7,223 matches
-
mamă, dar și de bețivanul și bătăușul ei soț care o trata ca pe un obiect bine conservat, numai bun să se fălească. Satul clasic polonez, reprezentat de Michal, și apoi de Genoveva (rămasă de veghe la moară, "motorul care punea în mișcare lumea", în absența soțului luat pe front), de Misia, fata lor cea ocrotită de înger de la naștere până la moarte, se năruie în neant odată cu ocuparea Poloniei. În 1943, evreii din localitatea mai răsărită și vecină cu Străveacul, Jeszkotle, sunt "pacificați
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
ale destinului etern. Din această incredibilă fervoare existențială și meditativă, el nu trebuie să ezite a împrumuta, dar numai pentru a le interpreta din nou, deci pentru a le recrea. "Carte de recitire", așadar, din acest unghi perceptiv, Melancolia pietrei pune în mișcare o întreagă strategie a intertextului mitologic. Autoarea își numește mai întâi poemele cu metodă, cu luciditatea unui artizan perfect conștient de virtualele interpretări și perfect stăpân pe mijloacele proprii: Fedra se roagă, Hipolit se roagă, Exortație, Mărturisirea Fedrei, Mărturisirea lui
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
sunt întreprinzătorii Saccard, Octave Mouret sau medicul Pascal, care au energia, voința și capacitatea de luptă a personajelor balzaciene. Românul zolist își găsește structura fundamentală în schema dinamică a invaziei, a luptei și a cuceririi. Energia și dorințele personajului îl pun în mișcare. E.Roy-Reverzy [1998, p.81, 97] precizează însă că este vorba mai mult de o aparentă, deoarece ei sunt cu toții învinși, fie de femeie, fie de faliment sau de moarte. În comparație cu personajele balzaciene a caror energie ține de voință, energia
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ce-i seamănă mai mult sau mai putin, el este modelul genului. Importantă tipului constă în faptul că el ține de psihologie, de estetică, de filozofie și de poetica românului. Tipizarea nu se reduce doar la fixarea personajelor, ea le pune în mișcare, făcându-le să joace diferite partituri în interiorul ciclurilor. Fiind incarnarea unei idei, a mondoviziunii autorului, tipul este și un vector al dramatizării. Personajul "tipic" participa astfel la o dinamică realistă a explorării sociale, la Balzac, Stendhal și Zola. 76 Cu toate ca
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mai fascinantă imagine novecentescă a lui Leopardi. Criticul ermetic atrăgea atenția asupra faptului că, uneori, pentru directorul ' Rondei' pesimismul caracteristic, precum și teoriile morale și metafizice ale maestrului nu erau altceva decât pretexte pentru propriile exerciții de stil, în cadrul cărora sunt puse în mișcare personaje mitologice, pe fondul unor peisaje cosmice misterioase.104 Cardarelli, trebuie repetat, admira nu un Leopardi romantic, ci unul exemplar, atemporal, imposibil de încadrat într-o orientare literară: În poezia lui Leopardi există un element esențial pe care l-aș
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
menținerea unei reacții în lanț este reactorul nuclear. În timpul reacțiilor, se dă naștere unei cantități semnificative de energie termică, ce este folosită pentru încălzirea apei și aducerea acesteia în stare de abur la o presiune și temperatură ridicate. Turbina este pusă în mișcare de abur, obținându-se energie mecanică necesară generatorului electric. Alături de elementele pozitive ale utilizării energiei nucleare trebuie evidențiate și aspectele negative din punctul de vedere al protecției mediului. În plus față de problemele grave de siguranță în exploatare și/sau în
Analiză ecoeconomică pentru sectorul energetic – instrument pentru fundamentarea strategiilor privind schimbările climatice by Paul Calanter () [Corola-publishinghouse/Science/183_a_189]
-
se întemeiază pe mecanisme obiective ce pun în valoare forțele pieței și în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în alocarea și utilizarea resurselor materiale, umane și financiare disponibile. În cadrul economiei de piață, activitatea economică este pusă în mișcare printr-un mare număr de decizii aparent independente unele față de altele, iar inițiativa îi aparține individului, care este centrul impulsionării activității economice. Avînd în vedere multitudinea centrelor de decizie, spunem că economia este pluripolară. Motivația dominantă a oricărei decizii în
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
și-au demonstrat limitele. O teorie economică trebuie să-și definească în mod clar fundamentele filosofice și religioase, deoarece comportamentele economice ale agenților nu pot fi explicate doar prin aspecte de natură cantitativă. 5.2. SCHIMBUL ȘI SISTEMELE ECONOMICE Schimbul pune în mișcare interese diverse. Interesul este un pol de atracție spre care ne conduce voința. Pentru a efectua un schimb, trebuie să existe un interes, care poate să rezulte dintr-o evaluare economică obiectivă sau dintr-una subiectivă, dintr-o pasiune. Dar
[Corola-publishinghouse/Science/1553_a_2851]
-
lui Gérard Genette. Categoriile transtextualității au fost consolidate, nuanțate, diversificate și redenumite după ce semioticianul francez a deschis Cutia Pandorei. Dincolo de evantaiul taxinomic al intertextualului, preferința pentru structuri tripartite aduce un plus de organizare conceptuală, iar demontarea mecanismului evidențiază dihotomii ce pun în mișcare motorul intertextual: repetare/diferire, hipotext/hipertext, explicit/implicit, intertextualitate în texte/în jurul textelor, structură de suprafață/structură de adâncime, intertextualitate globală/parțială, homotaxă/heterotaxă, homo intertextualitate/heterointertextualitate, intertext/interdiscurs, rescriere/hipertextualitate, réécriture/récriture, intertext/intertextualitate, intertextualitate internă/externă, intertext/intratext
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
înțelegerea, chiar vizualizarea intertextului este o șansă unică de a contempla sacrul. Privi din nou la painjinișul de linii roșii și liniile începură a se mișca. El puse degetul în centrul lor o voluptate sufletească îl cuprinse [Lectura lineară se pune în mișcare și devine tabulară; în primă instanță, cititorul se simte derutat și încearcă să nu se piardă în acest spațiu în care diacronia este convertită în sincronie. Privirea din nou sugerează faptul că intertextualitatea este dependentă de recitire. O singură lectură
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
intermediarii (deci mediatorii) între o realitate primă și una secundă, intermediari ce se cer clasificați și definiți (1996, 36). Preluăm cu mărturisit entuziasm această disociere pentru că ea poate furniza un plus de lumină pentru diferența transformatoare/-țională a hipotextului, care pune în mișcare dialectica repetării intertextuale. a) reînnoirea se face periodic, în virtutea unor necesități resimțite istoric (vezi supra); b) cercetătoarea intertextului nervalian din paginile eminesciene insistă asupra hiatusului dintre hipertext și hipotext (dacă vom particulariza medierea literară pentru mecanismul intertextual), în timp ce noi am
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
egală măsură, alături de sugestia "închircirii", desenul eminescian conține și sugestia generării (s.a.), a unui polimorfism de deschideri simultan-eclatante. Caz în care unitatea centripetală se risipește în schimbul multiplului și diferenței. Macrosemantismul desenului devine contradicto rial (s.a.)" (Crăciunescu: 2000, 72). Tensiunea dinamică pune în mișcare personajele eminesciene, le poartă dintr-o dimensiune în alta, apoi în rai și brusc pe pământ iar. Dar și lectorul este mânat de această dinamică și poate aici consideră criticul timișorean se ascunde explicația actualității paginilor eminesciene în secolul pe
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
Helena/Elena 1950 (în această ficțiune istorică, Împărăteasa Elena găsește Crucea Răstignirii la capătul unor tribulații de destin colectiv). Întoarcerea la Brideshead, publicat în 1945, aduce concepția epică (ramificată psihologic și etic) a lui Waugh la un fel de apogeu, punînd în mișcare un mecanism de construcție imens, menit să canalizeze totul spre o ultimă, gigantică epifanie. Autorul și-a caracterizat romanul (considerat de majoritatea criticilor un opus magnum), ca pe un apogeu al operei, un artefact subtil, care se ocupă de o
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
Circulă, de curând, pe internet, o scrisoare a lui Albert Einstein către fiica sa, în care mărturisește că visul lui a fost să reușească să găsească formula matematică în stare să cuprindă supremul adevăr, acela că dragostea este forța care pune în mișcare întregul mecanism al universului. Și, în mod evident, nu se referea la o metaforă, chiar dacă meditația lui despre forța de atracție folosea aproape identic versul lui Dante "L`amore che muove il sole e l`altre stelle" . Da, iubirea poate
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
la televizor. Avem tendința atunci, statistic vorbind, să cităm numele persoanei care se află în fruntea sondajelor, ceea ce o propulsează și mai mult. Această personalitate nu are nevoie să se remarce prin calități sau acțiuni excepționale pentru ca fenomenul să se pună în mișcare. Fenomenul se întâmplă natural, focalizându-se pe un nume luat la întâmplare, a priori, cu condiția ca acesta să nu fie asociat unor sentimente prea negative, de exemplu, implicare în scandaluri. „Efectul sondaj” rezultă, de fapt, dintr-o oarecare tendință
150 de experimente pentru a înțelege manipularea mediatică. Psihologia consumatorului de mass-media by Sebastien Bohler () [Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
se întemeiază pe mecanisme obiective ce pun în valoare forțele pieței și în care raportul dintre cerere și ofertă determină principiile de prioritate în alocarea și utilizarea resurselor materiale, umane și financiare disponibile. În cadrul economiei de piață, activitatea economică este pusă în mișcare printr-un mare număr de decizii aparent independente unele față de altele, iar inițiativa îi aparține individului, care este centrul impulsionării activității economice. Avînd în vedere multitudinea centrelor de decizie, spunem că economia este pluripolară. Motivația dominantă a oricărei decizii în
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
să fie formată numai din numerar, acoperită 100%, iar monopolurile să fie neutralizate. Pentru economistul franco-elvețian, factorii de producție sînt renta, munca și profitul, o viziune diferită față de cea dominată de muncă, pămînt și capital. Acești factori de producție sînt puși în mișcare pe două modele de piață specifice: piața "bunurilor finale" și cea a "serviciilor productive". Echilibrul general se obține în situația cînd cererea este egală cu oferta pentru fiecare bun m și serviciu n, pe cele două forme de piață specifice
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
și coborîșuri. Deci, așa cum am văzut anterior, creșterea și criza se succed. Criza e determinată de perioada de boom anterioară. Creșterea și contracția volumului investițiilor, în concordanță cu expansiunea și reducerea ofertei de credit, înseamnă, de fapt, energia fundamentală care pune în mișcare întreg ciclul economic. Pentru mulți economiști și istorici activitatea economică este parcursă de o mișcare ciclică, avînd patru faze: 1) expansiunea; 2) criza; 3) recesiunea; 4) reluarea creșterii. Se disting mai multe tipuri de cicluri: a) ciclul sezonier, ce privește
Economie politică by Tiberiu Brăilean, Aurelian P. Plopeanu [Corola-publishinghouse/Science/1420_a_2662]
-
mine. Generozitatea mea mă va ucide. Și apoi, n-are decît să rămînă zidit, să rămînă îngropat în maică-sa, na! Nu mai e problema mea! Nimănui nu-i păsa că veneam pe lume, dar în același timp totul se punea în mișcare ca să nu pot să nu vin. De neînțeles. Ești convocat aici jos, dar din indiferență. Eram așteptat, dar de nimeni. Știam că odată ieșit, aș fi avut infinit mai puțină importanță decît în momentul precis al ieșirii. Tot interesul meu
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
nu ar fi decît o suită de "incidențe". Într-un interviu acordat în februarie 2010 lui Claire Devarrieux, scriitorul își mărturisește cîteva "secrete de frabricație": Nu există nici o meditație prealabilă. Scriu o frază, apoi e prea tîrziu, odată ce s-a pus în mișcare, nu mai am timp să mă întreb despre ce voi vorbi. (...) Nu eu decid. Ci prima frază, e un tip într-o mașină, nu sunt "eu", e cineva. Așa începe. Nu pot decît să repet ce spunea Salinger, "scriu cărțile
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
economii, după cum evide nți ază evoluția prezentată în tabelul de mai jos. Acești importanți actori ai globalizării determină creșterea circulației capitalului financiar și a comerțului între regiuni și inte grează piețe pe o bază globală. Aceste companii po t să pună în mișcare globaliza * Politici economice de piață care se răspândesc peste tot în lume; * Adoptarea democrației în ceea ce privește alegerea regimului politic; * Convențiile și instrumentele drepturilor omului care cresc atât în acoperire, cât și în numărul de semnatari - implicit, o conștientizare tot mai mare
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
și datorită diversificării riscului multinațional. Marile corporații multinaționale, atât financia re, cât și non-financiare, sunt agenți esențiali ai globalizării. Acestea fac să se intensifice și circulația capitalului între regiuni, integrând piețele pe o bază globală. Aceste companii pot doar să pună în mișcare globalizarea financiară datorită unor serii de progrese tehnologice. Instituțiile financiare, prin internaționalizarea serviciilor financiare, sunt, de asemenea, o forță de acțiune a globali zăr ii financiare. Schimbările ce au av ut loc la nivel global atât în țările dezvoltate, cât
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
totuși, a trecut printr un boom imobiliar fantastic care s a transformat într o prăbușire, rezultând, astfel, o rată a șomaju lui de 20 %. Întregul sistem b țări să se întoarcă la criteriile de la Maastricht, chiar dacă o asemenea acțiune ar pune în mișcare o spirală deflaționi stă . Acest fapt este, însă, în conflict direct cu lecțiile învățate din Marea Dep resiune din 1930 și poate împinge Europa într o perioadă de stagnare prelungită sau chiar mai ră u. Totuși, Germania nu poate fi
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
sa vitală "dezolate peisagii de zăpadă eternă, pe care nici un vânt de primăvară n-o va mai sufla înapoi spre norduri; iar duhul înghețului biruitor coborând mut și întunecat aproape, tot mai aproape...". Brusc, se introduce în scenă detaliul care pune în mișcare întreaga dramă. Protagonista, căsătorită cu un bărbat bogat și gelos, Mircea, este curtată de Dinu, care își ia libertăți de amant autoritar: "Azi-dimineață, când a primit scrisoarea poruncitoare (subl. în text), a ieșit afară". În curte, o nouă viziune premonitorie
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
bazată pe eliminare și pe alegere. Totul e să sugerezi cu amănunte puține cât mai multă viață". Nu geometria credibilului contează însă aici, ci, așa cum spune George Arion, influența "hazardului într-un univers perfect ordonat" (1982: 94), fiindcă acest element pune în mișcare intriga. În definitiv, așa gândise, într-o cronică de întâmpinare a apariției volumului Floarea din prăpastie, și Pompiliu Constantinescu: "Nimeni nu este vinovat de ce se-ntâmplă, decât năprasnica fatalitate, zarul perfid al întâmplării care-a dezlănțuit o dramă în sufletele
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]