1,862 matches
-
nevăstuicile, șoarecii și șobolanii de deal. Dintre reptile, șarpele de apă, napârca și șopârla de deal sunt cele mai răspândite. Rare, dar extrem de periculoase, sunt viperele, întâlnite în locurile stâncoase. Păsările cele mai cunoscute sunt: mierla, privighetoarea, pițigoiul, rândunica, graurul, vrabia, gaița, cioara, codobatura, uliul, bufnița, corbul și cucul. Dintre pești, pe lângă cei cunoscuți în râul Mureș, se întălnesc în apele mici din satele comunei cleanul, mreana, mureșanul, porcușorul și plătica. Insectele întâlnite în această zonă sunt: musca comună, viespele, albina
Comuna Petriș, Arad () [Corola-website/Science/310111_a_311440]
-
fiind graminoidele iar dintre arbuști porumbacul și măcieșul. La cultura plantelor cele mai răspândite sunt grâul, secara, orzul, ovăzul, porumbul, floarea - soarelui, cartoful etc. Animalele specifice zonei sunt vulpea, iepurele, dihorul, șoarecele de câmp, cârtita, iar dintre păsări amintim cioară, vrabia, ciocârlia, potârnichea, prepelița, coțofana și fazanul. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Sacadat se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (84,92%). Principalele minorități sunt cele de
Comuna Săcădat, Bihor () [Corola-website/Science/310207_a_311536]
-
a mai văzut de ani de zile, în schimb prepelițele și potârnichiile populează lanurile. Rozătoarele, cum ar fi dihori, șobolani, popândăi, șoareci de camp sunt destul de numeroase. Dintre păsări, cele mai răspândite sunt cele care provoacă pagube semănăturilor: ciori, grauri, vrăbii, turturele. Cele mai îndrăgite sunt rândunelele care se întorc la cuiburile lor, în apropierea Paștelui. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Florica se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori
Florica, Buzău () [Corola-website/Science/310272_a_311601]
-
din cauza alimentației. ...Tradițiile se mențin... Locuitorii din sat apreciază schimbarea vremii (va ploua sau ninge) după anumite fenomene naturale sau manifestări ale animalelor și păsă¬rilor pe care le-au observat pe parcursul anilor: luna cu țarcalan (cerc), ciripitul zgomotos al vrăbiilor, adunarea paielor la culcuș cu gura de către porc, zborul în stol la înălțime al cio¬rilor, lăsarea fumului la nivelul solului, umezirea sării de bu¬cătărie etc...Dintre locuitorii satului 94 % sînt plugari, 4 % meseriași, iar 2 % negustori. In general
Bașeu, Botoșani () [Corola-website/Science/310335_a_311664]
-
și romi la Ministerul Educației Naționale. Din anul 2006, este și formator național în Programul educațional PHARE pentru rromi al Ministerului. Limba romani a învățat-o autodidact, la încurajarea acad. prof. univ. dr. Gheorghe Mihăilă, a prof. univ. dr. Emil Vrabie și a lect. univ. Ioana Prioteasa. În anul 1983, fiind student și căutând niște cărți la Biblioteca Academiei pentru a face un referat, a dat accidental de o lucrare despre romi a lui Jean Vailant, unde a găsit o minigramatică
Gheorghe Sarău () [Corola-website/Science/309044_a_310373]
-
Alboiu - după cum apreciază criticul și istoricul literar Ion Pachia Tatomirescu - pare a fi o imensă monedă de argint, având ca față "Bărăganul Celest" și ca revers pământul nașterii poetului, "Nemuritorul Bărăgan Românesc", ale cărui lanuri de grâu cu spicul cât vrabia întâmpină de-aproape zece mii de ani, în zariștea macilor-eroi, Cavalerul Dunărean. "Casa-Mumă-Câmpie" este văzută ca o «ancoră aruncată...», ca un «munte Ararat îngropat în Pământ / numai cu marele belciug rămas afară» ("Ancestrală" - APC, 38); și "Bărăganul Celest" are un teluric
George Alboiu () [Corola-website/Science/310536_a_311865]
-
Melolontha melolontha), rădașca (Lucanus cervus), cărăbușul negru care este prezent în păduri, precum și o mare varietate de fluturi. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, cioara de semănături, vrabia, guguștiucul (Streptopelia decaocto) și rar rața și gâsca sălbatică precum și fazan (Phasianus colchicus), prepelița (Coturnix coturnix) și potârnichea (Perdix perdix). Avifauna este reprezentată de o serie de păsări răpitoare, mai ales care se hrănesc cu rozătoare precum: vânturelul roșu ( Falco
Comuna Beltiug, Satu Mare () [Corola-website/Science/310724_a_312053]
-
comunei se pot găsi specii de pești precum crapul, carasul, linul, bibanul, știuca, somnul, țiparul și altele. Păsările au devenit mai puține datorită asanării mlaștinilor și tăierii arbuștilor de pe câmp. Se întâlnesc mierla, pițigoiul de grădină, prepelița, cioara de semănături, vrabia, potârnichea, guguștiucul, fazanul și rar rața și gâsca sălbatică. Dintre mamifere putem aminti ariciul, hârciogul, dihorul, iepurele de câmp, vulpea, lupul, mistrețul și căprioara. Multe din animalele enumerate sunt obiecte de vânătoare iar altele sunt pe cale de dispariție fiind ocrotite
Comuna Acâș, Satu Mare () [Corola-website/Science/310723_a_312052]
-
a câștigat alegerile din 5 iunie 2011, obținând 56,92% din numărul total de voturi. Ceilalți concurenți au acumulat: Valnetin Botnari din partea Partidului Democrat din Moldova - 22,84%; Valentina Gorobeț din partea Partidului Liberal Democrat din Moldova 16,41% și Nicolae Vrabie - 3,82%. La alegeri au participat 57,73% din cei 2754 alegători înscriși în liste. Consiliul sătesc este alcătuit din 13 deputați. Conform rezultatelor din 2011 mandatele au fost repartizate în felul următor: PCRM - 8 mandate, PDM - 3 și PLDM
Elizaveta, Bălți () [Corola-website/Science/305125_a_306454]
-
și arbuști mai răspândite sunt stejarul, carpenul, fagul, frasinul, arțarul, plopul, salcâmul. Flora este bogată și în plante de cultură: cerealiere, legumicole, tehnice, floricole; pomi fructiferi, viță-de-vie . Fauna o alcătuiesc speciile tipice de câmpie: vulpea, iepurele, țistarul, iar dintre păsări - vrabia, ciocârlia, graurul, pițigoiul, cucul, cioara, potârnichea, prepelița, porumbelul de câmp, ciocănitoarea. Speciile de pești cele mai răspândite, din lacuri și iazuri, sunt crapul, carasul, șalăul, plătica, baboiul, țiparul . În 2011 alegerile locale pentru funcția de primar s-au desfășurat în
Iezărenii Vechi, Sîngerei () [Corola-website/Science/305122_a_306451]
-
ocupate de păduri, de vegetație naturală a determinat și acăderea unui număr mare de animale, păsări, care odinioară se găseau aici din belșug. Într-un număr mai mare se mai întîlnește: iepurele, țistarul, hîrciogul, cîrtița etc. și respectiv : pițigoiul, graurul, vrabia, sticletele etc. Bogată este lumea acvatică din bazinul rîului Prut: crap, caras, șalău, plătică, știucă etc. Zonei de stepă îi sînt caracteristice prezența reptilelor: șarpele cu abdomen galben, șarpele de casă, vipera de stepă etc. Animalele se vînează în catități
Colibași, Cahul () [Corola-website/Science/305142_a_306471]
-
au trecut prin frontiera dintre Prut și satul Bujor. Biserica a fost reînnoită în 1864 de către Ion Curlivan. În anul 1835, în biserică slujeau 2 preoți: Ion Severin și Ion Vedrașcu. Este de menționat că preoți din satul Bujor, Leon Vrabie (la 1874), Evgraf Matveevici (la 1903), Fiodor Harea la (1908) - au fost nu numai părinți de suflet și de conștiință, ei lucrau pământul, aveau vii, livezi. Din anul 1990 până în prezent în biserica „Sfinții Voievozi” din satul Bujor slujește Protoireu
Bujor, Hîncești () [Corola-website/Science/305177_a_306506]
-
numeste Șleah. Comună are circa 4500 de ha de pămînt arabil, cu următoarele denumiri de locuri : Valea Șleahului, Humăria, Cînipiștele, Sîngeră (peste Gîrla), Vîlcele, La Movila, La Ruptură, Coardele, Podișul,Planul Popii, Hîrtopul Scumpiei, Valea Grădinii, Viile Bătrînești, Hîrtopul lui Vrabie, Lungul Vîntului, Prosia,La Alaci, Hîrtoapele Mari, Stamiru . Valea satului este remarcabilă prin faptul că, în zilele de vară cu arșiță, la suprafață apare un strat de praf alb și sărat, care este la originea denumirii de Sărată Veche. Apele
Sărata Veche, Fălești () [Corola-website/Science/305171_a_306500]
-
animale caracteristice: "ursul brun", "cerbul carpatin", "căpriorul", "lupul", "mistreții", "jderii", "pisicile sălbatice", "râșii", "vulpile", "nevăstuicile" și "dihorii". Dintre rozătoare: "veverițele", "pârșul" (mare, mai rar cel mic), "șoarecii". Zonele joase ale depresiunii sunt populate cu "iepuri". Păsări mai întâlnite sunt "potârnichea", "vrabia" și "porumbelul", în pădurea de lângă Prejmer existând câteva specii ocrotite: "vântureii", "șorlița", "șorecarii comuni", "șorecarii de iarnă", "striga de Ural" și "huhurezul". De asemenea, în preajma Oltului se pot întâlni "rațe sălbatice" și "berze". Reptilele sunt puține: "vipera", "șarpele de apă
Geografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306168_a_307497]
-
pițigoi ("Canus major"), grangur ("Oriolus oriolus"), fazan ("Phasianus colchicus"), ciocănitoare pestrița mare ("Dendrocopus major"), ciocănitoare neagră ("Drycopus martius"), privighetoare ("Luscinia megarhynchos"), gaița ("Garrulus glandarius"), mierla ("Turdus merula"), mierla de apă ("Cinclus cinclus"), cioară de semănătura ("Corvus frugilegus"), rândunica ("Tachycineta bicolor"), vrabie ("Passer domesticus"), cuc ("Cuculus canorulus"), cinteza ("Fringilla coelebs"), uliu păsărar ("Accipiter nisus"); Reptile și amfibieni: șopârla de câmp ("Lacerta agilis agilis"), gușter ("Lacerta viridis viridis"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), broască roșie ("Rană temporaria"), buhai de baltă cu burtă roșie ("Bombina
Munții Meseș () [Corola-website/Science/306286_a_307615]
-
syriacus) și cea de munte (Dendrocopos leucotus)], pițigoi care coboară toamna din văi [cucuiat (Parus cristatus), cel de munte (Parus atricapillus), cel vărgat (Parus coeruleus) și cel de sat (Parus major) - aflat tot timpul anului], roșchița sau mugurarul (Pyrrhula pyrrhula), vrabia (Passer domesticus). Porumbelul sălbatic (Columba palumbus) este "caracteristic pentru făgete", iar "în pădurile de conifere" apar buha (Bubo bubo), cocoșul de munte (Tetrao urogallus), cucuveaua (Athene noctua), eretele (Falco vespertillus), gaia (Milvus milvus), minunița (Aegolius funereus). "În special în pădurile
Munții Tarcău () [Corola-website/Science/306305_a_307634]
-
apelativul "apărătură" cu principalele sensuri: „întăritură, fortificație” , „loc (pășune, pădure) oprit pentru accesul lumii”, „loc în pădure oprit pentru accesul oamenilor sau vitelor”, „pădure în care este interzisă tăierea copacilor, păscutul vitelor; rezervație naturală”, „loc întărit; cetate, fortificație”. "Vraghia" - (la Vrabia) Cu siguranță este vorba de un antroponim, atestat documentar "prisaca lui Vrabie". "Budișoara"- Potrivit opiniei lingvistului Anatol Eremia provine de la cuvântul budă - „așezare în locul de exploatare a potasei și silitrei”, având la origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
accesul lumii”, „loc în pădure oprit pentru accesul oamenilor sau vitelor”, „pădure în care este interzisă tăierea copacilor, păscutul vitelor; rezervație naturală”, „loc întărit; cetate, fortificație”. "Vraghia" - (la Vrabia) Cu siguranță este vorba de un antroponim, atestat documentar "prisaca lui Vrabie". "Budișoara"- Potrivit opiniei lingvistului Anatol Eremia provine de la cuvântul budă - „așezare în locul de exploatare a potasei și silitrei”, având la origini sensul de „locuință” (casă, cocioabă, baracă, bordei, colibă, adăpost). Toponimele Buda au putut denumi în trecut atât așezări ale
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
6 aprilie 1673. Totuși, potrivit unor investigări, prima atestare documentară trebuie considerată Actul de danie a lui Ștefan al II-lea din 6 martie 1443, prin care voievodul întărea lui Mihul pisar mai multe pământuri și sate, precum și prisaca lui Vrabie de pe râul Cotovțea (Bîc). Anume această prisacă se consideră a fi baștina viitoarei localități Temeleuți. Mihul Pisar (Mihai), era fiul lui popa Iuga. A deținut următoarele dregătorii: Grămatic 25 decembrie 1422 ; logofăt și pisar (scrie și hrisoave) 30 ianuarie 1425
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
domn al lui Ștefan cel Mare, a plecat în Polonia, de unde a refuzat să se întoarcă, cu toate insistențele domnului, care-i promitea că îl va ține la mare cinste. În acest context, după ascensiunea marelui domnitor al Moldovei, prisaca Vrabie va trebui să-și schimbe proprietarul. Actul din 17 august 1483, de vânzare-cumpărare a prisăcii alături de seliștea Leucăuții vine să confirme această supoziție. Prisaca și seliștea este vândută contra 80 de zloți de către un grup de persoane, care le dețineau
Temeleuți, Călărași () [Corola-website/Science/305868_a_307197]
-
1977 a fost pus în folosință nouă clădire a școlii pentru pentru 640 elevi, în 1984 profilactoriu,Salvia’’. Toate aceste realizări s-au făcut sub conducerea a mai multor președinți ai gospodăriei- că Ion Baziliuc, Ion Popovici, Ion Dodita, Andrei Vrabie , Vladimir Chirilă și alții Biserică "Acoperămîntul Maicii Domnului" Biserică „Acoperemîntul Maicii Domnului” din satul Mihăileni raionul Rîșcani la 120 ani Satul Mihăileni- că-i frumos, îl sesizezi din depărtare, este așezat pitoresc, pe un loc unde pămîntul se îmbrățișează cu
Mihăileni, Rîșcani () [Corola-website/Science/305241_a_306570]
-
care în întrecerea cine zboară mai sus, pănțărușul, care era desemnat drept rege al păsărilor, păcălește vulturul. Pănțărușul este una din cele mai mici păsări europene, măsurând doar 9-10,5 cm în lungime, adică aproape de două ori mai puțin decât vrabia. Anvergura aripilor constituie 15-17 cm, iar greutatea variază între 8-12 g. Are un corp îndesat, gât scurt și cap relativ mare. Aripile sunt scurte și rotunjite. Coada este și ea relativ scurtă (cca. 3,5 cm); pănțărușul adeseori o ține
Pănțăruș () [Corola-website/Science/314538_a_315867]
-
Te duci în Mafia Sicilian ying yo-yo în preuna cu Yang yo-yo te duce în lumea shanga Yang yo-yo în preuna cu ying yo-yo te duce în lumea shanga Te ajută să-ți schimbi formă (te transformi). aruncă cu niste vrăbii de foc Primești orice armă făcută din gheață poți fugi foarte tare Invocă o colonie de furnici "agresive". Te transforma într-o ghiulea și trage cu tine.
Shen Gong Wu () [Corola-website/Science/313685_a_315014]
-
concepției versiunii-colind a existat un al doilea moment decisiv în evoluția textului, de data aceasta în Vrancea: „...celui de-al doilea moment din geneza Mioriței, respectiv momentul nașterii versiunii baladă” îi putem stabili „fără șovăire ca zonă genetică - Vrancea” Gheorghe Vrabie (1966) - născut la Voinești, județul Vaslui - se situează, de asemenea, în tabăra „vrâncenilor”, atunci când vorbește despre „...arhetipul vrâncean, în chiar locul de baștină...” , iar Geo Bogza (1971) - născut la Ploiești - afirmă, într-un articol publicat în Contemporanul că Vrancea „nu
Obârșia Mioriței () [Corola-website/Science/314190_a_315519]
-
prea puține variante (Vasile Alecsandri și-a publicat în mod repetat propria versiune) și se știa prea puțin despre tehnica zămislirii și mecanismul circulației producțiilor folclorice. Mărturie a gloriei (efemere) de care a avut parte Udrea stă observația lui Gh. Vrabie (1966): „Nu putem crede că Miorița cu orice preț a creat-o ciobanul Udrea de pe Ceahlău, de la care a cules-o Alecsandri”. Pe aceeași listă mai figurează chiar și „bardul de la Mircești” și nu fără temei. În perioada folclorismului romantic
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]