1,910 matches
-
această sfântă beserică cu cheltuiala satului și cu purtarea de grije a precinstitului domn Rednic Thodor, protopop al ierașului de jos a Coseului; 1809.”". La strana din drepta apărea în completare: "„Și am zugravit această sfântă beserică cu Hodor Toader, zugrav din Vișeu de Mijloc, pentru o sută de florinți, fără de altariu.”" Vechea biserică a fost demolată și înlocuită de actuala biserică de lemn în anul 1936. Din lemnele ei s-au ridicat o casă și un grajd. Grajdul s-a
Biserica de lemn din Nănești () [Corola-website/Science/321972_a_323301]
-
vodă târgul Hârlăul, de au ziditu și bisérica cea domnească de piiatră și curțile acele domnești cu ziduri cu tot, carile stau și astăzi.”". În timpul domniei lui Petru Rareș (1527-1538, 1541-1546), biserica a fost pictată în frescă pe exterior de zugravul Gheorghe din Tricala. Ferestre gotice monumentale din pronaos au fost astupate cu tencuială, în scopul de a se mări suprafeța ce trebuia pictată, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Între anii 1624-1626, ca urmare a arderii curții domnești din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
pământești au fost mutate ulterior la Mănăstirea Radu Vodă din București. Pe locul unde a fost mormântul voievodal s-a descoperit într-o tainiță un adevărat tezaur format din monede și alte podoabe. În biserică s-a aflat și mormântul zugravului Gheorghe din Tricala. Lespedea sa funerară se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României de la București. Pe piatră se află următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu, meșterul Gheorghe zugravul, venit din
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
și mormântul zugravului Gheorghe din Tricala. Lespedea sa funerară se află în prezent la Muzeul Național de Artă al României de la București. Pe piatră se află următoarea inscripție în limba slavonă: "„Acest mormânt este al robului lui Dumnezeu, meșterul Gheorghe zugravul, venit din țara Tricalei; și a răposat la viața veșnică [în zilele binecinstitorului... în anul 7038, luna ianuarie] 15”". Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a fost construită după planul mai vechi al Bisericii Sf. Ilie din Sfântu Ilie. Biserica lui
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
și pe turlă (sub ferestre și deasupra lor) se află ocnițe. Catapeteasma datează din anul 1791, din timpul restaurărilor efectuate de spătarul Mihail Racoviță. Biserica Sf. Gheorghe din Hârlău a avut pictură exterioară în frescă, realizată de un anume Gheorghe zugrav în timpul domniei lui Petru Rareș. Deoarece pe pereții pronaosului se aflau ferestre gotice monumentale, acestea au fost astupate cu tencuială și pictate pe deasupra lor, rămânând doar două ferestre de mici dimensiuni. Picturile exterioare au fost acoperite cu tencuială în urma restaurării
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
scenele "Împărtășirea Sf. Apostoli", "Cina cea de taină", "Spălarea picioarelor" și parțial "Răstignirea lui Iisus" din altar, precum și scenele din viața Sf. Gheorghe zugrăvite pe pereții naosului. Pictura din pronaos datează din timpul lui Petru Pareș, fiind realizate probabil de zugravul Gheorghe, care ar fi pictat și fresca exterioară. La începutul secolului al XVII-lea, pictura interioară a fost refăcută, adăugându-se culoare peste culoare. Inițial, pe peretele despărțitor dintre naos și pronaos se afla un tablou votiv, cu portretul lui
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
din anul 1655. Istoricul de artă Sorin Ulea a afirmat că pictura Bisericii Sf. Gheorghe din Hârlău prezintă mari asemănări, din punct de vedere al stilului, cu cea de la Biserica Sfântul Nicolae din Dorohoi. El a remarcat "„aceeași predilecție a zugravilor pentru somptuozitatea materiei, pentru ornamentul luxos, pentru eleganța rafinată a atitudinilor”". În publicistica românească a fost lansată opinia conform căreia arhitectul Nicolae Ghica-Budești ar fi realizat în primii ani ai secolului XX planurile pentru Biserica Sf. Vasile din București luând
Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău () [Corola-website/Science/316328_a_317657]
-
deasupra absidei altarului, acoperișul este mai scund, fiind marcat de frântura verticală de circa 50 de cm. De o certă valoare artistică este decorația picturală a bisericii, dar mult prea deteriorată datorită intemperiilor care au pătruns în interior. Este creația zugravilor de la Feisa, unde s-a format un centru de pictură, creând opere atât cantitativ cât și calitativ. În prima etapă, din anul 1756, este realizată pictura altarului și iconostasului, ea fiind creația lui Iacov zugravul, din care se remarcă imaginea
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
pătruns în interior. Este creația zugravilor de la Feisa, unde s-a format un centru de pictură, creând opere atât cantitativ cât și calitativ. În prima etapă, din anul 1756, este realizată pictura altarului și iconostasului, ea fiind creația lui Iacov zugravul, din care se remarcă imaginea Sfintei Treimi, cu 3 fețe, 4 ochi, 3 nări, 3 bărbi, 2 mâini, iar în locul triunghiului ce se suprapune nimbului are trei triunghiuri distincte. În anul 1787 se trece la cea de-a doua etapă
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
Ioan Botezătorul. Pictura este realizată de Popa Nicolae sin Iacov și de Ban Vasilie, după cum arată și inscripția de pe partea superioară a intrării în naos. La Parohia din Cuștelnic sunt păstrate și icoane de valoare: două prăznicare a lui Toader zugrav și trei icoane împărătești ale lui Popa Nicolae sin Iacov. Această biserică, monument de arhitectură și spiritualitate româneasca, are nevoie urgentă de reparații.
Biserica de lemn Sf. Nicolae din Cuștelnic () [Corola-website/Science/316383_a_317712]
-
spre altar se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
se găsește o pisanie legată de pictarea tâmplei: "„Ac[ea]stă sf[â]ntă și Dumnezăiască tămplă sau plăt[it] ... mutat ... pomenire ... lui ... Matei ... Mar... ereița Dumitr... Stanca și cu ... Sub această pisanie, pe chenar, se află semnătura zugravului: "„... Ioan zugrav ot Teiuși, 1839 iunie”". Trecerea în revistă a însemnărilor din biserică se întregește cu pomelnicul săpat în fațada dinspre miazăzi, parțial fragmentat de deschiderea ulterioară a unei ferestre spre naos: "„... ori ce popă ar fi să aibă a pomeni aceste
Biserica de lemn din Govora () [Corola-website/Science/316457_a_317786]
-
exterior, indicând o demontare și reconstituire. Momentul aducerii altarului pe acest loc este necunoscut, însă înfăptuit înainte de executarea picturii, la începutul secolului 19. Datele dendrocronologice evidențiază o importantă reparație la boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: "„... în luna lui iulie în 27 de zile și în ... și a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
boltă în anii 1670. Pictura murală interioară este semnată de zugravul Toader Hodor din Vișeu de Mijloc, după cum se poate citi fragmentar la fereastra stranei: "„... în luna lui iulie în 27 de zile și în ... și a ... zugrăvit zm[eritul] zugrav Hodor Toader din Vișeul de Mijloc Dumnezeu să-l pomenească.”" Momentul execuției picturii lipsește dar poate fi aproximat la începutul secolului 19. O pictare de asemenea amploare presupune și importante lucrări de reparații. Din timp în timp acoperișul a necesitat
Biserica de lemn din Cornești, Maramureș () [Corola-website/Science/316472_a_317801]
-
orașul Adabazar, Imperiul Otoman - d. 7 aprilie 1973, București) a fost un jurnalist, istoric, armenolog și orientalist, poet și traducător român de origine armeană. S-a născut în anul 1890 în Turcia, într-o familie săracă, tatăl său, Arakel, fiind zugrav. După absolvirea cursurilor primare la Adabazar și la Școala „Esaian” din Istanbul (1901-1904) și a celor secundare la Liceul Central Armenesc din Istanbul (1904-1908), a urmat studii la Facultatea de Drept (1909-1914). Încă din perioada studenției, a început să publice
H.Dj. Siruni () [Corola-website/Science/316477_a_317806]
-
de intrare în biserica Sfântul Nicolae spune astfel: Pe peretele din pronaos în partea de la vest, deasupra intrării în biserică, se află o a doua pisanie de la 8 septembrie 1699 (7208), unde apar informații legate de pictarea lăcașului de către celebrul zugrav Pârvu Mutu, împreună cu ucenicul său Marin: În pronaos, pe pereții de la sud, vest și nord sunt zugrăvite portretele ctitorilor astfel, conform inscripțiilor: În dreptul lui Constantin Brâncoveanu sunt reprezentați cei patru fii ai săi, iar în dreptul Doamnei Elena cele șase fiice
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
și turla avariate de un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf(intei) măn(ăstiri) Mamu". Pe ruloul pe care-l ținea stareța
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
un cutremur, repară zidurile de incintă ale lăcașului, iar între anii 1842-1843 comandă refacerea picturii realizate de Pârvu Mutu. Peste fresca acestuia pictează, conform unei pisanii aflate în biserică, Ghermano ieromonah cu ciracii săi: Popa Constantin zugravul și Gheorghe Bălăceanu zugravul. În trecut, pe peretele de nord al bisericii era reprezentat un portret al stareței Meletina, datat 14 iunie 1842, cu inscripția: "Meletina schimonaha starița sf(intei) măn(ăstiri) Mamu". Pe ruloul pe care-l ținea stareța era scris: În anul
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
preoților care au slujit în sfântul lăcaș: După 1989, prin grija Preasfinției Sale, Arhiepiscopul Gherasim al Râmnicului, și a Arhimandritului Vartolomeu Androni, exarhul mânăstirilor din Eparhia Râmnicului și starețul Coziei, încep lucrările de restaurare a Mânăstirii Mamu. Pictura realizată de zugravii Pârvu Mutu și Marin este restaurată de Gina Barnovschi și Călin Bârzu, începând din 2004. În 2007 vin de la Mănăstirea Clocociov trei tinere monahii care rămân slujitoare la Mânăstirea Mamu. De abia în 2009, azilul de bătrâni cu deficiențe mintale
Mănăstirea Mamu () [Corola-website/Science/322372_a_323701]
-
Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Sânculești și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Chituci, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
cheltuiala enoriașilor bisericii. Paroh preot Ilie Scrieciu, anul 1981.”". Această pisanie surprinde o presupusă datare și câteva inițiative importante de a repara biserica pentru a-i asigura existența mai departe. Câteva însemnări pe icoanele împărătești rețin anul 1848 și semnătura zugravului Popa Ioan din Amărăști : "„Popa Ionu zugravu otu Amărăști; 1848 ...”", "„Popa Ionu zugra[vu] otu Amărăște; 1848 se[ptemvrie]”" și "„Popa Ioanu zug[ravu]; 1848 lu[na] s[ep]te[m]vr[i]e 2”". Structura originală a bisericii se
Biserica de lemn din Olteanca-Chituci () [Corola-website/Science/322366_a_323695]
-
Biserica este înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice, LMI 2004: . În sat se păstrează încă două biserici de lemn, în cătunele Chituci și Marinești. Cea dintâi este foarte asemănătoare celei din Sânculești, dezvăluind participarea acelorași meșteri dulgheri, cruceri și zugravi sau surse de inspirație comune în anumite momente ale existenței lor. Prezența acestor trei bisericuțe de lemn în mijlocul vechilor cimitire oglindește structura geografică și socială de odinioară a așezării, ilustrând exemplar descrierile de epocă ale așezărilor din zona deluroasă a
Biserica de lemn din Olteanca-Sânculești () [Corola-website/Science/322380_a_323709]
-
sărbători religioase. Biserica, ridicată pe la sfârșitul secolului al XVII-lea, a fost împodobită cu pictură murală, în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, perioadă din care au rămas câteva icoane și ușile împărătești atribuite lui Constantin zugravul. În 1810 s-a înnoit pictura murală, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certă valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M. Borsos. Programul iconografic este compus și distribuit dupa o anumită schemă. În naos, pe
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
XVIII-lea, perioadă din care au rămas câteva icoane și ușile împărătești atribuite lui Constantin zugravul. În 1810 s-a înnoit pictura murală, realizându-se un program iconografic bine compus, de o certă valoare. Potrivit pisaniei, autorul picturii a fost zugravul M. Borsos. Programul iconografic este compus și distribuit dupa o anumită schemă. În naos, pe boltă, chipurile Mariei și al lui Isus Hristos , înscrise în cerc; registrul de jos cuprinde, între compozițiile cu evangheliști, scene din ciclul hristologic. Pictura pereților verticali
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]
-
În naos, pe boltă, chipurile Mariei și al lui Isus Hristos , înscrise în cerc; registrul de jos cuprinde, între compozițiile cu evangheliști, scene din ciclul hristologic. Pictura pereților verticali, prejudiciată de vreme, vădește prin decorul drapat, influența stilului rococo în formația zugravului, influență resimțită și la piesele de mobilier din cadrul scenelor. În altar, temele alese, pentru boltă sunt, în genere, altele decât cele obișnuite în secolele dinainte. Dacă în axul bolții apare Tatăl Savaot, pe restul suprafeței sunt reprezentate: Cina cea de
Biserica de lemn din Basarabasa () [Corola-website/Science/316859_a_318188]