2,204 matches
-
14 ani, Alecu Șoricescu, eroul unei încercări de roman a lui I. Ghica, isprăvea cartea grecească. „Acea zi mi-a lăsat și o altă aducere-aminte plăcută: m-a scăpat de ișlic și de ceacșiri; m-am simțit mai ușor la zmeu și la arșice, puteam să alerg fără a-mi cădea papucii din picioare. Răsplătirea pentru aplecarea mea la învățătură fu un rând de haine nemțești și voia să mă plimb pe jos.“ În ipoteza unui transfer de substanță biografică de la
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
nostalgic scurt, dramatic: „E-n zori, e frig de toamnă,/ Și cît cu ochii vezi/ Se-ncolăcește fumul,/Și-i pîlcă prin livezi.// Răsună, trist, de glasuri/Cîmpiile pustii,-/ Și pocnet lung, și chiot/S-aude-n deal la vii.// Cu-n zmeu copiii aleargă,/ Copil, ca ei, te vezi,/ Și plîngi... și-i frig de toamnă.../ Și-i pîlcă prin livezi”. Citești și, minus poate o notă, nu-ți amintește de nimeni. Evident, asta gîndim noi acum. Pentru noi, linia împletită care
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
i așezăm în aceeași familie”. N-am reținut toate argumentele. Am notat doar cele mai interesante propoziții referitoare la Bacovia. De pildă că la poetul nostru „nu există amintiri, ci numai aparent amintiri”, cum ar fi aceea a copilului cu zmeul din „Alean”. „Există, în schimb, așteptări”. Sau că în versul „Pe aceleași vremuri mă găsesc...”, din „Lacustră”, e o „viziune cuantică”. Sau că „tîrziu”, din versul „Și tare-i tîrziu” („Pastel”), „nu-i un tîrziu de durată, ci o tendință
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
dezvoltarea turismului În România, 1938), Popescu Nae (Retezat, 1982), Pușcariu Valeriu (O țară de turism: Ardealul, 1929), Ștefănescu Al. (Gorjul istoric și pitoresc, 1904), Turcu Ioan (Escursiuni prin munții Țării BÎrsei și a Făgărașului, 1896), Urechea Nestor (În Bucegi, 1906), Zmeu Costache, Baron Petru, Istrate Ion (Cu noi la drum, 1985) etc. Fie că este vorba de monografiile unor zone și localități, ghiduri sau reportaje etc., ele prezintă numeroase și interesante aspecte legate de resursele turistice ale Carpațiilor Meridionali. Dar cu
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
de maidanez nehalit, cu părul lung și ochii languroși, repede dedulcită la dejunuri cu Pedigree. Lui i s-a spus tandru și respectuos, pentru puterea tatălui său, Muc cel Mare, stăpân mai mult de patru decenii peste pivnițele și averea Zmeului Roșu, simplu și curat: Muc cel Mic. Pe ea au poreclit-o, invidioșii, chiar Moni Hari, deși - naratorul o spune aici de la obraz - nu o ducea în niciun caz mintea la spionaj". Dar așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
așa stau lucrurile în poveste. În ciuda norocului de a se fi născut în Grădina aleșilor, zisă a Primăverii, Muc cel Mic avu o copilărie grea, din care n-a mai ieșit niciodată. Nevoit a se juca numai cu beizadele de zmei roșii, Nicușor Aluceașcă, Serghei Mezel, Medelin Scripcaru, cărora li se mai alăturau și alte pușlamale din cartier, de-alde Gornel Dilu, bietul Muc era mereu ciuca bătăilor și a batjocurii găștii, deși - se bagă din nou naratorul - nu era vina
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
și împiedicat. Dar știți doară cât de cruzi pot fi copiii între ei. Cu chiu, cu vai, Muc cel Mare reușește însă să-și împingă de la spate odrasla prin viață vreo patru decenii și să iasă la suprafață, după alungarea zmeilor roșii, victorios și liber cu agoniseala-i de-o viață. Acuma, pe vremea de poveste a lui Moș Ilici, era pentru ei un trai și-o viață. Cât ai spune Abracadabra Alcatel, Muc cel Mic se dă de trei ori
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
lume de demoni, zâne, spirite, care populează pădurile, luncile și apele, cerul și pământul, unele autohtone, altele preluate de la slavi, elemente supranaturale pă trunse în creația populară sub numele de Muma Pădurii, Ghionoaia, Zgripțuroaica, Zâna Bună, Zâna Rea, Sfânta Vineri, Zmeul, Ileana Cosânzeana, Făt-Frumos, împărați, împărătese, fete de împărat, lumea mirifică a basmelor și poveștilor care fascina ascultătorii, întărindu-le convingerea în puterea și victoria binelui. În plan politic, discontinuitatea barbarilor, după distrugerea ringului avarilor, până la venirea ungurilor, pecenegilor și cumanilor
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
se află la granița dintre cunoscut și necunoscut: „- Dar ce lumină iute, ca fulger trecătoare, Din miazănoapte scapă cu urme de schintei? Vreo stea mai cade iară? Vreun Împărat mai moare? Or e - să nu mai fie! - vreo pacoste de zmei? Strofa În Întregime sugerează o lume trăind sub imperiul supranaturalului care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub semnul maleficului, pentru că puterea lui de metamorfozare nu e spre
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
care se așază Între două stări posibile, binele și răul, angelicul și demonicul. Cele două surate pun făptura Zburătorului sub semnul maleficului, pentru că puterea lui de metamorfozare nu e spre binele celui care intră sub incidența lui. El poate fi ,,zmeu”, „Împelițatul”, „balaur de lumină”, dar și „ca brad un flăcăiandru”, „bălai, cu părul de-aur!” ca În ,,Luceafărul” eminescian. Făptura stă tot sub imperiul transcendentului, e lipsită de vigoarea pământeană, pentru că „slabele lui vine / N-au nici un pic de sânge
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Basmul cuprinde povestea unei frumoase fete de Împărat, izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce la Demiurg și-i spune că dorește să fie dezlegat de nemurire. Demiurgul refuză dorința Zmeului, iar acesta, Întors pe pământ, o vede pe fata de Împărat, alături de un pământean
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
izolată de tatăl ei Într-un castel, ca să rupă contactul cu lumea, deoarece frumusețea ei era dincolo de obișnuitul universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce la Demiurg și-i spune că dorește să fie dezlegat de nemurire. Demiurgul refuză dorința Zmeului, iar acesta, Întors pe pământ, o vede pe fata de Împărat, alături de un pământean, tot un fecior de Împărat, cu care fugise
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
universului uman. De fata de Împărat, aflată la fereastra castelului, se Îndrăgostește Însă un zmeu. Ea Îl respinge Însă din pricina nemuririi lui. Zmeul se duce la Demiurg și-i spune că dorește să fie dezlegat de nemurire. Demiurgul refuză dorința Zmeului, iar acesta, Întors pe pământ, o vede pe fata de Împărat, alături de un pământean, tot un fecior de Împărat, cu care fugise În lume. Zmeul se răzbună pe cei doi. Peste fată prăvălește o stâncă, iar pe feciorul de Împărat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
la Demiurg și-i spune că dorește să fie dezlegat de nemurire. Demiurgul refuză dorința Zmeului, iar acesta, Întors pe pământ, o vede pe fata de Împărat, alături de un pământean, tot un fecior de Împărat, cu care fugise În lume. Zmeul se răzbună pe cei doi. Peste fată prăvălește o stâncă, iar pe feciorul de Împărat Îl lasă să moară În Valea Amintirii. Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
Eminescu a valorificat basmul acesta În perioada studiilor berlineze, când a scris un poem intitulat tot Fata În grădina de aur, dar a intervenit și a modificat finalul. Poetul renunță la răzbunarea din basmul lui Kunisch și Îl pune pe Zmeu să spună cu amărăciune: 107 „Fiți fericiți - cu glasu-i stins a spusAtât de fericiți, cât viața toată Un chin s-aveți de-a nu muri deodată.” Între anii 1880 și 1883, Mihai Eminescu a reluat lucrul la poem și a
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
în etapa a șasea, învățătorul poate lansa întrebarea: ”Cu ce puteți asemăna această formă?”. Răspunsurile elevilor pot fi dintre cele diverse și mai originale: cu o pisică de mare, cu o rachetă, cu un uriaș, cu o frunză, cu un zmeu etc. Multitudinea de răspunsuri va crește dacă forma respectivă va fi prezentată alternativ în poziții diferite. Caracterul ludic și dinamic al unor astfel de momente are valențe formative reale în cultivarea creativității, în înlăturarea timidității, în formarea capacităților elevilor de
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
pricepe cum să le zic, spune-mi dumneata cum a fost și eu te-oi asculta cu dragă inimă.... ... Dar uite cum trece timpul. Abia am schimbat două vorbe, și moș Luca Moșneagu a și sosit cu telegarii lui sau „zmeii” la poarta casei din Humulești. Fără multă vorbă, ai urcat în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
în droaga moșului, alături de Zaharia lui Gâtlan, vechi camarad de la Catiheții din Folticeni, și ați pornit-o spre Iași... Trebușoara asta se întâmpla chiar în ziua Tăierii capului Sfântului Ioan Botezătorul /29 aug. 1855/... Au mers ei cum au mers „zmeii” lui moș Luca, cu popasuri pe la Podul Timișeștilor, pe la Blăgești și la Podul Leloaiei /Iloaiei/ și tocmai a doua zi, când obosiseră ca niște ogari, încât mergeați mai mult pe lângă căruță, în batjocura drumeților, așa, cam pe la asfințitul soarelui, iată
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
de posibilitatea relatată de C.Săteanu. Da’ ce-mi fac eu inimă rea, mai bine să-mi dai voie să-ți spun că sămânța de vorbă cu matale am pornit-o din clipa în care moș Luca Moșneagu a oprit „zmeii” lui la poarta casei din Humulești și, vrândnevrând, ai urcat în droaga moșului, împreună cu Zaharia lui Gâtlan, și ați pornit-o spre Iași ... Și cum singur spuneai că trebușoara asta se întâmpla în ziua Tăierii capului Sf. Ioan Botezătorul, apoi
Un humuleștean la Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1273_a_1920]
-
treceau pe la casa lor. Niciodată el nu zicea ba când ea zicea da, dar nici ea nu ieșea din voile lui, și de aceea era liniște la casa lor și toate le ieșeau bine și cu spor." (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Exemplificați câte trei adverbe formate prin compunere prin alăturare cu cratimă, respectiv prin contopire. Formulați enunțuri în care adverbul departe să îndeplinească funcții sintactice diferite. Exemplificați, în enunțuri, realizarea prin mijloace expresive a superlativului absolut al adverbului repede. Ilustrați, în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
vârful casei, ca să adune miere de prin trestii. Diavolii de ei se hârjoneau prin garduri cu câinii vecinilor, trăgeau pisicile de coadă, ca să le miorlăie, furau ouăle de prin cuibarele găinilor, sfâșiau cămăși și cearșafuri, ca să-și facă coadă de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie bieților de oameni să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
găinilor, sfâșiau cămăși și cearșafuri, ca să-și facă coadă de zmeu, câte și câte nu mai făceau, încât băgaseră spaima-n sat, să le vie bieților de oameni să-și ia lumea-n cap, și nu alta!" (Ioan Slavici, Spaima zmeilor) Formulați enunțuri în care să valorificați conjuncții coordonatoare copulative, disjunctive, adversative, respectiv conclusive. Exemplificați, în enunțuri, diferitele tipuri de propoziții subordonate pe care le pot introduce locuțiunile conjuncționale: cu toate că, din cauză că, măcar că. Precizați, prin raportare la enunțul: E atât de înalt
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Precizați raporturile sintactice reperabile în textele de mai jos și mărcile acestor raporturi: (a) "Mulțumesc lui Dumnezeu că ajunsei să mai văz om de pe tărâmul nostru. Cum ai ajuns aice, frate, îl întrebă ea; aici este moșia a trei frați zmei, care ne-a răpit de la părinții noștri, și suntem trei surori și fete de împărat de pe tărâmul de unde ești tu. Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Atunci el povesti în scurt toată istoria cu merele, cum a rănit pe hoț și cum a venit după dâra sângelui până la groapa pe unde s-a lăsat în jos la ea. și o întrebă ce fel de oameni sunt zmeii aceia și dacă sunt voinici." (Prâslea cel voinic și merele de aur) (b) "Eu aș socoti, domnule, zise călugărul oprindu-se în drum, să tăiem de-a dreptul devale, că schitu-i cam departe și mă tem c-om înnopta în
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
c) "Îmi ești mai dragă decât orice pe lumea asta, și de te-ai învoi să mă însoțești la curtea tatălui meu, bine-ar fi, că ard de dorința să-mi fii soție." (Frații Grimm, Albă-ca-Zăpada) (d) "Iar leoata de zmei s-a adunat și s-a sfătuit, ca să vadă ce-i de făcut ca să scape pe mama lor de spaima în care a băgat-o tata lor. Mai erau apoi și cele șapte găleți de galbeni, pe care erau legați
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]