2,538 matches
-
demonstrează, pe baza unui test convingător, că vorbele reprezintă mai puțin de 10% din comunicare. Alți experți arată că în cazul unei contradicții între cuvinte și gesturi, ne încredem întotdeauna în gesturi. De altfel, legate unele de altele, comunicările noastre vorbite nu reprezintă decât vreo douăsprezece minute pe zi, un enunț standard durând în medie două secunde și jumătate! Unii autori susțin chiar faptul că vorbele sunt incapabile de a descrie emoțiile cele mai profunde. Încrezându-ne prea mult în limbajul
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
superioară a trupului, umărul este prima articulație pe care creierul o pune în mișcare atunci când trebuie să acționăm. Când umărul drept se înalță rapid - într-o mișcare identică celei pe care am descris-o la umărul stâng - persoana cu care vorbiți se simte flatată. - Ai făcut o treabă minunată în privința acestui dosar, spune cineva. Și celălalt răspunde, flatat, ridicând un pic din umărul drept. - A, da, așa crezi? Acest gest furiș face parte din ritornela gestuală a lui George Bush. El
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Încheieturi în supinație Prin deschiderea încheieturilor mâinilor și din mișcarea lor în toate felurile dăm forță cuvintelor care însoțesc aceste gesturi. Raportul dintre vorbă și gest se transmite prin încheieturi. Având în vedere implicarea profundă a emisferei stângi în limbajul vorbit, fără îndoială că nu este întâmplător faptul că încheietura mâinii drepte este mai mobilă decât cea a mâinii stângi. În schimb, mișcările mâinii stângi sunt mai puțin directe și rectilinii, mai ample decât cele ale mâinii drepte, și asta de pe la
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
potrivită de contexte sociale (la serviciu, acasă, În educație și instruire) În conformitate cu dorințele sau nevoile individului. Comunicarea Într-o limbă străină de asemenea apelează la abilități de mediere și Înțelegere culturală. Nivelul performanței va varia Între cele patru dimensiuni (ascultat, vorbit, citit, scris), Între diferitele limbi și În concordanță cu mediul social și cultural din care provine individul, mediul Înconjurător, nevoile și/sau interesele acestuia. Deprinderile esențiale pentru comunicarea În limbi străine constau În capacitatea de a Înțelege limba vorbită, de
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
ascultat, vorbit, citit, scris), Între diferitele limbi și În concordanță cu mediul social și cultural din care provine individul, mediul Înconjurător, nevoile și/sau interesele acestuia. Deprinderile esențiale pentru comunicarea În limbi străine constau În capacitatea de a Înțelege limba vorbită, de a iniția și termina o conversație, de a citi, Înțelege și produce texte adecvate nevoilor individului. Această capacitate presupune un anumit nivel de cunoștințe de vocabular și gramatică funcțională și conștientizarea principalelor tipuri de interacțiune verbală, precum și registre ale
Învăţarea centrată pe competenţe by Băsu Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1279_a_1900]
-
de comunicare, cu o nuanțare specială atunci când se pune problema transferului de cunoștințe științifice. Fr. Bacon afirma: "Lectura face un om cultivat, conversația un om prompt, iar scrisul un om exact", iar M. Eminescu: "...alegerea și cursivitatea expresiunii și exprimarea vorbită sau scrisă este un element esențial, era chiar un criteriu al culturii". Dincolo de simpla comunicare a ideilor, cuvintele au misiunea de a ne permite să ne apropiem, să transformăm singurătatea în comunitate. În științele exacte, termenii experiență și experiment au
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
care trebuie preluați ca atare. Această preluare trebuie să fie precisă, pentru a nu afecta exactitatea în circulația cunoștințelor științifice. Importanța utilizării corecte a cuvintelor este deasupra oricărei discuții. Fără a se observa degringolada în care se zbate limba română vorbită actuală există probleme și în masa mare a medicilor privind limbajul medical. Exprimarea în scris, redactarea lucrărilor științifice, impun anumite calități fără a fi vorba de stil în primul rând. S-a putut constata că mulți medici au făcut dovada
Datoria împlinită by Mihai Pricop [Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
cu Anda Mareș); Wislawa Szymborska, Bucuria scrierii, pref. trad., Cluj-Napoca, 1977; Adam Mickiewicz, Versuri alese, pref. trad., București, 1978 (în colaborare cu Miron Radu Paraschivescu, Virgil Teodorescu și Vlaicu Bârna); Zece poeți polonezi contemporani, pref. Ion Petrică, București, 1978; Cântece vorbite, pref. Aurel Rău, postfața trad., Iași, 1979; Tadeusz Z.elenșki-Boy, Marysienka și Sobieski, Iași, 1980 (în colaborare cu Ion Tiba); Poezia poloneză contemporană, pref. Vasile Igna, Cluj-Napoca, 1981; Aleksander Omiljanowicz, Fantoma din codrii Bialowiezei, pref. trad., Iași, 1982 (în colaborare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288012_a_289341]
-
critic Dan Alexandru Condeescu, cât precizarea de pe coperta întâi, deasupra numelui, debut. Acesteia îi va urma în 1999 teza sa de doctorat "Nichita Stănescu. Geometria haosului (Viața și opera)". Dacă este adevărat că autorul a sute de articole scrise sau vorbite, începând din anii șaptezeci, n-a avut timp pentru o carte a sa decât în jurul vârstei de 50 de ani, "vina" nu poate fi explicată decât prin altruista dăruire a lui Dan Al. Condeescu, vocație pecetluită de însăși prematura sa
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
n-au pregetat să-i pună întrebări, îl motivează pe Marin Mincu să dea la iveală o carte albă aproape monografică a autorului, poet, romancier, italienist, semiolog, critic și istoric literar, editor ș.a.m.d. Copleșitoare prin informație și atitudine, vorbită ca la carte de un protagonist totuși spontan ce nu evită reglarea de conturi cu numeroși figuranți (ei înșiși de primă mână), în numele unei opere proprii veritabile, cartea poate fi un excelent document pentru viitorul istoric literar decis să despartă
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
teologi sîrbi își făceau studiile la Kiev, au intrat în limba literară un număr considerabil de cuvinte rusești, care, să nu uităm, era slava bisericească. Așa-numita limbă sîrbo-slavonă, utilizată de biserică și de sîrbii educați, nu corespundea nici idiomului vorbit, nici formei standard folosite în alte regiuni ale lumii ortodox-slave din Balcani. Ea era aproape la fel de artificială ca și katharevousa. Influența majoră în abaterea limbii de la cursul ei a fost exercitată de opera a doi savanți, Dositej Obradović și Vuk
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
o lungă confesiune, un autodenunț sălbatic, permanent cenzurat de pudorile unei geometrii interioare, și prelungirea legitimă a unui discurs complementar: cel poetic. Însă ea este atît de seducătoare în expresie și de puternică în motivații încît despre Sabin Opreanu trebuie vorbit, de acum încolo, la plural: poetul și pictorul. Sau, cine știe, poate viceversa!
Un amator profesionist by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17591_a_18916]
-
Svetla Cmejrková. Praga), despre dezbaterile unor proiecte publice care lezează interese private (Marianne Doury, Paris) etc. Liliana Ionescu Ruxăndoiu (București) a prezentat rezultatele echipei de tineri cercetători care se ocupă de mai mulți ani de constituirea unui corpus de română vorbită și de interpretarea lui; intervențiile participanților - Ariadna Ștefănescu (despre tipuri de amplificare a acordului), Marioara Ion (despre negocierea comercială), Ioana Cristina Pârvu (secvențele metacomunicative), Carmen Radu (tipurile de dezacord), Răzvan Săftoiu (conversația fatică), Andra Șerbănescu (strategiile de disociere în discursul
Cooperare și conflict by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11654_a_12979]
-
Audiovizualului privind, între altele, normele pentru teleshoping. Tot numai haz, de asemenea involuntar, are art. 3 par. 1, care obligă traducerile să aibă caractere de aceleași dimensiuni cu ale originalului străin. Ca să nu mai citez art. 4 care pretinde textelor vorbite în limbi străine să aibă "ritmul, volumul și intonația rostirii textelor în limba română". Dl Pruteanu se lăuda că posedă cîteva limbi. Să-mi explice și mie cum face să aibă aceeași intonație în română și în italiană ori același
Legea Pruteanu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14640_a_15965]
-
din acești inadaptați generația nouă în politica românească e o idee, nu bună, că asta mi se pare dincolo de orice dezbatere, ci oportună electoral. Iată că avem titrații noștri care se pot confrunta cu dnii Becali și DD la capitolul vorbit poporului pe limba cea mai de jos a selecției speciilor, sau pe acolo. La sfîrșit, poate din fetele alea fraiere care s-au dus să pună osul pe la Noua Republică pentru a-i băga în parlament pe masculii ăștia le
Papahagi despre o președintă romă, lesbiană și atee. Vezi răspunsul Alinei Mungiu () [Corola-journal/Journalistic/41953_a_43278]
-
Anca Murgoci Oamenii au impresia că limba engleză este printre cele mai vorbite limbi străine, dar în realitatea lucrurile nu stau tocmai așa. Așadar, doar puțini dintre locuitorii din Uniunea Europeană vorbesc limba engleză fluent, iar harta de mai sus arată exact cum stau lucrurile. De exemplu, în România, doar 31% dintre oameni se
Cât de bine se vorbește engleza în țările UE. Vezi harta by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/62128_a_63453]
-
neinteresant. E alb și neted. Cuvintele: ieri, azi, mîine, le folosesc pentru că îmi amintesc de ele. O femeie cu care vorbesc destul de des mi-a spus: E un miracol că mai vorbești. Și eu mi-am spus: Asta numește ea vorbit. Femeia nu e sinceră. Trebuie să-și țină urechea cît mai aproape de gura mea. înainte de a-și lipi urechea de gura mea o pot zări o secundă. Urechea e frumoasă. Nu știu ce înseamnă o ureche frumoasă. De cînd nu mă mai
Hans Joachim Schädlich - Musca e întreținuta mea by Nora Iuga () [Corola-journal/Journalistic/12013_a_13338]
-
atît mai mult un fapt scandalos, din moment ce crede a ști că „Celan a fost mai conștient de puterea neobișnuită și malefică exercitată de către figura «Celui de la munte»”. Spre deosebire de Gadamer, care caută sensul unui text în spatele sensului universal al cuvintelor limbii vorbite „în formele lor obișnuite”, Bollack consideră că el este legat de un anume moment și o anumită situație gravate în istorie. „Viața trăită este preluată, fixată și transferată; ea este citită prin reflex idiomatic și imprimată astfel în eternitate”. Există
Marfă de contrabandă by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/13579_a_14904]
-
nevoit să facă munca deloc ușoară a transcrierii benzilor audio, este acela că majoritatea textelor se află la cote stilistice foarte ridicate (oralitatea presupune exprimări eliptice, repetiții obositoare și chiar unele neglijențe gramaticale), greu de atins în cazul unui interviu vorbit. Practic, toate răspunsurile sînt niște mici eseuri, unele încîntătoare ca stil și ca ideatică. Dezavantajul principal este, fără îndoială, pierderea spontaneității, absența acelui fior de viață care face farmecul oricărui interviu. Chiar și așa însă în replicile multor parteneri de
Întoarcerea la maeștri by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11339_a_12664]
-
le pusese capăt Congresul IX al P.C.R. Asta după ce-mi debitase un discurs de vreo jumătate de oră în cea mai perfectă limbă de lemn. Nu m-am putut abține și i-am retorcat: "Partea proastă este că dv. vorbiți ca înainte de Congresul IX". Urmarea întrevederii mi-a întrecut toate așteptările. Chiar de la poarta ministerului s-a luat după mine un individ care nu m-a scăpat din ochi pînă acasă. A doua zi, același individ legăna pe umăr o
Dar Papa? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12359_a_13684]
-
unui cuvânt de umplutură, evitând o pauză. Transformarea în ticuri e caracteristică marcatorilor discursivi, înregistrându-se, de exemplu, și în cazul celor care stabilesc continuitatea (deci) sau aproximarea și atenuarea (mă rog). Fenomenul există în toate limbile, în varianta lor vorbită. Și în scris, în presa tradițională și în internet, iată e folosit insistent și obsesiv, fie pentru a sublinia relația dintre text și imagine („Iată cum arată noua Dacia Lodgy! Vezi aici primele fotografii”, România liberă, 5.01.2012); „Iată
Iată... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/4805_a_6130]
-
Rodica Zafiu Particularitățile românei vorbite în Republica Moldova sînt un subiect serios, cu bibliografie bogată, și care nu poate fi rezumat în cîteva fraze. Din păcate, tratarea subiectului riscă să fie tulburată de intruziunile politicii și de aceea se simte nevoia de a o aborda cu
Mesaje moldovenești by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15275_a_16600]
-
cultura scrisă și cultura electrică (mediatică). Criterul împărțirii lor stă în mijlocul de comunicare care a predominat la un moment dat, dar și în simțul uman care a fost cel mai solicitat de acel mijloc dominant. În cazul culturii orale, cuvîntul vorbit a jucat rolul liantului principal între oameni. În mod corespunzător, dintre toate simțurile, cel mai solicitat a fost auzul, iar îmbinarea acestor două elemente - vorbă și auz - a făcut ca stadiul culturii orale să corespundă unei conștiințe magice iscate de
Tribul electric by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/9266_a_10591]
-
zis mie... etc.). Teoriile lingvistice actuale explică fenomenul prin categorii sintactico-pragmatice mai largi (tematizare, dislocare, emfatizare contrastantă, întărire). Tendința dublării se regăsește în grade diferite în alte limbi romanice (spaniolă, portugheză, italiană); în italiană, de pildă, ca fenomen al limbii vorbite, populare, e frecvent utilizată ("A me mi piace"), dar rămîne neagreată de multe gramatici normative. Gramaticile românești de azi descriu în detaliu situațiile de dublare, disociind între cazurile de obligativitate și cele de alegere liberă. Și gramaticile din secolele trecute
"Pleonasmul legiuit" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14495_a_15820]
-
Alexandrescu Montreal era, în prima jumătate a secolului XX, capitala prostituției pe continentul american. În perioada prohibiției, Montrealul era o destinație extrem de populară printre americani. Bordelurile și cazinourile de aici erau o adevărată atracție, iar arhitectura orașului, cât și limba vorbită aici, franceza, făcea din Montreal un oraș considerat exotic de americani. În anul 1933, când s-a încheiat perioada Prohibiției, și odată devenite cunoscute și riscurile bolilor cu transmitere sexuală, prostituatele și-au pierdut din farmec, fiind privite ca o
Cum arătau prostituatele în secolul XX. Ar da faliment dacă ar profesa acum by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/63302_a_64627]