5 h vizită neașteptată a soției prietenului meu. Zvonuri optimiste circulă tot mai mult. Le consider premature. 6 h Touchky Caragiale Logadi (nu o așteptăm). 6 h 1/2 Doamna Doctor Șeicaru pe care o poftisem de cîteva zile și care a rămas
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
știe, în decembrie 1945 a avut loc, la Moscova, conferința miniștrilor de Externe ai țărilor aliate. Atunci s-a decis organizarea alegerilor "libere" în România și includerea în guvern a doi miniștri reprezentînd partidele istorice. La București au venit în vizită de informare, Harriman, ambasadorul american în URSS, Clark Kerr, ambasadorul Angliei și vestitul Vîsinski. Iuliu Maniu, care știa bine ce înseamna alegeri libere în România (condusă, colac peste pupăza , de un guvern comunist), i-a întrebat, atunci, pe emisarii englezi
Emil Ghilezan se destănuie by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17909_a_19234]
-
s-a născut? P.Ch.: Îmi pare semnificativ că prima chemare literară de oarecare importanță - desigur nu într-atîta încît să merite tipărirea, dezvăluirea ei - se leagă de prezența, în marginea Constanței, a cimitirului orașului, aflat în continuarea cîmpiei, această stepă dobrogeană. Vizitele în cimitir mi se însoțeau de amintirea mamei, dar poate și de chemarea ciudată a viitoarei mele vocații. Treceam pe aleile largi, unde coloniștii greci din secolul al XIX-lea își ridicaseră cavouri, în copilăria mea părăsite, cu geamurile sparte
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]