19,253 matches
-
în parte datorită duratei prediagnostice mai lungi, cu echilibru metabolic precar. Tulburările de dinamică sexuală Disfuncția erectilă se definește ca incapacitatea de a iniția și/sau de a menține erecția necesară realizării actului sexual (1). Existența disfuncțiilor sexuale în diabetul zaharat a fost demult recunoscută, în era preinsulinică, impotența fiind una dintre cele mai frecvente simptome, atât în formele severe cât și în cele medii ale bolii. Astăzi, când un obiectiv major al diabetologiei este menținerea calității vieții pacientului, problemele de
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
sexuală a fost subestimată ca problemă medicală. La noi în țară, nu dispunem de date care să indice frecvența lor reală, tipul de manifestare și evoluția lor în timp (9). Uneori o disfuncție erectilă declarată poate ridica suspiciunea unui diabet zaharat nediagnosticat (38). S-a observat în diferite studii că disfuncția erectilă (D.E.)este de trei ori mai frecventă la diabetici comparativ cu restul populației (1). Incidența tulburărilor de dinamică sexuală variază foarte mult de la o țară la alta, date recente
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
deși frecvente, cel mai adesea sunt ignorate și netratate corespunzător. Ele pot afecta toate segmentele tubului digestiv de la esofag la colon, iar simptomele pot fi de intensitate mică, medie sau severă. Neuropatia gastrointestinală apare de obicei la pacienți cu diabet zaharat în evoluție de mai mulți ani și/sau la cei cu control metabolic precar, pe fondul unei susceptibilități genetice neidentificate încă (6). Disfuncția esofagiană Tulburări ale motilității esofagiene s-au descris la 75% dintre diabetici. Disfuncția esofagiană se poate manifesta
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
pentru cazurile prezentând o imagine radiologică a stomacului cu aspect de lighean pe jumătate plin) se întâlnește la 25% dintre pacienți. Cel mai adesea este silențioasă clinic, însă formele severe de manifestare reprezintă cea mai debilitantă complicație gastrointestinală a diabetului zaharat (24). Simptomatologia este dominată de hipotonia gastrică însoțită de întârzierea golirii stomacului. În cazurile extreme stomacul este mare (putând atinge nivelul crestelor iliace) aton și necesită pentru golire mai mult de 24h. Pacientul acuză senzație de disconfort abdominal, uneori grețuri
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
secreției de suc gastric. Se pare că hiperglicemia prelungită reduce activitatea mucoasei gastrice și poate fi responsabilă de apariția gastritelor atrofice la diabetici. Infecția cu Helicobacter Pilori s-a dovedit a fi de asemenea mai frecventă la persoanele cu diabet zaharat(22). Hiperglicemia ca atare poate cauza de asemenea dilatație gastrică (24). Chiar și atunci când simptomele sunt blânde, gastropareza interferă cu aportul nutritiv și cu relația dintre absorbția glucozei și administrarea exogenă de insulină. Deoarece alimentele stagnează mult timp în stomac
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte, Olivia Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/92255_a_92750]
-
toraco-abdominale Tumori maligne și benigne diafragmatice, întâlnite rar în patologia toraco-abdominală pot fi cauză de chilotorax. Alte maladii Alte cauze de chilotorax pot fi sindromul nefrotic (pierderile proteice scad presiunea coloido-osmotică capilară, ceea ce duce la creșterea producției de limfă), diabetul zaharat (transportul glucozei este nelimitat de permeabilitatea capilară, astfel încât mai multe molecule glucidice ajung în spațiul interstițial cu creșterea presiunii coloido-osmotice). Maladii idiopatice (primare) Această categorie tinde să se restrângă datorită metodelor de investigație actuale, ce sunt capabile să diagnosticheze leziuni
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by CLAUDIU NISTOR, ADRIAN CIUCHE, TEODOR HORVAT () [Corola-publishinghouse/Science/92103_a_92598]
-
preventiv al accidentelor vasculare cerebrale cuprinde controlul tensiunii arteriale prin medicația hipotensivă incluzând îinhibitorii enzimei de conversie resindopril și diuretice), controlul LDL-colesterolulul prin statine, antiagregante (Aspirina 75 mg/zi, Clopidogrel 75 mg/zi) și controlul glicemiei la cei cu diabet zaharat. Hiperglicemia la diabetic este un factor agravant pentru zona ischemică, întrucât în condiții de anaerobioză rezultă metaboliți toxici cerebrali, încât reducerea glicemiei la un nivel normal fără să se inducă hipoglicemia este o necesitate preventivă, dar și terapeutică în AVC
Recuperarea şi investigaţii le paraclinice în tulburările de comunicare verbală by Bogdan Dionisie () [Corola-publishinghouse/Science/91643_a_93183]
-
de 4 ori mai ridicată în deceniul al 7-lea, comparativ cu vârsta de 50 de ani [1,6,8,13,14]. Fumatul [1,3,5,8,16,17], factorii genetici și unele condiții morbide: pancreatita cronică, obezitatea și diabetul zaharat reprezintă factorii de risc [6,9,18]. SURSA DATELOR ȘI METODĂ Numărul cazurilor noi de cancer pentru toate localizările, precum și cazurile noi de cancer pancreatic în România în perioada 1985-2006 provin de la Centrul Național pentru Organizarea și Asigurarea Sistemului Informațional
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92184_a_92679]
-
dovediti a avea lor etiopatogenetic sunt: infecțiile parazitare, litiaza intrahepatică și toxinele. Factorii de risc potențial implicați în dezvoltarea CC menționați în literatura de dată acutală sunt: infecția cu virus hepatitic B (VHB) sau infecția cu virus C (VHC), diabetul zaharat, obezitatea, alcoolul și fumatul. Studiile care au urmărit evoluția CC în funcție de localizarea intrași extrahepatică au semnalat diferențe între factorii determinanți ai celor două entități anatomice, o clasificare fidelă a celor două forme devenind mandatorie. INFECȚIILE PARAZITARE Infestația hepatobiliară cu Opisthorchis
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
ori secundar expunerii profesionale [20]. Studiile efectuate sunt limitate de numarul mic de pacienți incluși, în consecință azbestul nu a fost inclus pe lista factorilor cert determinanți de CC. Se consideră că evitarea expunerii profesionale este favorabilă profilaxiei CC. DIABETUL ZAHARAT ȘI OBEZITATEA S-a presupus că diabetul zaharat (DZ) și obezitatea sunt posibili factori de risc pentru CC. Studiile populaționale au raportat rezultate contradictorii în ce privește implicarea DZ în determinarea CC, unele susținând asocierea pozitivă [21-23] altele infirmând existența unei corelații
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
limitate de numarul mic de pacienți incluși, în consecință azbestul nu a fost inclus pe lista factorilor cert determinanți de CC. Se consideră că evitarea expunerii profesionale este favorabilă profilaxiei CC. DIABETUL ZAHARAT ȘI OBEZITATEA S-a presupus că diabetul zaharat (DZ) și obezitatea sunt posibili factori de risc pentru CC. Studiile populaționale au raportat rezultate contradictorii în ce privește implicarea DZ în determinarea CC, unele susținând asocierea pozitivă [21-23] altele infirmând existența unei corelații semnificative între DZ și forma intrahepatică a CC
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez () [Corola-publishinghouse/Science/92169_a_92664]
-
mare de rezultate fals pozitive la persoane aparent sănătoase. Rezecția pancreatică recomandată la pacienții cu rezultate pozitive, false sau nu, se asociază cu o rată a mortalității de 4-6% chiar în centre specializate și cu o morbiditate importantă prin diabet zaharat și insuficiență pancreatică exocrină. METODOLOGIA SCREENINGULUI Trebuie urmărite leziunile PanIN (displazie de grad jos, moderat sau înalt apărută la nivelul ductelor pancreatice înainte de dezvoltarea adenocarcinomului invaziv) sau neoplaziile papilare intraductale mucinoase (IPMN) de ducte principale sau ducte secundare, care apar
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92199_a_92694]
-
față de cei cu apariție a cancerului mai tardiv. Nu există un consens privind screeningul subiecților cu diabet nou apărut (deși riscul este de două ori mai mare) sau al persoanelor care au rude de gradul II sau III cu diabet zaharat [4]. SUBIECȚII CU MUTAȚII GENETICE BRCA2, PALB2, p16, STK11, ATM, PRSS1 și sindromul Lynch se asociază cu un risc crescut de cancer pancreatic [24].Cu toate acestea, ele explică doar 10% din susceptibilitatea pentru cancer pancreatic. De obicei, nu mulți
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Zeno Spârchez, Pompilia Radu () [Corola-publishinghouse/Science/92199_a_92694]
-
nu au găsit o asemenea corelație [102, 103, 118]. Pe baza magnitudinii de asociere (riscul estimat variază între 2-15) și a diverselor configurații de studii, consumul crescut de alcool poate fi totuși considerat un factor de risc pentru CC. DIABETUL ZAHARAT Asocierea diabetului zaharat cu cancerul căilor biliare a fost constată în câteva studii controlate și de cohortă din Europa și Statele Unite. Cele două studii SEER-Medicare au arătat o asociere pozitivă semnificativă între diabet și CC [96, 110]. Un alt studiu
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
o asemenea corelație [102, 103, 118]. Pe baza magnitudinii de asociere (riscul estimat variază între 2-15) și a diverselor configurații de studii, consumul crescut de alcool poate fi totuși considerat un factor de risc pentru CC. DIABETUL ZAHARAT Asocierea diabetului zaharat cu cancerul căilor biliare a fost constată în câteva studii controlate și de cohortă din Europa și Statele Unite. Cele două studii SEER-Medicare au arătat o asociere pozitivă semnificativă între diabet și CC [96, 110]. Un alt studiu populațional amplu din
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
diabetul [102, 111, 118, 120 ]. Tot recent, o meta-analiză care a evaluat asocierea între diabet și riscul de ECC a arătat o corelație pozitivă între diabet și riscul de ECC [133]. Ultimele date arată o asociere semnificativă, astfel că diabetul zaharat poate fi considerat un factor de risc pentru CC. OBEZITATEA Prevalența alarmantă a obezității pe plan mondial are implicații negative asupra stării de sănătate, inclusiv a creșterii riscului unor forme de cancer. Datele despre asocierea obezității cu CC sunt încă
Tratat de oncologie digestivă vol. II. Cancerul ficatului, căilor biliare și pancreasului by Liviu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/92149_a_92644]
-
special prin boală coronariană și AVC, va crește, ajungând în 2030 la 23,3 milioane (1,3,6). Întrucât bolile cardiovasculare sunt boli multifactoriale, în a căror etiopatogenie sunt implicați peste 200 de factori de risc (incluzând HTA, tabagismul, diabetul zaharat (DZ), inactivitatea fizică, dislipidemiile, consumul de alcool în exces, dieta nesănătoasă și obezi - tatea), în ratele de mortalitate se va regăsi influența tuturor acestor factori. Astfel, dintre cele aproximativ 17,3 milioane decese/an cauzate de bolile cardiovasculare, 9,4
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Doina Azoicăi, Mioara Calipsoana Matei () [Corola-publishinghouse/Science/91918_a_92413]
-
ca fiind „orice atribut, caracter sau expunere a unui individ care crește probabilitatea dezvoltării unei boli sau a apariției unor leziuni” (1). În derularea studiului Framingham, identificarea, documentarea și înțelegerea acțiunii unor factori majori de risc precum fumatul, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea și sedentarismul, în funcție de sex și grupe de vârstă, s au dovedit critice pentru prevenția morbidității și mortalității cardiovasculare. Datorită identificării lor precoce, aceste variabile sunt denumite în prezent factori de risc tradiționali (2). În ultimele decenii, tabloul riscului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Florin Mitu, Doina Clementina Cojocaru () [Corola-publishinghouse/Science/91924_a_92419]
-
mult mai severe, având o dispoziție difuză, comparativ cu adulții de vârstă mai tânără. Boala coronariană trivasculară și stenoza trunchiului principal al coronarei stângi se întâlnesc frecvent, dis- funcția VS fiind deseori asociată în această situa ie. HTA, dislipidemia, diabetul zaharat (DZ), obezitatea rămân factorii de risc majori modificabili care afectează și populația vârstnică și care continuă să fie semnificativ corelați cu riscul de apariție a BCI și după vârsta de 65 de ani. Aparent, riscul relativ asociat cu acești factori
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Elisabeta Bădilă, Alina Rîpă, Emma Țintea () [Corola-publishinghouse/Science/91932_a_92427]
-
Diabetul zaharat și patologia cardiovasculară 6.1. Date de epidemiologie Diabetul zaharat (DZ), boală metabolică cu largă răspândire, este bine reprezentată la populația de vârsta a treia. După cum este bine știut, fiecare decadă de vârstă induce o creștere a glicemiei à jeun
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
Diabetul zaharat și patologia cardiovasculară 6.1. Date de epidemiologie Diabetul zaharat (DZ), boală metabolică cu largă răspândire, este bine reprezentată la populația de vârsta a treia. După cum este bine știut, fiecare decadă de vârstă induce o creștere a glicemiei à jeun cu 2 mg/dl, ceea ce denotă un risc crescut pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de vedere, de vorbire și chiar de comportament. Accidentele la anestezie Acestea se datorează în special modificărilor tensionale induse de medicația anestezică și se corelează cu gradul de severitate al NAC. Particularități clinice ale bolii cardiovasculare la vârstnicii cu diabet zaharat Macroangiopatia coronariană este responsabilă de apariția anginei pectorale, a infarctului acut de miocard i IMS. Leziunile aterosclerotice coronariene sunt mai extinse și mai frecvente decât la nediabetici. Studiul TAMI (cit. de 57), care a apreciat efectul trombolizei precoce asupra infarctului
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Gina Botnariu () [Corola-publishinghouse/Science/91923_a_92418]
-
de studii de cohortă, arătând că valorile crescute ale LDL-colesterolului și ale colesterolului total se asociază semnificativ cu mortalitatea de cauză cardiovasculară, inclusiv la pacien ii vârstnici (6). Un alt aspect deosebit de important este că dislipidemia coexistă frevent cu diabetul zaharat (DZ), hipertensiunea arterială (HTA) și obezitatea, ceea ce face ca managementul său și al comorbidităților asociate să fie esențial în încercarea de scădere a riscului cardiovascular, la pacientul vârstnic. Studiile epidemiologice arată că dislipidemia este frecvent întâlnită la populația vârstnică. Astfel
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Florin Mitu, Iulia Cristina Roca () [Corola-publishinghouse/Science/91921_a_92416]
-
factor de risc major și independent pentru AVC; riscul de a suferi un AVC este cu 238% mai mare la dializați, hipertensivi în comparație cu cei normotensivi. Alți factori recunoscuți în populația generală ca fiind asociați cu evenimente cerebrovasculare majore dislipidemia, diabetul zaharat, fumatul sau durata tratamentului dialitic nu au fost evidenția]i ca fiind asociați cu AVC la pacienții dializați, confirmând încă o dată profilul cardiovascular particular al subiecților cu uremie cronică. Același grup japonez a observat o creștere graduală a incidenței AVC
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]
-
care să compare metodele discutate mai sus la pacienții renali [OHare et al., 2002]. Factori de risc pentru BPA la pacienții renali Factorii recunoscuți de risc pentru dezvoltarea BPA în populația generală sunt: vârsta înaintată, hipertensiunea arterială, dislipidemia, fumatul, diabetul zaharat (DZ) și prezența bolii aterosclerotice coronariene. De asemenea, nivelurile crescute de homocisteină, lipoproteină (a) și proteină C reactivă au fost asociate cu existența BPA. în populația renală, factorii de risc pentru BPA au fost mai puțin studiați. În studiul HEMO
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by P. Gusbeth-Tatomir, A. Covic, G. Mircescu, L. Segall () [Corola-publishinghouse/Science/91914_a_92409]