1,876 matches
-
Cine nu avea pâne, el mergea la Dumnezeu și spunea și de la Dumnezeu aducea."279 Cea mai statornică dintre păsările cerului este vrabia care semnifică atașamentul față de om, ciripitul ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
ei fiind perceput ca plâns al omului izgonit. În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
În tradiția românească, vrabia are funcție meteorologică, prevestind ploaie dacă se scaldă în apă, când ciripesc mult pe pom, când se scaldă în praful de pe drumuri sau când se scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
scoală dis-de-dimineață.280: "Vrabia dacă îmbătrânește se face cu totul albă. Vrabia, la 50 de ani, mai întâi îi crește o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi, să n-o ucizi, căci acela-i norocul. Vrabia s-a apucat rămășag cu stejarul, că ea are să se scalde în colbul lui, are să trăiască mai mult decât dânsul
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
o peniță albă pe spate, pe urmă îi tot cresc până la 100 de ani; atunci e albă cu totul. O vrabie de acele când se arată, are să fie anul bun. Dacă vezi, să n-o ucizi, căci acela-i norocul. Vrabia s-a apucat rămășag cu stejarul, că ea are să se scalde în colbul lui, are să trăiască mai mult decât dânsul. Și așa e, că stejarul 100 de ani crește, 100 de ani stă pe loc și 100 de ani putrezește
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
cântat lumea-mprejur / Și nime nu mi-a zis uli, / Dar s-a găsit o blastamată / Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Ca să-mi zică "uli" o dată!"317 Înainte de echinocțiul de toamnă, la început de nou an bisericesc, la 1 septembrie, când se sărbătorește Simion Stâlpnicul, vrăbiile iau pâine în cioc și pleacă să-și facă "boierescul": "De Sfântul Simion Stâlpnicul, merg vrăbiile să-și facă boierescul, zic unii; alții zic că merg la măsură. Undeva, într-o vizuină de munte sau codru, este o babă, împărăteasa tuturor păsărilor. În ziua aceea vin toate păsările la dânsa și ea le măsură cu dimerlia
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
păsările la dânsa și ea le măsură cu dimerlia, numai vârful îl rade și acela zboară înapoi, iar celelalte îi rămân, să-i fie de hrană babei peste an. De aceea în ziua de Sfântul Simion nu-i găsi o vrabie, să dai un galbân."318 Pe 4 decembrie, de Sfânta Varvara, românii din Bosnia fierb de dimineață grâu, porumb și fasole, într-o oală, se duc la râu și aruncă boabele pe apă. Fetele și feciorii se spală și încing
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de mușcată, lemn de taulă (tocat și fiert În apă) sau dintr-un amestec Îngroșat din miere de albine și sare de bucătărie. Purgative sunt și ceaiurile din coada calului, de cicoare, troscoțel. În cazuri grave, se consumă găinaț de vrabie cu apă sau lapte, În miere; fiertură din ceapă sau pătrunjel În lapte dulce. Rețetele unor specialiști: medici și farmaciști Infuzie din coajă de crușin, o linguriță la cană. Se beau 2-3 căni de ceai călduț, pe zi, ultima seara
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
nasului a unor bășici mici și roșii asemănătoare urzicării, cu mâncărimi. Se tratează prin: Spălări cu fierturi din planta "cel pierit", cu dumbăț de pădure, cu faptnică, crenguțe de gutui sau de măr dulce, cu zeamă de pălămidă, păpădie, pasatul vrabiei, pelinul calului, coajă de sudoarea calului, cu ștevie sălbatică, frunze și ramuri de trandafir negru, cu urzică vie și volovatic. Oblojeli cu frunze și scoarță de arin, fierte și amestecate cu cenușă, cu cimbrișor de pădure sau cimbru de câmp
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
sau sextil Dispoziție: Aici amestecul de Înțelepciune și afecțiune curge domol și fără ciocniri. Individul dă dovadă de rațiune și e mulțumit de asta, acceptă imperfecțiunile celuilalt cu chibzuință, spunându-și că nu merită să dea cioara din mână pe vrabia de pe gard. Evenimente: Angajamentele capătă un caracter durabil, relațiile se stabilizează. Sunt posibile Împăcările după o ceartă, regăsirile... dacă sunt chibzuite. Capcană: Să te culci pe lauri, să crezi că totul e câștigat. Chiar și cele mai bune relații au
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
parte cele ale Semănătorului creat tot la Bârlad de Ion Popescu. Avea drept crez: „să practice adevărul și să distrugă abuzul și nedreptatea”. Paloda a fost condusă pe acest drum de fondatorul ei Șt. Neagoe, decan al presei bârlădene (Gh. Vrabie: „Bârladul cultural” București 1937) iar când acesta este scos la pensie, dimpreună cu alți profesori, trece sub îngrijirea institutorului Th. Riga, fost director al Liceului „Codreanu” - un macedonean care iscălea cu pseudonimul Herodot, iar din 18 95 e condusă de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
iar voi luați aminte!” * Păreri tutovene Păreri Tutovene, publicație săptămânală de opinie, informație și atitudine a municipiului Bârlad, reapare joi 16 aprilie 1992 cu un colectiv de redacție format din: Gh. Barbu, redactor șef, O. Oprescu, redactor șef adjunct, Gh. Vrabie, redactor, V. Popa, tehnoredactor, ca o expresie a dorinței de a susține reînființarea județului Tutova, abuziv desființat în 1950. Din ziarul cu „număr nou” am reținut documentarele: „Tutova în devenire”, „Criterii care stau la baza reînființării județului Tutova” din care
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Traian, Rânceanu Elena și elevii Balan Laurențiu, Bâclea Mariana, Crângenu Constantin, Mărginea‐ nu Corina, Popușoiu Lelioara, Steinberg Jeky. Realizată la Întreprinderea poligrafică Iași. Primul număr are salutul acad. Prof. dr. Petre Constantinescu - Iași, prof. dr. N. Bagdasar, prof. dr. Gh. Vrabie și al scriitorului Constantin Chiriță. În editorialul „La drum”, prof. Petru Sava, directorul liceului, afirmă că: „Debuturi și tradiții” dorește să devină o cronică vie a ideilor și faptelor celor care‐ și leagă formația lor spirituală de numele liceului nostru
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Zimbrul (1850) vorniceasa Cas.. Costache, maior Pavlov, căpitan Iosef Toran, G. Oatu, Iancu Donici, Lascarachi Moldovanu, iar pe alți 12 îi lăsa nenumiți; autorul atrăgea atenția că „pentru Beidiman, Bercar, Buhnilă, 343 Docan, Epure, Gane, Juvara, Racliș, Romașcu, Vârgolici Vîrnav, Vrabie, ca și pentru Cugino de la Galați, cu rezerva cuvenită, „să vedem și Arhondologhia Moldovei de C. Sion, Iași 1892, care are și indice.” * Const. Hamangiu, în liceu fiind, publică versuri, traduceri, epigrame sub pseudonimul Heliotrop B lanc în ziarele Tutova
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
7 - în septembrie 1938. În afara conducerii, în revistă au mai semnat: pr. Ioan Corneliu, M. Grumăzescu („Doctrina și operele sociale ale Bisericii”; pr. Profesor dr. Marin C. Ionescu de la biserica „Cuibul cu barză” - București („Preotul și adevărurile biblice”); prof. Gh. Vrabie („Vechea școală bâr lădeană) ș.a. Deosebit, revista susținea rubrici: „Știri și fapte”,” („Decesul decanului Baroului de Tutova - Ștefan Galin”, de exemplu). „Cărți apărute” („Creștinism și comunism” de Ioan 394 Gh. Savin, profesor universitar), „Cronica internă” („Ziua dragostei”), „Cronica externă” („Biserica
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
poeților. Îl critica până și pe maestru (George Tutoveanu n.n.) Doar versurile mamei Zo e - ea însăși poetă adevărată, nicidecum robită sau tributară soțului său, le primea Georgică cu înțelegere deplină și deplină aprobare. Altfel, dădea iama în metaforele lui Vrabie sau Nedelea, și nici pe noi, ceilalți prozatori, nu ne cruța. Ne răzbunam însă căutându‐i chiar nod în papură în articolele lui de sinteză a civilizației...” Emil Tudor , membru al „Academiei Bârlădene” (Din„Bârladul odinioară și azi”) 418 Revista
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în septembrie 2007, în Parcul Voievozilor din Iași . 460 Bibliografie Ziarele și revistele de la Bârlad: 1870 - 2008, precum și alte publicații. Volumele I‐ IV, Bârladul odinioară și astăzi, sub redacția lui Romulus Boteanu. Bârladul ‐ veche așezare românească, București 1937, de G h. Vrabie‐ Liceul „Gheorghe Roșca Codreanu”, de Traian Nic ola. Al. Vlahuță - îndrumătorul. Din ideile sale politico‐ sociale, de prof. Gh. Gh. Tașcă. Când a fost întemeiată „Societatea Scriitorilor Români? Contribuțiuni la istoricul societății”, Bârlad, 1939, de Virgil Caraivan. Istoria literară a
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
vârstelor, îngr. și introd. Ileana Băncilă, București, 1997; Spațiul Bărăganului, îngr. Dora Mezdrea, București, 2000; Vasile Băncilă-Lucian Blaga. Corespondență, îngr. Dora Mezdrea, București, 2001; Artă și cunoaștere, îngr. Dora Mezdrea, București, 2002; Opere, îngr. Dora Mezdrea, Brăila, 2003. Repere bibliografice: Vrabie, Gândirismul, 325-330; N. Bagdasar, Istoria filosofiei românești, București, 1941, 238-243; Papadima, Creatorii, 84-92; Micu, „Gândirea”, 168-176; Constantin Georgiade, Despre filosofia de inspirație țărănească a lui Vasile Băncilă, „Revista de filosofie”, 1990, 1; Steinhardt, Monologul, 329-338; Dicț. scriit. rom., I, 232-234
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285599_a_286928]
-
work-paper ends with the conclusions regarding the issues to be debated and with the perspectives of the democracy extension by stimulating the parliamentary activities at international level. În aceeași serie au mai apărut (selectiv): • Constantin C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed. ) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Dreptul concurenței, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
apărut (selectiv): • Constantin C. Angelescu. Centenar 2005, Genoveva Vrabie (ed. ) • Contravenția, Mona Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Dreptul concurenței, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre les pouvoirs de l'état, Genoveva Vrabie (coord
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Pivniceru et. al. • Drept civil. Obligații, Maria Gaiță • Dreptul societăților comerciale, Maria Dumitru • Dreptul concurenței, Maria Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre les pouvoirs de l'état, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le régime politique et constitutionnel de la Roumanie post-décembriste, Genoveva Vrabie • Organizarea politico-etatică
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Dumitru • Drepturi reale, Corneliu Bîrsan et. al. • Études de droit constitutionnel, Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre les pouvoirs de l'état, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le régime politique et constitutionnel de la Roumanie post-décembriste, Genoveva Vrabie • Organizarea politico-etatică a României, Marius Balan, Genoveva Vrabie În pregătire: Tendințe și perspective ale evoluției dreptuluiîn contextul globalizării
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
Genoveva Vrabie • L'évolution des concepts de la doctrine classique de droit constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre les pouvoirs de l'état, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le régime politique et constitutionnel de la Roumanie post-décembriste, Genoveva Vrabie • Organizarea politico-etatică a României, Marius Balan, Genoveva Vrabie În pregătire: Tendințe și perspective ale evoluției dreptuluiîn contextul globalizării, Nadia Cerasela Aniței (coord.) 1 John Field, European Dimensions: Education, Traning
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
constitutuionnel, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le rôle et la place des cours constitutionnelles dans le systèmedes autorités publiques, Genoveva Vrabie (éditeur) • Les rapports entre les pouvoirs de l'état, Genoveva Vrabie (coord. ) • Le régime politique et constitutionnel de la Roumanie post-décembriste, Genoveva Vrabie • Organizarea politico-etatică a României, Marius Balan, Genoveva Vrabie În pregătire: Tendințe și perspective ale evoluției dreptuluiîn contextul globalizării, Nadia Cerasela Aniței (coord.) 1 John Field, European Dimensions: Education, Traning and the European Union, Londra, Jesica Kingsley Publishers, 1998, cap VII
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]