2,375 matches
-
de curând deținea funcțiile de președinte și director general la I.A.T.S.A. 1. Este căsătorit și are doi copii. Domnul Matei Suciu s-a născut la 12 iulie 1968, la Caransebeș, județul Caraș-Severin, și a absolvit Institutul Politehnic „Traian Vuia“ - Facultatea de Mecanică. În perioada 1997-2001 a fost inspector de specialitate la Direcția de Urbanism din cadrul C.J.T. , iar ulterior a ocupat funcția de șef al Agenției Timiș a Autorității Rutiere Române. V. CORDUNEANU Energia electrică l Un nou regulament de
Agenda2004-31-04-general1 () [Corola-journal/Journalistic/282709_a_284038]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA La Aeroportul Timișoara vom vedea ce a văzut doar Parisul Aeroplanul (reconstruit) cu ajutorul căruia Traian Vuia a demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului Sâmbătă, 29 noiembrie, la Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ din Timișoara va fi amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
Pagină realizată de OCTAVIAN NICA La Aeroportul Timișoara vom vedea ce a văzut doar Parisul Aeroplanul (reconstruit) cu ajutorul căruia Traian Vuia a demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului Sâmbătă, 29 noiembrie, la Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ din Timișoara va fi amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
demonstrat lumii posibilitatea... imposibilului Sâmbătă, 29 noiembrie, la Aeroportul Internațional „Traian Vuia“ din Timișoara va fi amplasat modelul primului avion din lume care s-a înălțat în văzduh datorită numai forței motorului său și prin propriile sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
sale mijloace de bord - „Vuia I“, reconstruit după schițe originale. Este copia, în mărime reală, a avionului care „a făcut bătrâna Europă să se deștepte“ (Histoire de l’aviation“, Paris, 1948). Și oamenii mari au fost copii Inițiativa reconstruirii avionului „Vuia I“ îi aparține Fundației Academice Culturale Timișoara ( F.A.C.T. ), care de mai bine de patru ani s-a implicat în promovarea artei și a valorilor cultural-academice locale, naționale și universale. Președintele Fundației, dl Ioan Coriolan Gârboni, sublinia că în cadrul
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
ale Banatului, unele aproape uitate, cum este cazul actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
actorului american Bella (Dracula) Lugossi, de la a cărui naștere - la Lugoj - s-au împlinit anul trecut 120 de ani. De data aceasta, F.A.C.T. aduce în prim-plan personalitatea lui Traian Vuia, remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
remarcabil inventator, proiectantul, constructorul și pilotul avionului „Vuia I“, cel care a deschis o nouă pagină în istoria mondială a aeronauticii. S-a născut în satul Surducul Mic, aparținând comunei Bujor (1872), localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
localitate care poartă astăzi numele ilustrului savant Traian Vuia. A urmat școala primară la Bujor și apoi la Făget, iar cursurile liceale, în orașul de pe Timiș, la Lugoj. Pasionat de tehnică și năzuind să ajungă aviator, după absolvirea liceului, Traian Vuia s-a înscris la Școala Politehică din Budapesta, pe care o abandonează în favoarea Facultății de Drept, unde frecvența nefiind obligatorie, putea să se întrețină lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
lucrând în cancelariile unor avocați. Astfel, în 1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
1901, îl aflăm doctor în științe juridice și avocat el însuși la Lugoj, rezervându-și, însă, timp și pentru împlinirea preocupărilor sale de ordin tehnic. Cu îndreptățire observa avocatul Ion Scorobete (Colocviile „Traian Vuia“, 2000-2001) că spiritul european al lui Vuia „se reliefează în ciudata îngemănare a vocației sale tehnice cu cea social-politică și juridică“. Lugojul devine oaza în care complexitatea aptitudinilor sale dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept suport observațiile îndelungi asupra zborului păsărilor, experiența
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
dobândesc contur. Reia lucrul la proiectul unui aeroplan, care avea drept suport observațiile îndelungi asupra zborului păsărilor, experiența înălțării zmeului din copilărie și cioplirea unor jucării eoliene - mori de vânt cu elice. Cu proiectul și macheta „aeroplanului-automobil“ în valiză, Traian Vuia descinde la Paris (1 iulie 1902) care era pe-atunci capitala aviației mondiale. Drumul către cerul albastru Proiectată pentru cel mult două luni, șederea lui Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
mori de vânt cu elice. Cu proiectul și macheta „aeroplanului-automobil“ în valiză, Traian Vuia descinde la Paris (1 iulie 1902) care era pe-atunci capitala aviației mondiale. Drumul către cerul albastru Proiectată pentru cel mult două luni, șederea lui Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă“, care-i întărește convingerea că zborul mecanic poate deveni realitate, principiile aeroplanului fiind demonstrate (teoretic) de Cayley încă din 1809. În baza cunoștințelor nou câștigate, Vuia și-
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
Traian Vuia în „orașul-lumină“ s-a prelungit „o dat cu lectura științifică, documentară și informativă“, care-i întărește convingerea că zborul mecanic poate deveni realitate, principiile aeroplanului fiind demonstrate (teoretic) de Cayley încă din 1809. În baza cunoștințelor nou câștigate, Vuia și-a dat seama că sunt necesare modificări la aparatul conceput la Lugoj, în privința formei, a anvergurii și înclinării aripilor. Pe planșetă se năștea, de fapt, proiectul unui nou „aeroplan-automobil“, pe care la începutul anului 1903 îl prezintă Academiei de
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
prezintă Academiei de Științe din Paris. Înaltul for respinge proiectul apreciind că „problema zborului cu un aparat mai greu decât aerul este o himeră“. În luna august, Oficiul Național al Proprietății Industriale din Franța eliberează, însă, pe numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
un aparat mai greu decât aerul este o himeră“. În luna august, Oficiul Național al Proprietății Industriale din Franța eliberează, însă, pe numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
numele lui Traian Vuia brevetul de invenție nr. 332106 sub denumirea „Aéroplane-Automobile“. Hotărât să pună în aplicare proiectul, Vuia solicită sprijinul lugojenilor, lui Coriolan Brediceanu, în primul rând. Cu ajutorul fondurilor primite de-acasă (echivalentul a 2 000 de franci), aeroplanul-automobil „Vuia I“ devine realitate. Era o construcție simplă: două cadre din tuburi de oțel etajate. Cadrul inferior - șasiul - suporta generatorul motorului, rezervoarele, scaunul pilotului și comenzile; era montat pe 4 roți pneumatice, cele două din față putând fi manevrate de pilot
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
motorul, susținea aripile, cârmele de profunzime și de direcție; aripile erau demontabile sau, după dorință, se puteau strânge asemeni aripilor unei păsări în repaus. În ordine de zbor, aparatul cântărea 241 kg din care 56 kg reprezentau greutatea pilotului Traian Vuia, lungimea aripilor în sensul de mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
mers - 2,40 m, anvergura - 8,70 m, diametrul elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
elicei tractive - 2,20 m, iar pasul - 2,35 m. Suprafața totală de sustenație - 20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
20 metri pătrați. Puterea motorului atingea 20 CP. Iată cum relatează presa timpului (cităm după monografia „Traian Vuia“, de G. Lipovan, 1972) primul zbor al lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
lui Vuia la Montesson, în data de 18 martie 1906: „... un aeroplan construit de Traian Vuia și acționat cu un motor cu anhidridă carbonică s-a ridicat de la pământ cu mijloacele sale proprii și a zburat 12 m“ („L’Auto“); Vuia s-a ridicat cu aeroplanul său la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
la 60 cm și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
și chiar la un metru înălțime singur, după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]
-
după ce și-a luat elanul dorit pe sol“ („La Nature“). Se știe că până atunci, decolarea se făcea cu mijloace exterioare avionului-catapultă, cablu de lansare, remorcare etc. Perfecționând aparatul, Traian Vuia realizează avioanele „Vuia I bis“ și un model nou, „Vuia II“, cu care a efectuat zboruri pe distanțe de până la 70 m (17 iulie 1907). Mai târziu, în 1918 și în 1921, Traian Vuia a construit două tipuri de elicoptere prevăzute cu aripi rotative, cârmă de direcție și stabilizator orizontal
Agenda2003-48-03-c () [Corola-journal/Journalistic/281760_a_283089]