9,695 matches
-
Stratimirowicz la anul 1324 trupe auxiliare împrotiva grecilor din Bizanț. Pretențiile de suveranitate ale Ungariei peste Valachia nu se puteau susține decât cu sabia în mână; dar cât de nestatornici sânt sorții războiului avea să vază Carol Robert în persoană. Voievodul român, Mihail Basarab, își plătea într-adevăr regulat tributul de vasal cătră Ungaria și oferi regelui spre siguranță chiar pe fiul său ca ostatic. Totuși regele, după impulsiunea voievodului Toma al Ardealului, care voia să-și lărgească teritoriul, deschise ostilitățile
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
nestatornici sânt sorții războiului avea să vază Carol Robert în persoană. Voievodul român, Mihail Basarab, își plătea într-adevăr regulat tributul de vasal cătră Ungaria și oferi regelui spre siguranță chiar pe fiul său ca ostatic. Totuși regele, după impulsiunea voievodului Toma al Ardealului, care voia să-și lărgească teritoriul, deschise ostilitățile contra Valachiei deja în anul 1323, intrând fără motiv binecuvântat în țară în fruntea unei oștiri puternice și încunjurat de cei mai mari demnitari clerici și mireni ai săi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se tupile cu suită mică și cu mare primejduire a vieții sale printre șirurile inamice spre Temișoara de unde plecă la Wissegrad. Nemaisupărat după așa biruință, Mihai Basarab se purtă ca principe neatârnat și nu mai recunoscu supremația Ungariei. Dan I Voievod. Tot astfel fu și cu Dan I, fiul lui Radu-Negru și urmașul lui Mihai Basarab, care în domnia lui de zece ani (1333 - 1342) nu se cunoscu atârnător de coroana Sf. Ștefan, dar din fericire nu suferi nici un atac războinic
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fu și cu Dan I, fiul lui Radu-Negru și urmașul lui Mihai Basarab, care în domnia lui de zece ani (1333 - 1342) nu se cunoscu atârnător de coroana Sf. Ștefan, dar din fericire nu suferi nici un atac războinic. Alexandru Basarab Voievod. Nu-i merse însă tot atât de neted și următorului voievod, Alexandru Basarab (1342 - 1365), fiu al lui Mihai Basarab Voievod, care se lepădase de orice datorie de vasal cătră coroanaUngăriei și nesocoti multă vreme pe rege. Intimidat de biruința regelui maghiar
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
urmașul lui Mihai Basarab, care în domnia lui de zece ani (1333 - 1342) nu se cunoscu atârnător de coroana Sf. Ștefan, dar din fericire nu suferi nici un atac războinic. Alexandru Basarab Voievod. Nu-i merse însă tot atât de neted și următorului voievod, Alexandru Basarab (1342 - 1365), fiu al lui Mihai Basarab Voievod, care se lepădase de orice datorie de vasal cătră coroanaUngăriei și nesocoti multă vreme pe rege. Intimidat de biruința regelui maghiar Ludovic I (cel Mare) asupra sașilor rebeli din Ardeal
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ani (1333 - 1342) nu se cunoscu atârnător de coroana Sf. Ștefan, dar din fericire nu suferi nici un atac războinic. Alexandru Basarab Voievod. Nu-i merse însă tot atât de neted și următorului voievod, Alexandru Basarab (1342 - 1365), fiu al lui Mihai Basarab Voievod, care se lepădase de orice datorie de vasal cătră coroanaUngăriei și nesocoti multă vreme pe rege. Intimidat de biruința regelui maghiar Ludovic I (cel Mare) asupra sașilor rebeli din Ardeal, captivat de evlavia acestuia, se simți determinat de a abate
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
său Vlad (Vlaicu, Vladislaus). A doua soție, Clara, de lege catolică, care trăi mai mult decât dânsul, îi născu două fiici, dintre care una se căsători după Strașimir, ban de Vidin, cealaltă după Simon Stareț, principe sârbesc. Vlad I Bassaraba Voievod. Vlad I Voievod (Wladislaus, Wlaiko) domnind de la 1365 până la 1374, adecă zece ani, a fost la început vasal credincios al regelui Ungariei Ludovic I și i-a dat ajutor contra turcilor, care fură bătuți și pierdură cetatea Vidinului, peste care
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Vladislaus). A doua soție, Clara, de lege catolică, care trăi mai mult decât dânsul, îi născu două fiici, dintre care una se căsători după Strașimir, ban de Vidin, cealaltă după Simon Stareț, principe sârbesc. Vlad I Bassaraba Voievod. Vlad I Voievod (Wladislaus, Wlaiko) domnind de la 1365 până la 1374, adecă zece ani, a fost la început vasal credincios al regelui Ungariei Ludovic I și i-a dat ajutor contra turcilor, care fură bătuți și pierdură cetatea Vidinului, peste care în a[nul
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
1365 până la 1374, adecă zece ani, a fost la început vasal credincios al regelui Ungariei Ludovic I și i-a dat ajutor contra turcilor, care fură bătuți și pierdură cetatea Vidinului, peste care în a[nul] 1366 fusese rânduit ban voievodul Ardealului, Dionisie, dar în anul 1367 Vlad se răsculă contra regelui și-l întărîtă să calce țara cu oaste. Potrivit planului hotărât de mai înainte, atacul avea să urmeze din două laturi deodată, despre Ardeal prin voievodul Micloș, despre Vidin
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
fusese rânduit ban voievodul Ardealului, Dionisie, dar în anul 1367 Vlad se răsculă contra regelui și-l întărîtă să calce țara cu oaste. Potrivit planului hotărât de mai înainte, atacul avea să urmeze din două laturi deodată, despre Ardeal prin voievodul Micloș, despre Vidin prin regele însuși. În fața regelui, însă dincoace de fluviu, Vlad se puse în poziție cu oastea sa de căpetenie, cu intenția de a-i opri trecerea preste Dunăre. Totuși oastea ungurească de căpetenie, condusă de priceputul întru
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
plute, cu toată ploaia de săgeți despre partea românilor, și cuprinse ținutul Severinului. Vlad deșertă câmpia cu toată oștirea sa, iar regele puse să reconstruiască fără întîrziere castelul Severinului. Pe dos a fost însă soarta despărțământului de secui, comandați de voievodul Niclas. Lângă râul Ialomița ea dete de șanțuri și întărituri de tăruși, bătu și puse într-adevăr pe fugă însemnata oaste a boierului Dragomir, castelan al cetății Dâmboviței, dar, înaintînd fără precauțiune, încăpuse între păduri, râpi și munți, fu surprins
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
neașteptate, încunjurat și bătut cu totului tot. Întreaga oaste de secui era acum parte prinsă și legată în mînile biruitorului, parte fără viață așternută în păduri și mlaștini și numai prea puțini fugari ajunseră cu zor-nevoie în patria lor. Și voievodul Niclas își pierdu viața și cu mare osteneală îi scăpară cadavrul în Ardeal. Cei mai de samă subconducători rămaseră asemenea morți pe câmpul de luptă. De vreme ce, din cauza învingerii suferite, împreunarea plănuită a celor două corpuri de oaste ungurească a trebuit
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
celor două corpuri de oaste ungurească a trebuit să rămâie neîmplinită, de aceea nu i-a fost nici regelui cu putință să înainteze mai înlăuntrul Valachiei, să silească pe Vlad a primi lupta și să-l învingă pe deplin; căci voievodul românesc se retrăgea binișor cu oastea sa de căpetenie și nici avea de gând să primească vro bătălie. Totuși, convins de superioritatea puterii ungurești, Vlad se supuse în sfârșit, prestă omagiu regelui Ludovic ca unui domn al său natural (Domino
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
coroanei Ungariei fidelitate nestrămutată. Curând după asta crezu că poate solicita de la rege să confirme o danie pe care o făcuse el unei rude a lui, anume Ladislaus Dobka. În hrisovul dat în această privire el nu se numește numai voievod al Ardealului, ci și ban de Severin și duce al coloniei Făgărașului (Banus de Zevrinio et Dux plantationis terrae Fogaras ) laudă meritele ce și le-a câștigat viteazul oștean Ladislaus Dobka, când regele a încercat împreună cu Vodă să cucerească Bulgaria
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
cu îmbelșugate mijloace de subsistență și cu alte lucruri trebuitoare, o puse sub respectabilul egumen Nicodim și hotărî ca la caz de moarte egumenul să-și aleagă singur urmașul, iar soborul călugărilor să aibă a-l confirma numai. Dan II Voievod. Urmașul său Dan II, un fiu al lui Dan I, domni doisprezece ani (1374 - 1386) preste un popor pe cât de războinic și viteaz pe atât de rău guvernat, politicește necopt și iubitor de schimbări, care în mare parte se compunea
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
în calitate de inchizitori, să combată scelerateța eretică (haereticae pravitatis). Dar tocmai din partea acestor țări laterale Ungaria avea a înfrunta pe atunci o mulțime de dușmănii și de complicațiuni serioase, căci atât Ștefan Dușan, despotul Serbiei, având ajutor bizantin, cât și dificilul voievod al Valachiei, Mihai Bassaraba, apoi bulgarii, tătarii și dalmațienii știură a se opune cu arma-n mână și cu succes poftei de cucerire a Ungariei. Scaunul papal luă deci pe regele apostolic sub scutul său deosebit, și Ioan al XXII
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
minoriți petrecători în acele țări, energice scrisori de recunoaștere și de admoniare cătră persoane convertite deja cari făceau parte din nobilimea înaltă sau din clasele cu influență, între care anume Alexandru Bassaraba, domnul Țării Românești, principele Nicolae de Remecha, Zopus voievod de aprozi (gardă de sateliți) și în fine voievodul Nicolae de Auginas, iar toate scrisorile acestea le trimitea cu scopul ca, prin ajutorul acestor notabili din țările românești, să deschiză căi mai largi credinței catolice. Când însă regele maghiar începu
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
și de admoniare cătră persoane convertite deja cari făceau parte din nobilimea înaltă sau din clasele cu influență, între care anume Alexandru Bassaraba, domnul Țării Românești, principele Nicolae de Remecha, Zopus voievod de aprozi (gardă de sateliți) și în fine voievodul Nicolae de Auginas, iar toate scrisorile acestea le trimitea cu scopul ca, prin ajutorul acestor notabili din țările românești, să deschiză căi mai largi credinței catolice. Când însă regele maghiar începu să bănuiască corespondența {EminescuOpXIV 166} confidențială a papei și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
absoluțiunea deplină, ci și cea parțială potrivit cu meritul fiecăruia. Ludovic cel Mare, împiedicat prin alte griji de-a guvernului de-a lua parte în persoană la campanie, rândui contra osmanilor pe cei mai de căpetenie doi vasali ai săi, pe voievodul Ardealului și pe banul Bosniei, Twartko, cu contingentele lor. Împăratul Ioan Paleologul, accesibil pentru orice fel de propuneri ale papei, depuse la 18 octomvrie 1369 cu mare solemnitate mărturisirea crezului roman în biserica Sf. Spirit din Roma și anume {EminescuOpXIV
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
creștinesc despărțite în mod dualistic, se hotărî curând și în privire bisericească, alegând forma aceea care era mai potrivită cu ființa ei și cu întreaga ei manieră de a fi în cursul unei domnii destul de lungi (1342 - 1365) Alexandru Basaraba, voievodul Țării Românești, se adresase de mai multe ori cu. stăruitoare petițiuni către patriarhatul ecumenic, oferindu-i subordonarea ierarhică a țărei sale în toată forma. Ba el intrase în bune relații cu cel mai apropiat mitropolit, cu Iacint din Vidin, și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
al bisericei romane, trecând în toată forma la ea, lăcomia Curții papale după micile state singuratice cari se formaseră la nordul împărăției bizantine crescu până la un grad atât de mare încît nu se mai putea tăinui. Clara, văduva lui Alexandru, voievodul Țării Românești, o catolică foarte zeloasă, se dovedi a fi prin legăturile ei de familie o promotoare cu multe succese a propagandei unioniste. Ea izbuti într-adevăr să convertească pe fiica ei mai mare, regina Bulgariei, de la biserica greacă la
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
de pîn-atunci pe cel de despot al Dobrogei și domn al Silistriei; adaose pe cari cu câțiva ani în urmă e drept că nu le mai întrebuințează, căci în hrisoavele din anul 1395 bunăoară îl vedem numindu-se iarăși numai voievod al Valachiei, duce de Făgăraș și Omlaș, {EminescuOpXIV 171} comite de Severin. El putea prin urmare cu tot dreptul să pună afară de orice îndoială aserțiunea, adeverită de istoriografii bizantini, că Valachia s-a fost întinzînd din Carpați și pân-la Marea-Neagră
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
puternici ca să nu cază numaidecât sub năvălirea osmană. Tot pe timpul acela, întîmplîndu-se ca regele Poloniei Wladislaw Iagello și soția sa Hedwiga să pizmuiască amândoi și să dușmănească pe Maria, regina Ungariei și pe bărbatul ei Sigismund, perechea polonă întindea mreji voievozilor Principatelor dunărene și-i poftea prin anume soli ca sau să se închine, sau să se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
se alieze cel puțin cu Polonia. Deci având gând rău mai cu seamă asupra Ungariei, regele polon le oferi principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei de regele Poloniei și să-l lege cu acesta. În urma acestora Mircea I a și rânduit în anul 1389 pe
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
principilor dunăreni ocrotirea sa atât despre vrăjmași în genere cât și daca le-ar veni vreo împresurare anume despre Ungaria. Petru, voievodul moldovenesc, se-nchinase vasal Poloniei în anul 1387 și acuma se silea cu stăruință să apropie și pe voievodul Valachiei de regele Poloniei și să-l lege cu acesta. În urma acestora Mircea I a și rânduit în anul 1389 pe doi boieri împuterniciți, pe Magnus și pe Roman Herizki, iar Petru Vodă din Moldova trimise asemenea pe reprezentantul și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]