4,446 matches
-
două sute șaizeci de zile, jumătatea de săptămână cât tiranul va ține puterea și va prigoni Biserica fugărind‑o din cetate în cetate. Și se va ascunde în munți și în pustie fără să aibă cu ea decât două aripi ale Vulturului cel mare, adică credința în Isus Cristos, care întinzându‑și sfintele brațe pe cruce formează două aripi, una în dreapta, alta în stânga. Astfel îi cheamă la sine pe toți care cred într‑Însul acoperindu‑i așa cum o pasăre își acoperă puii
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
nouă triburi și jumătate, un fel de testament politic și spiritual cu care se încheie de altfel această apocrifă. Textul nu conține decât a doua epistolă care se întinde de‑a lungul a opt capitole. Ea este trimisă printr‑un vultur căruia profetul îi adresează aceste cuvinte: „Cel Preaputernic te‑a plăsmuit mai mare între păsări! Te du acum și nu te opri nicăieri; nici să te odihnești în vreun cuib, nici să te așezi pe vreo ramură, până nu vei
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
ambii cercetători scot în evidență structura morfologică a scenariilor mitologice. . Controversa, la Iustin, Dialogul cu Trifon, cap. 43‑44. . Deșertul ca loc de refugiu: Deut. 8,2‑3; 3Rg. 17,1‑7; 19,3‑9; 1Mac. 2,19. . Aripile de vultur ca semn al epifaniei lui Iahve: Ex. 19,4; Deut. 32,11‑12; Is. 40,31; 46,4; 63,9. . V, 6: „Dumnezeu va veni cu mânie mare asupra îngerilor săi, cei pe care i‑a trimis pe pământ. Va
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
un generos dăruitor, ca și la Kostamonitu), împreună cu tatăl său, Mihnea Turcitul - care, între altele fie spus, a plătit pictura turlei bisericii Adormirea Maicii Domnului, ridicată de Neagoe Basarab -, îmbrăcat în straie de brocart lungi și bogat drapate, împodobite cu vulturul bicefal bizantin. A găsit și o formulă ingenioasă de a „uni” cele două țări Române. Domnind în Moldova, el guverna de la distanță și țara Românească, unde îl instalase în scaun pe fiul său, Alexandru Coconul. Gând politic abil, aplicat cu pricepere
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
rapoartele secrete ale serviciilor de spionaj britanice 1, iar mai târziu cavaleria lui Allard - Sawaran-i-Frances2. La 1 iunie, Ranjit acceptă modificarea uniformelor cu care militarii săi luptau de două decenii, iar la 3 iunie tricolorul francez devine stindard sikh... Nici vulturii imperiali nu vor fi ignorați. În revanșă, Ranjit Singh le cere să Învețe limba panjabi, pentru a nu mai intermedia prin interpret viitoarele discuții. Organizarea Întregii armate va deveni deja, la jumătatea lui iunie 1822, o prelungire a instrucției din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
și numele unor versificatori: V. Sandu (pseudonim al lui Al. Westfried), S. Lacrimă (pseudonim al lui F. Lobodă), Sandu Rovine, Ion Teodorescu, Oreste (autor din cercul lui Al. Macedonski). În numărul 50/1918 lui George Coșbuc i se include poema Vulturul, pentru ca în numărul 122 A. de Herz să scrie despre moartea poetului. Se reiau ulterior fragmente din studiul lui C. Dobrogeanu-Gherea despre „poetul țărănimii”, iar numărul 129/1918 e dedicat în întregime lui Coșbuc, conținând texte de Barbu Lăzăreanu, V.
SCENA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289545_a_290874]
-
din motive politice în timpul guvernării legionare, director în 1942 la Șantierele Navale Galați, de unde demisionează în anul următor, la preluarea acestora de către germani, director tehnic la Uzinele Astra Vagoane Brașov (1945-1953), cu o scurtă arestare în 1948. Decorat cu Ordinul „Vulturul României” în 1935, fusese ales deputat de Cahul din partea Partidului Național Liberal în anii ’30. S. învăța la București, urmând din 1940 Școală Centrală de Fete și, în particular, Liceul „Ion Heliade-Rădulescu”, unde își ia bacalaureatul în 1947, când se
SLAVESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289718_a_291047]
-
și în țară”. Se publică sau se reiau versuri de Tudor Arghezi (Mărturisire pe vioară și arcuș), Ion Pillat (Poetul), Ion Minulescu (Aquarelă), G. Bacovia (Amurg violet), Ștefan Aug. Doinaș (Intermezzo), Virgil Șotropa (Galerele aleargă, Vremile, În goană), Mihai Beniuc (Vulturii doborâți), Victor Ilieșiu, Francisc Păcurariu, prezent în redacție și marcându-și acum începuturile literare (Înviforată creștere, Împrimăvărare, Stanțe, Stih tânăr, Un zar, Ursita ș.a.), Iosif Moruțan, Valentin Strava, Ion Cherejan, Teodor Ciceu, Valentin Raus ș.a., iar proză dau Andrei Radu
TRIBUNA ARDEALULUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290247_a_291576]
-
Aici va publica articole de directivă, comentarii, cronici literare și dramatice, recenzii, numeroase note polemice, dar și câteva proze scurte, amintiri, note de călătorie, precum și traduceri, îndeosebi din literatura italiană, iscălind inițial Dem. Gh. Thomescu, apoi și cu pseudonime: Dinu Vultur, Corneliu Vultur, Claudiu Vifor, Brumărel, cronicar, Tonans ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
publica articole de directivă, comentarii, cronici literare și dramatice, recenzii, numeroase note polemice, dar și câteva proze scurte, amintiri, note de călătorie, precum și traduceri, îndeosebi din literatura italiană, iscălind inițial Dem. Gh. Thomescu, apoi și cu pseudonime: Dinu Vultur, Corneliu Vultur, Claudiu Vifor, Brumărel, cronicar, Tonans ș.a. Mai colaborează acum și la alte periodice, din „țară” - „Presa liberă”, „Amicul tinerimei”, „Steluța” - sau ardelene - „Răvașul”, „Luceafărul”, „Cosinzeana”, „Lupta” (Budapesta). Remarcat de Al. Vlahuță, apreciat de N. Iorga, T. se va apropia de
TOMESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290218_a_291547]
-
liric propriu în câteva Respirări și în Antimetafizica. Într-un eseu, Cuvintele și necuvintele în poezie, el identifică trei grupuri genetice ale poeziei: fonetic, morfologic și sintactic. „Poezia fonetică” se sprijină pe melos și caută efecte incantatorii de tipul „prin vulturi vântul viu vuia”. S. o consideră primitivă și o respinge. Cealaltă, „poezia morfologică”, e „o semantică a vederii [care] ne farmecă și ne ștampilează memoria” și este reprezentată de Arghezi, un poet studiat atent de tânărul S., „copiat” în poeme
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
se pot remarca micromotive recurente, aparent obscure sau opace, cu rost esențial în articularea unui edificiu metaforic personal, conferind unitate operei în pofida frecventelor primeniri ale tehnicii narative. Aceste recurențe, numite de autor „fantome tematice”, pot fi clasate într-un bestiar (vultur, leu, pește, oaie, miel, pasăre fabuloasă reunind trăsături de papagal, păun, tucan și dropie etc.) și într-un inventar imagistic (om înaripat și alte întruchipări ale motivului aripii și al zborului, acrobat cu tricou vărgat, biciclist cu joben, cer cu
ŢEPENEAG. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
Frida Vigdorova, Drumul în viață, București, 1956 (în colaborare cu Natalia Stroe); Jorge Amado, Subteranele libertății, I-III, București, 1957 (în colaborare cu H. Radian); Yves Montand, Cu inima plină de soare, București, 1957; Danuta Bienkowska, Pe urmele cuiburilor de vulturi, București, 1958 (în colaborare cu Rodica Ciocan); A. Gracev, Tainele lacului roșu, București, 1958 (în colaborare cu N. Bocunescu); Ivan Olbracht, Haiducul Nikola Suhai, pref. Constantin Măciucă, București, 1958 (în colaborare cu Ihor Lemnâi); Valentin Ovecikin, O primăvară buclucașă, București
ŢOIU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290210_a_291539]
-
redacție), în anul următor îi apare în broșură nuveleta Grinda de aur sau Previderea unui părinte bun, iar în 1854 Mozaic de novele, cugetări, piese și poezii. Mai colaborează la „România literară”, redactează cu Iancu Codrescu ziarul unionist „Zimbrul și Vulturul” (1858), scrie la „Steaua Dunării”, „Bondarul”, „Din Moldova”, „Românul”, „Albina Pindului”, „Familia”, scoate în 1861 la Iași, cu G. Petrescu, gazeta „Dacia”, este director al periodicelor „Adunarea națională” (1869), „Informațiunile bucureștene”, redactor la „Revista contimporană”, „Revista literară și științifică”, publică
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
Marie Boucher, poate fi descoperită o anume finețe a notației psihologice, anticipând - cum apreciază Nicolae Manolescu - stilul analitic prezent în scrierile de gen românești abia la sfârșit de secol. Cu Marie Boucher a mai scris nuvela Amelie Stefanesco („Zimbrul și Vulturul”, 1858) și microromanul Les Sept montagnes (histoire moldave), imprimat la Paris în 1863, sub semnătura Marie Movila. Virtuți de romancier U. avea totuși puține, neștiind să depășească spațiul de tranziție de la povestire la roman. De aceea, după decenii, va reveni
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
fizionomia sa artistică. Într-un ciclu precum Zbor de solstițiu, ce pare a fi efigia vocației sale poetice, sentimentul dragostei este înțeles ca „inevitabila dramă a trecerii noastre cosmice” (A vedea). Se imaginează rostogoliri de pe stâncile munților în „țipete de vulturi spăimântați”, „după un chip oval și-un trup subțire” (Gol). Alteori iubirea e pustiitoare, metafora însăși fiind parcă mistuită într-o rotire cosmică. Poetul invocă stelele, dă foc cerului într-o „tragică seară”, provocând „un ultim potop și prăpăd” (Baladă
VASILE-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290447_a_291776]
-
inginerului Octav - considerații despre „degenerarea sufletului contemporan prin depărtarea de credință”, I. Chiru-Nanov, Al. I. Zamfirescu, D. D. Patrașcanu, D. Iov, Eugen Boureanul. Dramaturgia e ilustrată de Scarlat Froda și de N. Porsenna (un fragment din „viziunea eroică în versuri” Vulturul). Eseu și istorie literară semnează C. Alexandrescu (Iașul și Caragiale, cu ocazia comemorării dramaturgului la Teatrul Național din Iași), neobositul Octavian Moșescu, sub identitatea C. Viroagă (Un poet tânăr: Al. Sihleanu, Ion Păun-Pincio). De menționat comentariul lui Stelian I. Constantinescu
VESTALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290505_a_291834]
-
-se hoțește printre drugii groși de fier? // Cine e acuma duh / Și plutește liber în văzduh, / Ca o vrabie, ca un porumb / Slobozit din temnița de plumb?” (A mai căzut o stea...). Z. publică și câteva povestiri, precum și romanul istoric Vulturii Pindului (2002), în care zugrăvește un episod al conflictelor uneori sângeroase dintre aromânii și grecii din Macedonia la începutul secolului trecut, reconstituire a atmosferei de epocă din Balcani, într-o proză relevabilă prin tăietura frazei, a istorisirii și prin câteva
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
prin tăietura frazei, a istorisirii și prin câteva caractere puternice. SCRIERI: Căntitsi tră armănami - Cântece pentru aromâni, îngr. și pref. Tiberius Cunia, Syracuse (SUA), 1992; Golgota românească, București, 1995; Florilegiu, București, 2000; Arăzgănseri, îngr. și pref. Dina Cuvata, Skopje, 2002; Vulturii Pindului, București, 2002. Ediții, antologii: Lucian Blaga, Puizii aleapti, Fayetteville, NY - Constanța, 1995; ed. 2, postfață Hristu Cândroveanu, București, 2000; Mihai Eminescu, Poezii, îngr. și pref. Hristu Cândroveanu, București, 1997; Theodor Gher. Zuca, Samaroscutlu (Astarea-a Sămarlui), Fayetteville, NY - Constanța, 1999
ZEANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290723_a_292052]
-
, gazeta apărută la Iași, bisăptămânal, între 3 iulie 1850 și 21 februarie 1852, 17 ianuarie 1855 și 10 septembrie 1856 și, sub titlul „Zimbrul și Vulturul”, de la 1 noiembrie la 30 decembrie 1858; fuzionând din 2 ianuarie 1859 cu „Steaua Dunării”, ziarul lui Mihail Kogălniceanu, se tipărește în continuare cu denumirea „Steaua Dunării, Zimbrul și Vulturul”. Până în 1856 directorul periodicului a fost Al. Fotino, ca redactori
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
1855 și 10 septembrie 1856 și, sub titlul „Zimbrul și Vulturul”, de la 1 noiembrie la 30 decembrie 1858; fuzionând din 2 ianuarie 1859 cu „Steaua Dunării”, ziarul lui Mihail Kogălniceanu, se tipărește în continuare cu denumirea „Steaua Dunării, Zimbrul și Vulturul”. Până în 1856 directorul periodicului a fost Al. Fotino, ca redactori figurând Teodor Codrescu (17 ianuarie 1855 - 10 septembrie 1856) și Dimitrie Gusti (17 ianuarie - 31 decembrie 1855), iar Vasile Alexandrescu (V. A. Urechia) ca secretar de redacție (17 ianuarie - 31
ZIMBRUL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290739_a_292068]
-
E un poet, un poet adevărat”. Sunt sesizabile în vers și influențe argheziene, dar cea mai mare parte a textelor e reprezentată de poeme luminoase, în care se atinge echilibrul între idee și expresie. Ultimele trei culegeri, Sonete (1969), Lăsați vulturii să zboare (1975), Asemeni lucrurilor (1977), includ sonete care surprind uneori prin încălcarea versificației și prin impresia de ușoară domolire a fanteziei. Totuși, sensibilitatea, delicatețea, melodicitatea rămân caracteristice, multe poezii având aerul unor romanțe. SCRIERI: Către țara ochilor mei, pref.
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
poezii având aerul unor romanțe. SCRIERI: Către țara ochilor mei, pref. Victor Papilian, Cluj, 1938; Murmură tăcerile, București, 1940; Dar de nuntă, Sibiu, [1944]; Nopți ardelene, Sibiu, f.a.; Amfora de lut, pref. Tudor Arghezi, București, 1965; Sonete, București, 1969; Lăsați vulturii să zboare, București, 1975; Asemeni lucrurilor, București, 1977; Trei „Z”, ed. bilingvă, pref. Vasile Lechințan și Fodor György, Cluj-Napoca, 1996. Repere bibliografice: V. Copilu-Cheatră, Imaginea în poezia lui Emil Zegreanu, LU, 1942, 6; D.V. [Dragoș Vitencu], „Dar de nuntă”, „Revista
ZEGREANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290728_a_292057]
-
fie ca marinari, fie ca pescari”, I.C. Vissarion cu articolul Ce e știința și cu descrierea tehnică amănunțită Motorul Steluța, o încercare abilă totodată de a-și găsi un sponsor pentru brevetarea acestei invenții, Ioan Genilie cu Fritz. Povestea unui vultur captiv, schiță din familia celor ale lui Brătescu-Voinești inspirate din universul ființelor mici, N. Dunăreanu, Radu R. Rosetti și Victor Eftimiu cu o scurtă proză SF, Pământul a vorbit! Anul 1930 înregistrează probabil una dintre cele mai prestigioase semnături scriitoricești
ZIARUL CALATORIILOR SI AL INTAMPLARILOR PE MARE SI PE USCAT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290733_a_292062]
-
în comitetul de redacție să fie inclus și Traian Nădăban. De literatură română se ocupă Corneliu Nistor, Lucia Jucu-Atanasiu, Virgil Vintilescu, Stela Mirel, Simion Mioc, Al. Belu, Ileana Oancea, Ramona Boca-Bordei, I. Cheie-Pantea (Ovid Densusianu și poezia modernă, 1985), Ioan Vultur, Radu Ciobotea, Liana Ștefan, Alexandru Ruja, Pompiliu Crăciunescu, Livius Ciocârlie (Eminescu și complexul romantismului, 1989), Rodica Bărbat, Felicia Vlad, Janina Flueraș, Ion Iliescu. Studii și articole de teorie literară semnează Ioan Vultur (Scenă lecturii, 1982), Corneliu Nistor, Dumitru Vlăduț, Doina
STUDII DE LITERATURA ROMANA SI COMPARATA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289995_a_291324]