7,219 matches
-
atrage atenția asupra subiectului), nevoia (vorbitorul dezvoltă nevoia de schimbare în legătură cu nevoile audienței; aici apare dezvoltarea problemei), satisfacția (vorbitorul prezintă propriile soluții și arată cum rezolvă acestea nevoile menționate), vizualizarea (vorbitorul arată ce rezultă atunci când soluția are efecte) și acțiunea (vorbitorul indică ce tip de acțiune este necesar pentru a aduce schimbarea dorită). Ordonarea după metoda dificultății presupune organizarea materialului (în special la conținuturile care se înscriu într-o arie tehnică) pornind de la aspectele cele mai simple în direcția celor mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
degrabă ceea ce s-a spus la începutul unei prezentări și la sfârșitul acesteia). În ceea ce privește introducerea, printre funcțiile acesteia avem: dezvoltarea unei motivații la auditoriu pentru a asculta și oferirea unei imagini generale despre ceea ce se va discuta. De multe ori, vorbitorul se grăbește să ajungă la exprimarea conținutului și împinge introducerea în interiorul a doar câteva fraze, ceea ce este negativ pentru imaginea generală a audienței față de temă (să reținem că, într-o prezentare, primele momente de contact cu publicul au un rol
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
conținutului și împinge introducerea în interiorul a doar câteva fraze, ceea ce este negativ pentru imaginea generală a audienței față de temă (să reținem că, într-o prezentare, primele momente de contact cu publicul au un rol hotărâtor în ceea ce privește impactul mesajului transmis de vorbitor). În ceea ce privește tipologia introducerilor, trebuie remarcat că aria de extindere a acestora este, practic, infinită; la nivel general remarcăm însă mai multe tipuri de introducere: utilizarea umorului sau a unei anecdote care are legătură cu problema (atenție, utilizarea unei anecdote care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
copii”). Există și greșeli frecvent făcute într-o introducere; este util să luăm în considerație cel puțin două dintre ele: nu vă cereți scuze publicului (cum ar fi: „nu sunt un expert în această problemă” sau „nu sunt un bun vorbitor”) și nu faceți promisiuni fără acoperire (cineva care are de tratat o temă plictisitoare și spune în introducere „tema de astăzi o să vă suscite interesul” își va pierde credibilitatea). Concluzia are, la rândul ei, o funcție importantă în prezentarea dumneavoastră
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
nu se întâmplă și astfel se produce confuzie). De asemenea este important să vă gândiți la întrebările pe care dumneavoastră le adresați auditorului. Da, deși pare paradoxal, trebuie să fim pregătiți pentru a pune noi întrebări în sală. Unii dintre vorbitorii începători greșesc deoarece la încheierea prezentării lor așteaptă întrebări din sală. și dacă acestea nu vin? Apare un moment stânjenitor, în care lipsa de reacție a sălii va fi interpretată în fel și chip: că mesajul nu s-a înțeles
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
reacție a sălii va fi interpretată în fel și chip: că mesajul nu s-a înțeles, că mesajul nu a fost suficient de interesant și de atractiv etc. Acest risc poate fi diminuat, dacă nu anulat, în momentul în care vorbitorul își pregătește un lot de întrebări pe care să le adreseze auditorului său, întrebări care-l vor provoca pe acesta să gândească și îl vor incita astfel pentru dezbatere. Un ultim pas în proiectarea prezentării este microtestarea acesteia în sensul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
de confuzie etc.) și le veți putea corecta. În același timp, este un bun mod pentru a depăși anxietatea legată de prezentare publică a discursului dumneavoastră. Studiile arată că această anxietate este normală și că, în fapt, ea poate ajuta vorbitorul pentru o mai atentă pregătire a materialului pe care dorește să-l prezinte. Câteva sfaturi sunt utile în acest sens: mergeți în sala în care veți ține cuvântarea, într-un moment când este goală și găsiți-vă locul în vederea viitoarei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
a celor negative (este mai bine să spuneți că „o comisie a respins o lucrare” decât că „o comisie nu a acceptat o lucrare” - deoarece negația are, prin natura ei, un impact afectogen asupra oamenilor). ¬ Faza a IV-a: prezentarea. Vorbitorii folosesc metode și tehnici diferite de prezentare; acestea variază în funcție de propria persoană, de subiectul tratat, de audiență, de ocazie etc. În mod general, prezentarea propriu-zisă se poate desfășura pe intervalul mai multor metode: 1) Metoda improvizației implică vorbirea directă fără
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
În mod general, prezentarea propriu-zisă se poate desfășura pe intervalul mai multor metode: 1) Metoda improvizației implică vorbirea directă fără să existe, de obicei, vreo pregătire prealabilă a discursului. Câteodată, un discurs improvizat nu poate fi evitat: spre exemplu, un vorbitor a ținut o prezentare și sunteți invitat să vă spuneți părerea și să faceți comentarii de substanță referitoare la prezentarea anterioară și, evident, la subiectul tratat de aceasta. În majoritatea cazurilor însă nu se așteaptă de la dumneavoastră un discurs lung
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
feedback-ului cu audiența; 3) Metoda memorizării presupune, ca și metoda manuscrisului, că un timp și cuvinte exacte sunt cruciale pentru discurs; această metodă presupune scrierea discursului și memorarea acestuia cuvânt cu cuvânt. Metoda memorizării exercită o presiune majoră asupra vorbitorului, deoarece acestuia îi este teamă că ar putea uita ceva, iar vorbitorul are nevoie, de asemenea, de talent actoricesc ca discursul memorizat să pară natural și spontan; 4) Metoda prezentării orale implică pregătire, memorizare a ideilor centrale și a ordinii
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
că un timp și cuvinte exacte sunt cruciale pentru discurs; această metodă presupune scrierea discursului și memorarea acestuia cuvânt cu cuvânt. Metoda memorizării exercită o presiune majoră asupra vorbitorului, deoarece acestuia îi este teamă că ar putea uita ceva, iar vorbitorul are nevoie, de asemenea, de talent actoricesc ca discursul memorizat să pară natural și spontan; 4) Metoda prezentării orale implică pregătire, memorizare a ideilor centrale și a ordinii în care apar acestea și, câteodată, memorizarea introducerii și a concluziei discursului
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
câteodată, memorizarea introducerii și a concluziei discursului (în acest din urmă caz, se obține o focalizare a atenției pe audiență și se maximizează interacțiunea cu aceasta). În orice caz, nu se urmărește reproducerea exactă a cuvintelor din mesajul scris, iar vorbitorul folosește note, dar mai degrabă pentru a-și controla prezentarea decât pentru a citi de pe ele. În ceea ce privește folosirea notelor, există două reguli pe care trebuie să le urmăm: (1) notele trebuie să conțină un minimum de informații și (2) notele
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
notele trebuie să conțină un minimum de informații și (2) notele nu trebuie să fie prea evidente (nu trebuie scris, spre exemplu, pe foi mari sau pe hârtie colorată), dar nici nu trebuie ascunse audienței. În afară de alegerea metodei de prezentare, vorbitorul trebuie să țină cont de alte câteva aspecte care vor influența modul în care va fi receptat mesajul transmis de el. Unele dintre acestea au fost tratate în capitolele anterioare (cum ar fi comunicarea nonverbală și paralimbajul), așa că vom încerca
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
modul în care va fi receptat mesajul transmis de el. Unele dintre acestea au fost tratate în capitolele anterioare (cum ar fi comunicarea nonverbală și paralimbajul), așa că vom încerca aici să rezumăm importanța câtorva linii de forță. În primul rând, vorbitorul trebuie să aibă grijă la modul în care se prezintă audienței: aici ne focalizăm asupra unor aspecte cum ar fi: (1) îmbrăcămintea (este important ca îmbrăcămintea dumneavoastră să nu fie în mod esențial diferită de cea a audienței; pe de
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
parte, cineva care merge să țină o cuvântare unui public format din profesori universitari nu se poate îmbrăca în tricou și pantaloni scurți, dar, pe de altă parte, să fie în consonanță cu ceea ce așteaptă audiența de la poziția ocupată ca vorbitor - un profesor universitar nu poate merge în tricou și pantaloni scurți la cursul cu studenții, chiar dacă studenții săi sunt îmbrăcați astfel), postura (trebuie să imprime dinamism), gesturile (de obicei, în vorbirea publică sunt folosite gesturile - cea mai bună cale pentru
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
analiza audienței (pe care am efectuat-o în faza de pregătire), putem dezvolta la aceasta dorința de a cunoaște mai multe despre fenomenul pe care dorim să-l prezentăm; - evitarea supraîncărcării informaționale; supraîncărcarea informațională poate apărea în două situații: atunci când vorbitorul oferă mai multă informație decât are nevoie publicul său sau atunci când folosește cuvinte greu de înțeles pentru public (acesta face un efort mult mai mare să înțeleagă mesajul transmis); vorbitorii începători tind să înghesuie într-o prezentare informativă cât mai
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
supraîncărcării informaționale; supraîncărcarea informațională poate apărea în două situații: atunci când vorbitorul oferă mai multă informație decât are nevoie publicul său sau atunci când folosește cuvinte greu de înțeles pentru public (acesta face un efort mult mai mare să înțeleagă mesajul transmis); vorbitorii începători tind să înghesuie într-o prezentare informativă cât mai multe informații, judecând conform principiului „nu are ce să strice” - în fapt, așa cum am văzut, este o eroare în prezentare; - evitarea subîncărcării informaționale; la polul opus supraîncărcării, subîncărcarea informațională înseamnă
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
tind să înghesuie într-o prezentare informativă cât mai multe informații, judecând conform principiului „nu are ce să strice” - în fapt, așa cum am văzut, este o eroare în prezentare; - evitarea subîncărcării informaționale; la polul opus supraîncărcării, subîncărcarea informațională înseamnă că vorbitorul subestimează inteligența și puterea de înțelegere a publicului, rezultatul fiind că audiența se plictisește și își pierde interesul pentru mesaj; - implicarea audienței (aceasta nu trebuie privită ca un public pasiv, ci trebuie identificate căi de găsire a unui rol activ
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
este crearea propriei credibilități în fața audienței prin câteva elemente-cheie: competența (oamenii tind să creadă mai degrabă o persoană care este percepută drept competentă într-un domeniu), caracterul și carisma (un compozit între personalitate și dinamism văzut astfel de către audiență); - un vorbitor va poseda o putere de persuasiune mai mare dacă va fi perceput ca atractiv (fizic și ca personalitate) de către audiență; - înțelegerea factorilor care afectează atitudinile audienței dumneavoastră (familia, religia, educația, statusul socioeconomic, cultura etc.) și a modului în care reacționează
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
oameni acceptă mai ușor schimbarea decât alții); este util de luat în considerație aici și principiul expunerii selective - audiența caută informații care vin să îi confirme atitudinile, valorile și comportamentele și evită informațiile care le contrazic pe acestea -, care pentru vorbitorul persuasiv are o mare importanță (dacă vreți să spuneți audienței ceva ce contrazice tabela sa valorică, spre exemplu, nu veți începe direct cu aceasta, ci le veți oferi mai întâi o serie de evidențe și argumente disparate care abia după ce
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o seamă de avantaje și ridică o mulțime de obiecții în practică din partea noastră, a tuturor. Una dintre obiecțiile cele mai consistente se referă la faptul că o proiectare riguroasă a activității de comunicare răpește un volum însemnat de timp vorbitorului, este rigidă și nu poate lua în calcul toate evenimentele pe care prezentarea respectivă le poate traversa. Se ridică, mai ales, obiecția conform căreia în timpul prezentării pot apărea efectiv anumite implicații ale unor evenimente imposibil de prevăzut, ceea ce face proiectul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
evenimentele pe care prezentarea respectivă le poate traversa. Se ridică, mai ales, obiecția conform căreia în timpul prezentării pot apărea efectiv anumite implicații ale unor evenimente imposibil de prevăzut, ceea ce face proiectul acestei prezentări, în cel mai fericit caz, inutil (atunci când vorbitorul renunță efectiv la el, încercând să își adapteze mesajul noilor condiții apărute) ori - atunci când vorbitorul se cramponează să continue activitatea în direcția gândită în proiect, fără să ia în seamă schimbările din audiență - proiectul prezentării devine un instrument nociv, care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în timpul prezentării pot apărea efectiv anumite implicații ale unor evenimente imposibil de prevăzut, ceea ce face proiectul acestei prezentări, în cel mai fericit caz, inutil (atunci când vorbitorul renunță efectiv la el, încercând să își adapteze mesajul noilor condiții apărute) ori - atunci când vorbitorul se cramponează să continue activitatea în direcția gândită în proiect, fără să ia în seamă schimbările din audiență - proiectul prezentării devine un instrument nociv, care trimite direct spre conflicte și eșecul activității de prezentare (atât cea informativă, cât și cea
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
strategică - supusă, așa cum am văzut mai devreme, teoriei haosului; dintre acestea le-am reținut și adaptat pe cele care au incidență directă și asupra planificării prezentării unui discurs: 1) Rezultatul/output-ul ideal în ceea ce privește planificarea nu este planul (produsul activității vorbitorului), ci planificarea însăși. O astfel de sentință oferă o viziune care depășește eroarea frecventă pe care o fac tinerii vorbitori atunci când consideră construcția unui proiect al discursului propriu ca ducând la rigiditate conceptuală și la imposibilitatea luării în calcul a
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
luării în calcul a factorilor întâmplători/neplanificați; iată că, dacă proiectul discursului realizat este vulnerabil - pe drept cuvânt - în fața unei asemenea critici, nu el ar trebui să fie ținta proiectării, ci activitatea de reflecție la multitudinea de factori pe care vorbitorul trebuie să-i controleze și cărora trebuie să le optimizeze influența; 2) Planificarea începe cu „distilarea” valorilor-cheie și a scopurilor conținutului de studiat; aceste valori și scopuri trebuie să conțină o anumită flexibilitate care să includă atractorii la care face
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]