3,544 matches
-
Invasion, 1981; reimprimare, Grafton Books, London, 1989. 52. David A. Halperin, „Gnosticism in High Tech: Science Fiction and Cult Formation”, În D. A. Halperin (ed.), Religion Sect and Cult, J. Wright, Boston, 1983, pp. 257-266, În special, p. 264. 53. Vanessa Weber, „Modern Cults and Gnosticism: Some Observation on Religious and Totalitarian Movements” În Halperin (ed.), Religion Sect and Cult, pp. 31-44, În special, p. 42. 54. Smith, „The Modern Relevance”, loc. cit., p. 547. 55. Citat În Smith, „The Modern Relevance
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
Chișinău, 2000. Țurcanu, Ion, Istoricitatea istoriografiei. Observații asupra scrisului istoric basarabean, Arc, Chișinău, 2004. Veiga, Francisco, Istoria Gărzii de Fier, 1927-1941, București, 1994. Volkov, I.M., „Zasuha, golod 1946-1947 godov” („Seceta, foametea anilor 1946-1947”), Istoriya SSSR, nr. 4/1991, pp. 3-19. Weber, Eugen, Dreapta românească, Cluj-Napoca, 1999. Wheatcroft, Stephen F., „Victims of Stalinism and the Soviet Secret Police: The Comparability and Realibility of the Archival Data: not the Last Word”, Europa-Asia Studies, vol. 51, nr. 2/1999, pp. 315-345. Zaitsev, E., Sbornik
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
ordine de Theodore D. Kemper (1990, 5Ă - au adus contribuții majore în plan macrosociologic, dar și în plan microsociologic. Lista sociologilor de referință cu contribuții la constituirea unei sociologii a emoțiilor ar putea include și alte nume, de exemplu: Max Weber, Helen Lynd, Erving Goffman. În timp, odată cu aprofundarea cunoașterii sociologice, s-a produs o specializare și o segmentare a sociologilor, contrapunându-se, oarecum artificial, orientarea macrosociologică celei microsociologice. 1.2. Utilizarea metodelor cantitative versus metodele calitative. Și aceasta dihotomie mi se
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
de caracteristicile organizațieiă. Autorul se oprește asupra clasificării după gradul de formalizare. Astfel, distingem structuri organizatorice formale și informale. Cele formale la rândul lor se împart în birocratice și adhocratice. Structurile formal-birocratice au că prototip sistemul birocratic al lui Max Weber, în centrul căruia se află conceptele de putere și de autoritate. În cadrul structurilor formal -birocratice se diferențiază următoarele variante: structurile ierarhic -liniare, funcționale, mixte și structurile bazate pe grupuri parțial suprapuse. Pentru fiecare, sunt abordate principiile care fundamentează structura, avantajele
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
16, 319-324. Eysenck, M., și Keane, M. (2000). Cognitive Psychology: A Student's Handbook, 4th Edition. Hillsdale, NJ: Erlbaum. HYPERLINK "http://vlp.mpiwg-berlin.mpg.de/references?id=lit4146" \o "lit4146" Fechner, G. Th. (1888). Ueber die psychischen Maßprincipien und das Weber‘sche Gesetz. Philosophische Studien, 4, 161-230. Festinger, L. (1957). A theory of cognitive dissonance. Stanford: Stanford University Press. First, M.B., Spitzer, R.L., Gibbon M., și Williams, J.B.W. (2002). Structured Clinical Interview for DSM-IV-TR Axis I Disorders, Research Version, Patient
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
The battle of behaviorism: An exposition and an exposure. [A debate between the leading behaviorist and the leading instinct theorist of the early 20th century.] Watson, J.B., și Rayner, R. (1920). Conditioned emotional reactions. Journal of Experimental Psychology, 3, 1-14. Weber, E.H. (1834). De pulsu, resorptione, auditu et tactu: Annotationes anatomicae et physiologicae. Lipsiae [Leipzig]: Koehler [part of: Müller Library]. Wegner DM. (1994). Ironic processes of mental control. Psychological Review, 101, 34-52. Wegner, D.M. (2002). The illusion of conscious will. Cambridge
Tratat de psihoterapii cognitive și comportamentale by Daniel David () [Corola-publishinghouse/Science/2125_a_3450]
-
pusă întrebarea va determina și metodologia cea mai bună. O întrebare formulată în felul următor: „Este inegalitatea socială inevitabilă?” ar presupune o cu totul altă abordare. Acest principiu practic apare cu multă claritate încă din scrierile metodologice ale lui Max Weber. Acesta respinge atât poziția pozitivismului, care susținea comunalitatea scopurilor cognitive ale științelor naturale și ale celor istorice, cât și a istoricismului, care afirma că spațiul culturii și al spiritului nu se pretează la generalizări bazate pe regularități ale acțiunilor umane
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Scott Long, J. (1983b), Covariance Structure Models: An Introduction to LISREL, Sage Publications, Newbury Park, California. Sharma, Subhash (1996), Applied Multivariate Techniques, John Wiley & Sons, Inc., New York. Tilly, Charles (1984), Big Structures, Large Processes, Huge Comparisons, Russell Sage Foundation, New York. Weber, Max (1978), Economy and Society, University of California Press, Berkeley. Weber, Max (2001), Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași. Weisberg, Herbert F. (1974), „Dimensionland: An Excursion into Spaces”, American Journal of Political Science, vol. 18, nr. 4
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
Sage Publications, Newbury Park, California. Sharma, Subhash (1996), Applied Multivariate Techniques, John Wiley & Sons, Inc., New York. Tilly, Charles (1984), Big Structures, Large Processes, Huge Comparisons, Russell Sage Foundation, New York. Weber, Max (1978), Economy and Society, University of California Press, Berkeley. Weber, Max (2001), Teorie și metodă în științele culturii, Editura Polirom, Iași. Weisberg, Herbert F. (1974), „Dimensionland: An Excursion into Spaces”, American Journal of Political Science, vol. 18, nr. 4, pp. 743-776. Weller, Susan C.; Kimball Romney, A. (1990), Metric Scaling
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
identificarea modalităților de conceptualizare, configurare și gestionare a structurilor flexibile (de tip rețea), care inte grează actori publici, privați și nonprofit, în scopul producerii de valoare adăugată pentru societate. 1.2.2.1. Modelul birocratic Studiul birocrației începe cu Max Weber (1864-1920), sociolog german, care consideră că aceasta este o formă de organizare rațională, adecvată teoriei clasice a managementului. Max Weber identifică, la nivel organizațional, următoarele sisteme de autoritate: charismatică, dobândită prin eroism sau caracter deosebit, și care se manifestă prin
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
nonprofit, în scopul producerii de valoare adăugată pentru societate. 1.2.2.1. Modelul birocratic Studiul birocrației începe cu Max Weber (1864-1920), sociolog german, care consideră că aceasta este o formă de organizare rațională, adecvată teoriei clasice a managementului. Max Weber identifică, la nivel organizațional, următoarele sisteme de autoritate: charismatică, dobândită prin eroism sau caracter deosebit, și care se manifestă prin devotament și respect față de autoritate; tradițională, exercitată pe baza unor relații stabilite în mod tradițional și legitimate de statutul celor
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
baza unor relații stabilite în mod tradițional și legitimate de statutul celor investiți cu respectiva autoritate; legală/rațională, bazată pe legalitatea normativelor, regulilor și drepturilor celor investiți cu autoritate prin intermediul acestor reguli. Tipurile de autoritate enumerate și considerate de Max Weber drept tipuri ideale sunt dificil de diferențiat în lumea reală a organizațiilor. Considerată de numeroși specialiști ca fiind cea mai eficientă și cea mai rațională formă de exercitare a controlului asupra angajaților, birocrația s-a impus rapid și a câștigat
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
le oferă conștient posibilitatea avansării lor; impersonalitatea; activitățile se desfășoară conform unor reguli prestabilite care exclud intervențiile arbitrare sau favoritismele; experiența; selecțiile în urma cărora sunt acordate recompensele financiare sau avansările se bazează pe experiența profesională a angajaților. Din perspectiva lui Weber, administrația presupune coordonarea și elaborarea politicilor, în timp ce sistemul administrației reprezintă un aranjament implicat în transformarea politicilor în directive a căror aplicare revine primului nivel organizațional. În concepția aceluiași autor, comparativ cu celelalte două sisteme de autoritate (charismatică și tradițională), exercitarea
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
poziția ierarhică și asigurarea dreptului la pensie; promovarea în baza unui sistem în care aprecierea superiorului joacă un rol important; respectarea unei discipline riguroase și acceptarea unui control strict exercitat de superiori. Față de aceste puncte de vedere exprimate de Max Weber se impun următoarele considerente critice: potențialul birocrației, în sensul menționat, nu poate fi pus în valoare din pricina disfuncționalităților care afectează eficiența și modul de operare în organizație; contextul actual necesită acordarea unei atenții deosebite celei mai dinamice variabile organizaționale, și
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
personale și realizările profesionale anterioare nu sunt luate în considerare; avansările în funcții superioare se fac, conform regulilor birocratice, pe baza vechimii în muncă și nu sunt, în mod explicit, influențate de performanța obținută în carieră; stilul dictatorial al conducerii - Weber aprecia că este posibil ca acțiunile birocrației să intre în conflict cu procesul democratic. În general, interacțiunea dintre două sau mai multe sisteme afectează toate subsistemele componente. În acest caz, stările conflictuale generate de comportamentul managerial dictatorial afectează atât sistemul
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
mutuale și nu prin comandă (Lindblom, 1965). În cadrul analizei comparative între cele două forme organizaționale, Burns și Stalker (1961) au relevat două forme organizaționale distincte: forma mecanicistă și cea organică. Forma mecanicistă (ierarhie în sensul teoriei clasice a lui M. Weber). Această formă organizațională pune un accent deosebit pe importanța specializării, ca mijloc de creșterea eficienței și, în consecință, în acest tip de organizație există o puternică diviziune a sarcinilor care sunt din ce în ce mai specializate. Coordonarea este realizată ierarhic, prin intermediul lanțului de
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
Abia după adoptarea Constituției din 1923 este impus un statut al funcționarilor publici prin care se reglementa pentru prima dată un regim juridic unic pentru toți funcționarii publici (http://www.ulbsibiu. ro/forum/viewtopic.php?t=1523). Birocrațiatc "Birocrația" Max Weber, sociolog și economist german din secolul al XIX-lea, este cel care a teoretizat principiile de funcționare ale organizării birocratice, care se va impune definitiv în sistemele administrative occidentale în secolul XX. Sistemul administrației publice moderne este construit pe modelul
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
german din secolul al XIX-lea, este cel care a teoretizat principiile de funcționare ale organizării birocratice, care se va impune definitiv în sistemele administrative occidentale în secolul XX. Sistemul administrației publice moderne este construit pe modelul birocrației weberiene. Max Weber (1924, apud Handel, 2003) a identificat trei tipuri de autoritate întâlnite în istorie: 1. autoritatea tradițională, bazată pe credința în sanctitatea tradiției, a normelor și cutumelor, precum și pe percepția superiorității morale și spirituale a celor care exercită autoritatea în acest
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
din legi scrise, rațional fundamentate. Dintre toate, autoritatea rațional-legală ar fi cea mai avansată pe scara evoluției sociale 1 și ar produce nivelul cel mai eficient de organizare, fie că vorbim de afaceri private, corporatiste, fie despre afaceri publice. Max Weber (1924, apud Handel, 2003) a formulat, de asemenea, principiile fundamentale ale autorității rațional-legale, principii pe care se întemeiază sistemele administrative moderne: 1. delimitarea sferelor de competență (jurisdicția) ca parte a diviziunii sistematice a muncii; 2. organizarea după principiul ierarhic și
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
sistemului. A dispune de ingrediente de calitate (resurse umane și, respectiv, simbolice, adică valori și proceduri) este mecanismulcare asigură obținerea eficienței. Aceasta este rețeta birocrației, aparent simplă, eminamente centrată pe datele de intrare, pe inputuri. Disfuncțiile birocrațieitc "Disfuncțiile birocrației" Deși Weber doar a intuit posibilitatea unor efecte perverse ale sistemelor birocratice, aplicarea pe scară largă a principiilor organizării de acest tip a produs mult mai multe consecințe contrare eficienței. Birocrația este maximizatoare (tinde să crească în dimensiuni și să consume resurse
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
de exemplu, prin omiterea informațiilor neconvenabile și promovarea indicatorilor ce îi avantajează, creând astfel o imagine distorsionată a performanței proprii și a biroului în care activează). Teoriile și studiile menționate arată că birocrația nu este caracterizată de eficiență, așa cum anticipa Weber, ci, dimpotrivă, mecanismele sale de funcționare sunt centrate pe supraviețuirea și dezvoltarea ei. Birourile publice funcționează în condițiile unor obiective complexe și de cele mai multe ori ambigue, ceea ce face ca relațiile contractuale să fie incomplete. Măsurarea contribuției birourilor la binele public
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
social-instituțională relativ nouă. Fiecare tip de definire a corupției prezentat până acum poate fi relaționat cu o anumită abordare a administrației publice. Guy Peters (1981) distinge trei tipuri de abordări ale sectorului public: teoriile pozitive sau public choice, teoriile descriptive (Weber, Putnam) și teoriile limitelor instituționale (institutional weakness). Acestor abordări li se poate adăuga teoria noului management public (NMP). I. Teoriile descriptive ale administrației publice urmăresc doar îndeplinirea unor proceduri reglementate legal și merg mână în mână cu definiția legalistă a
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
o chestiune tehnică. Pe linia acestui model, corupția este un comportament patologic în cadrul structurii birocratice care trebuie să fie eliminat pentru „a preveni dezintegrarea structurii birocratice”. Corupția, prin natura sa, eludează regulile, caracterul impersonal și imparțial, fiind opusul birocrației. Chiar Weber spune: „Aproprierea poziției oficiale de către birocrat este total absentă” (1947, p. 325). Având în vedere faptul că acesta este un tip ideal, se poate argumenta că experiența corupției în cadrul unei organizări de tip birocratic e cauzată de lacunele în aplicarea
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
ed.), 1994, Corruption and Democracy, Institute for Constitutional and Legislative Policy, Budapesta. Walsh, K., 1995, „Quality through Markets: The New Public Sector Management”, în A. Wilkinson și H. Willmott (ed.), Making Quality Critical:New Perspectives in Organizational Change, Routledge, Londra. Weber, Max, 1947, „Rational legal authority and bureaucracy”, în Max Weber, The theory of social and economic organization, The Free Press, New York. Partea a II-atc "Partea a II‑a" SCHIMBĂRI, PROCESE șI REFORME ALE MANAGEMENTULUI SECTORULUI PUBLIC ÎN ROMÂNIAtc "SCHIMBĂRI, PROCESE
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]
-
Policy, Budapesta. Walsh, K., 1995, „Quality through Markets: The New Public Sector Management”, în A. Wilkinson și H. Willmott (ed.), Making Quality Critical:New Perspectives in Organizational Change, Routledge, Londra. Weber, Max, 1947, „Rational legal authority and bureaucracy”, în Max Weber, The theory of social and economic organization, The Free Press, New York. Partea a II-atc "Partea a II‑a" SCHIMBĂRI, PROCESE șI REFORME ALE MANAGEMENTULUI SECTORULUI PUBLIC ÎN ROMÂNIAtc "SCHIMBĂRI, PROCESE ȘI REFORME ALE MANAGEMENTULUI SECTORULUI PUBLIC ÎN ROMÂNIA" Capitolul 5tc
Management public în România by Mihai Păunescu () [Corola-publishinghouse/Science/2056_a_3381]