2,754 matches
-
Pn2 și Rezoluția Pn1) este urmată de evaluarea explicită a lui Arnolf. Dacă acesta din urmă subliniază sfârșitul situației inițiale (Orientarea-Pn1) prin "Foarte bine", aceste două evaluări în aparteu din versurile 511 ("Ah! Cotoroanța naibii! Năpârcă blestemată") și 535-536 ("Spurcată vrăjitoare! Ah! Scorpie mîrșavă!") marchează cele două evenimente majore ale progresiei narative. Structura acestei introduceri în scenă este următoarea: (a) Dialog (v. 482) (b) Rezumat (478) Cerere de povestire (483) Intrare-prefață (484) (c) [POVESTIRE] Pn1 = Orientare (v. 485-502) Pn2 = Complicație (v.
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
va fi un eșec. și l asumă, pe nedrept, adâncindu-se în suferință, în zvârcoliri, în greșeli repetate, zdrobindu și liniștea și Văvârșind multe greșeli. Nu ascultă nici de sfatul lui Bogdan (un bun prieten al lui Vlad), nici de vrăjitoare, nici de amenințări, de nimeni și de nimic. Ea coboară-n infernul sinelui, prăbușindu-se. De ce dorește totuși să devină „mâna care să șteargă lacrima” unui necunoscut? Prin natura sa originară, ființa Sământeană SĂFătuiește pentru că este păFătoasă. Invocă și Divinitatea
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
ca Danaidele, nurorile lui Egipt (care și-au ucis proprii soți), nici precum Clitemnestra (care și-a ucis soțul, pe Agamemnon, la întoarcerea din Troia, complice fiindu-i Egist, amantul său), nici ca Scilla (care înspăimântă apele siciliene), nici ca vrăjitoarea Circe (mama lui Telegonus), nici ca Medusa (cu coamele-i împletite cu șerpi). E interesant de semnalat și comparația pe care Ovidiu o instituie, chiar dacă în mod apofatic, între Livia și asemenea femei criminale și abominabile sau de-a dreptul
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
a comunismului. Se declanșează astfel un proces de reflecție, însoțit, în unele cazuri, de o acțiune democratică militantă. Dar, curând, la sfârșitul anilor 1990, pe lângă acest efort de memorie, de cunoaștere și dezvăluire, se instalează o ambianță de vânătoare de vrăjitoare, de reglări de conturi interpersonale care nu întârzie să pervertească o cauză care merita mai mult: este vorba despre modul de abordare a istoriei antisemitismului în România. Era un moment grav, care ar fi trebuit să implice o exigență etică
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
acuzare: să se debaraseze de adversari politici sau de concurenți, dezvăluind trecutul lor de colaborare, de complicitate sau de compromisuri punctuale cu șefii Securității. Sunt necesare mai multe remarci și observații preliminare. Stilul deranjează prin aparența sa de vânătoare de vrăjitoare, de răzbunare, cincisprezece ani de la căderea lui Ceaușescu: marile dezvăluiri, fișele de la Securitate ale unor cetățeni care au cooperat, la diferite niveluri, confirmate de fotografii și biografii, publicate în presă. Publicul se confruntă cu un curent justițiar. Unii jubilează. Majoritatea
România post 1989 by Catherine Durandin, Zoe Petre () [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
pietre-n drumu-i, A întors pe dos buștenii, A zvîrlit din cale ramuri, A împins tot cu piciorul. În același chip de ursoaică, lupoaică, viezure, viespe, iepure, și mama ciobănașului a trecut vaduri, a străbătut codri și mlaștini. Ca orice vrăjitoare de tip matriarhal, ea reușește, prin farmece ori prin rugă adresată puterilor divine, să se metamorfozeze pentru a străbate mai aprig tărîmurile. Cu înfățișare de corboaică, neagră maica bătrînă din folclorul carpatic se arată fiului pierdut în pustietate: Dar voinicul
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
apere cu strășnicie și să-și recupereze inventarul bărbătesc, drept proprietate absolută. Ea posedă nesecate resurse de energie s-o regăsească dacă este pierdută, s-o aducă la viață. Bătrîna din baladă cunoaște virtuțile plantelor, își pune oricînd masca de vrăjitoare, se metamorfozează în pasăre. Și Gheorghiță o bănuiește pe maică-sa de virtuți magice; și de ce, aș adăuga eu, să n-o „vezi” în anumite momente pe Vitoria, în împrejurări mai stresante, metamorfozată în „corboaică neagră”. Firește, este vorba de
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
situații deloc ușoare din anii comunismului. Acei ani au trecut, totuși urma lor a rămas în noi, se zbate refulată, rezistând setei de repaus. O vindecare ar putea fi stârnită prin conștientizarea unor momente tipice, fără ca mult temuta „vânătoare de vrăjitoare” să fie îndreptată în afară, ci înăuntrul nostru. Biografia „Părintele Alexie, preotul lui Dumnezeu”, apărută în seria Duhovnici români contemporani (Ed. Bizantină, 2002), poate fi deopotrivă socotită mărturie, cronică istorică, roman. Fundația Creștină Părintele Arsenie Boca SCOP: Să creeze o
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
nestins. Printre aceste practici există unele ce își au originea în cea mai veche antichitate și care s-ar regăsi astăzi pe malurile Indusului. Se crede în monștri fantastici, în zâne răufăcătoare, în influențele vătămătoare ale astrelor, în deochi (farmece). Vrăjitoarea joacă aici un rol important, sub numele de babă; popa nu disprețuiește să-i facă concurență prin exorcizările cele mai bizare. Marțea e o zi nefastă prin excelență, cu mult mai mult decât vinerea. Nimeni n-ar îndrăzni să pornească
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
-și pedepsească rivala sau chiar să-i taie puțin beregata infidelului? Baba se ocupă de această treabă pentru unul sau doi ducați; nimic mai simplu. Nu e vorba decât de a introduce câteva picături de mercur într-un tub magic. Vrăjitoarea pronunță câteva cuvinte misterioase; suflă; metalul fluid pleacă în mici sfere imperceptibile și atinge victima la orice distanță s-ar afla aceasta. Mercurul intră prin pori; sângele se descompune curând; apar pustule morbide, și nefericita victimă moare în chinuri îngrozitoare
Moldo-Valahia. Ce a fost, ce este, ce-ar putea fi by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
să distingem acea fază a fabulei în care subiectul efectiv începe să dorească execuția programului; această fază poate fi văzută ca o introducere în fabulă. Distincția dintre putere/posibilitate și cunoștințe/aptitudini este totuși un principiu de diferențiere funcțional. Căpcăunii, vrăjitoarele și lupii din poveste sînt actanți din prima categorie, pe cînd Tom Degețel din cea de-a doua. Se poate ca lectorul să fi fost mirat de faptul că, în analiza exemplului g), acela legat de Tom Degețel, am acordat
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și lei, dar umbreau matriarhatul cu sadismul lor feroce. Conduse de marea preoteasă Agloanice, erau însetate de sânge fiind meștere în magia neagră. Atunci valea Hecate, fluviul și pădurile vibrau ca o liră. Cerul era luminat de raze albastre. Bacantele, vrăjitoarele ternarei Hecate, cu lumea lor magică deliră. MARTIRUL La Kogainon, pe munte pădurea de stejari seculari, se clatină și geme vuind. Trăsnetul bubuie peste stâncile eterne. Furtuna se deslănțui-se însemnând cu stigmatul ei, urgie și dezastre peste câmpiile perene, cutremurând
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
cunoști grozave taine când prezici viitorul și ai vorbit discipolilor de departe cu glasul viu, în vis leai apărut, acum îți cerem ajutorul. În lipsa ta sălbatice bacante pline de blestem, s-au întâlnit în valea ternarei Hecate, conduse de Agloanice vrăjitoarea, convingând căpeteniile trace în cultul lor infernal, acum amenințând să nimicescă templul și să pună iar vâltoarea. Ațâțați și conduși de bacante, cu torțe incendiare, mii de războinici traci și-au așezat tabăra la poalele muntelui și mâine vor asalta
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
de maiestrul Daniel. -Casa acesta este a mea moștenită de la strămoșii mei. Maiestrul Daniel pe care nu-l cunosc, n-a locuit niciodată aici. Robert rămase uimit. Magicianul, misteriosul maestru Daniel, se volatiliză. Secretul său nu va fi cunoscut niciodată. VRĂJITOAREA Bătrânul prinț având relații extraconjugale, cu o femeie dintr-un sat de la poalele munților, i-se născu o fetiță. Satul a rămas necunoscut pentru veșnicie. Nedorind să se afle despre această idilă a sa, prințul a dus femeia cu copila
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
Având bastonul în mână îl mișcă. Vicontele Henri dispăru parcă absorbit de lumina cerului. Apăru bătrâna Brigitte cu toiagul de fildeș în mână-Acum cred că îmi cunoști enigma. Eu am fost cavalerul Eduard, vicontele Henri și Marta. Eu sunt Brigitte vrăjitoarea acestor tărâmuri, stăpâna destinelor. Mișcă toiagul. În locul bătrânii apăru o tânără strălucitor de frumoasă. -Tatăl tău mi-a fost iubit pe vremuri, dăruindu-i o fetiță. Dar el ca mulțumire ne-a părăsit. Tu ești fratele surorii tale Marta, care
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
îngropat holograme? -Nu. Hologramele au fost transformate în păpuși de ceară. -Prințe ai plătit suficient pentru greșelile tatălui tău. Du-te pe domeniul tău. La palat îți vei regăsi sora și toate bogățiile pământului. Sub ochii uimiți ai prințului Rudolf, vrăjitoarea Brigitte -stăpâna destinelor, mișcă toiagul de fildeș. Palatul și ea au dispărut într-un nimb de lumină strălucitoare, absorbit de universul infinit. MEDIUM Rafael s-a născut la castelul din Făgăraș, al bunicului său contele Maillat. Transilvania făcea parte integrantă
Infern in paradis by Gabriel Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/1178_a_2136]
-
ta și țiai promis să te lași de sculptat. Ți-ai cumpărat vopsele și un șevalet, să găsești alte modele, pentru a le seduce. Un semn de iubire Domnește atâta liniște în jurul meu și iarna mi se pare ca o vrăjitoare. Parcă și-a pus capcane de fulgi de nea în ochi, n-a mai fost demult atât de acaparatoare... Pământul o primește atât de molcom și o îmbrățișează cu tandrețe, iar eu îi simt gustul pe buze: atât de candidă
Reflecţii by Vasilica Ilie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91646_a_93227]
-
brațul canapelei roșii, o pată prelungă de praf și bărbatul zâmbise. — Dintr-o pată de praf, care e, ca acum, și o pată de soare, răsar capetele de demoni, lebede ninse, dinții roșii de sânge ai pruncilor, gâtul gingaș al vrăjitoarelor. Verdele umed și proaspăt al ierbii, retezată de galopul cailor. N-ai crede, poate, visul treaz poate fi pornit, adesea chiar căutat, în astfel de neglijențe ale naturii. În amănun tele pe care ea le uită și parcă le părăsește
Cartea fiului by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/597_a_1348]
-
vrut! Ai participat la alegeri, nu te-a votat nimeni! Gicu se Îmbățoșează vizibil. Am participat, da, recunosc. Nu mi-e rușine... Da’ când a fost vorba despre alegeri mi-a făcut contracandidatul farmece, că s-a dus la o vrăjitoare zurlie și m-a bombardat. N-am avut mov și nici nu știam cu ce se mănâncă flacăra violetă. Aia e! Gore Îi ia apărarea lui Gicu. Sandule, mă doare capul, să nu mai aprinzi bricheta aia cu flacără mov
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
Deși prin ele eu aveam vedere. Iar umbra-n vălu-i de mătase sură D-urechia mea și-apropie-a ei gură Și-mi spune lin și-ncet povestea mare, Ce ca un râu etern în minte-mi cură: "Colo-n palat rezidă-o vrăjitoare "Și om cu ochii vii de-o vede moare; "Iar celor morți, lumina lor adâncă, Li dă viața nopții trecătoare. Deci vin și tu pe un schelet să-ncalici, "Să vezi palatu-i în lumini opalici; De șirul nostru să te ții
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
-mi: "O, dulce chip, cu mâna fruntea ține-mi "Și de pe ochi ia-mi vălul trist și rece, Căci simt bătaia renviatei inimi ". Și de pe ochi-mi cade ceața sură Și noi minuni uimiții ochi văzură, 115Căci înaintea mea stai vrăjitoare Și basmu-asculți cu zâmbetul pe gură. Ș-atuncea pier anticele portale. În jurul meu iluminate sale Și-n loc de morți ființe vii, ce vesel, Cu hohot râd - serbează bachanale. {EminescuOpIV 216} Unde-s acum fantasticele șeme Prin care luna străbătea
Opere 04 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295583_a_296912]
-
Bărbații respinși de femeile frumoase urăsc și pietrele din jurul lor. Viciile anesteziază procesele de conștiință. În exces, și prudența poate fi ticăloasă. Vanitatea proștilor este pur și simplu superlativă. Radicalizarea anunță rinocenizarea. Prea multe dintre cărările pădurii duc spre casa vrăjitoarei. Veleitarii sunt mârlanii cocoțați pe gard ca să - i vadă lumea. Suntem niște cerșetori de omagii. Pragmatismul exacerbat ne poate duce spre o demență deloc teoretică. O urâtă nu iese în societate decât în compania unei cocoșate. Orice imitație are ceva
Chef pe Titanic by Vasile Ghica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/528_a_1305]
-
că odată vei rămâne doar cu luna” LASĂ-MĂ SĂ PLEC Să mă lași să plec odată, îți cer, Căci de vei mai rămâne am să te prind în joc Și am să te leg de amintirea mea mereu. Nici vrăjitoarele nu vor putea dezlega ce fac eu, Nu e nici mister, nici puteri paranormale, E doar o iubire cât un cer senin de mare, Care nu vrea să te părăsească absolut deloc, Mereu va fi în inima asta care doare
Război cu sufletul by Ioana Dumitrăchescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91624_a_92844]
-
compania unei babe. Aveam senzații că toată lumea din festival știe ce mi s-a întîmplat mie și că de aceea mi-au repartizat-o pe cotoroanță. Fute-o și p-asta dacă vrei. La plecare am primit un plic de la vrăjitoare. Înăuntru era fotografie. Eram eu cu cei doi francezi pe plaja de la Vamă. Firav,cu plete și cu o bărbuță roșcată, între cei doi. Undeva în spatele lor se ghicea o mogâldeață. Cea pe care o futusem eu aseară. Acum nu
Singur sub duș by Dan Chișu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295575_a_296904]
-
pe ceilalți prizonieri», Și, în sfârșit, Augustin (Psalmum 128): «Cămătarii îndrăznesc să spună: nu am altceva ca să pot trăi. Asta însă mi-ar spune-o și un hoț, prins în flagrant; mi-ar spune-o un spărgător... un escroc... o vrăjitoare». 4. Cămătăria: de la condamnare la apărare În ciuda amenințării cu pedepse cerești sau pământești, «camăta a supraviețuit în practica cotidiană, uneori în văzul tuturor, alteori sub veșminte de diferite forme gândite de comercianți pentru a evita cazuistica legislativă, care o combătea
Actualitatea gândirii franciscane : răspunsurile trecutului la întrebările prezentului by Dario Antiseri () [Corola-publishinghouse/Science/100957_a_102249]