2,575 matches
-
cu ceea ce în mod obișnuit a fost caracterul obiectiv. Acest lucru nu poate duce decât la o confirmare a subiectivității, a cărei limite trebuie să reflecte incertitudinea - toate acestea fiind exprimate prin incertitudinea limbii. Totuși, încercarea moderniștilor literari de a pune în valoare esența estetică este doar o parte din motivul pentru care jurnalismul literar a fost respins în cea mai mare parte a secolului al XX-lea. Teoreticienii jurnalismului și academiei de comunicare de masă s-au dedicat și la începutul secolului
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
semnificație colectivă: "C'est que la Parisienne, en ce temps-là, éveille leș désirs du monde entier. On l'invente dans leș steppes du Grand-Nord autant que dans leș désirs d'Afrique" [ibidem, p.5]. Scriitorii, cronicarii, ziariștii, memorialiștii și artiștii pun în valoare această imagine, mitul colectiv constituindu-se și prin literatura. Nu orice personaj se poate transforma în mit; pentru a accede la acest statut, el trebuie să satisfacă anumite condiții: să exprime sistemul de reprezentare al epocii în care vede ziua
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
vor alcătui scenariul destinului femeii pariziene. Se obțin astfel unitățile constitutive invariantele care sunt în număr de trei: Pariziana, Parisul și grupul masculin. 1. Parisul: Pariziana că mit ia naștere în Paris. Parisul este spațiul care definește Pariziana și o pune în valoare. Parisul are funcția de șarniera a dispozitivului, el înfăptuiește legătură și joncțiunea între celelalte două elemente ale structurii. Într-un oraș care atrage și provoacă 65, femeia este predispusa să seducă și incite. 2. Grupul masculin: o serie n de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
percepe doar gustul accentuat al elegantei. Pariziana este femeia rafinată care cultiva frumosul și bunul-gust, exprimând prin această ceva de ordin spiritual. Frumusețea Parizienei nu se mai rezumă la cea naturală, ea beneficiază de toate artificiile moderne pentru a se pune în valoare 109: "En réalité, elles ne șont pas très belles. (...) Elles șont belles au-dedans, d'une certaine façon par conviction. C'est pourquoi, elles peuvent se permettre leș choses leș plus extravagantes dans la coloration de leurs visages et la coupe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
bărbatului care poate să-i ofere statutul și modul de viață monden. Fără că majoritatea să dețină averi spectaculoase, modul lor de viață presupune o relativă bunăstare. Prodigalitatea Parizienei este excesivă, manifestându-se în recepții și ospețe prin care se pune în valoare și își cucerește admiratori. Pariziana este simbolul ruinei 120: C'était la ruine de la maison qui passait, la ruine en grande toilette, avec son petit coupé à la porte, et să mine reposée d'heureuse coquette" [Daudet, Fromont jeune et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
valsul constituie o autorizare excepțională, cu atat mai mult cu cât toaletă feminină dezgolește anumite părți ale corpului, de obicei voalate și ascunse. De aici atracția acestui dans și mitificarea balului. Bălul este pentru femeie o ocazie deosebită să-și pună în valoare corpul. "Des jeunes filles, décolletées, montraient leurs épaules" [Zola, Nana, p.398]. Balurile din universul demimonden le imită pe cele din societatea înaltă: "un bal que Blanche Muller, une actrice en vogue, donnait aux princesses de la rampe et aux reines
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
Franța este o țară unde manierele contează, atenționează Mona Ozouf [1999a, p.73]. Aceasta nu înseamnă însă că limbajul nonverbal este secundar. Cu referință la Pariziana, în special, el poate fi primar. În orice împrejurare, femeile pariziene urmăresc să se pună în valoare: "On s'aperçoit dans toutes ces promenades, que leș femmes ont grand besoin de voir et d'être vues", constată Mercier [1990, p.188, subl.n.]. Teoreticienii secolului al XIX-lea insistă asupra unei veritabile "estetici" a omului monden: Nous
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
une éloquence du regard, et, dans toutes leș actions, une grace et une aisance" [Goujon, apud Montandon, p.648-649]. Vocea, mersul, jocul expresiei fetei, umbră, gesticularea totul are sens și Pariziana știe să le scoate în lumina. Actul dramatic care pune în valoare toate acestea devine o ceremonie: "elle mit dans toutes șes manières avec lui, dans șes regards et șes sourires cette glu de séduction que répand autour d'elle la femme en qui s'éveille le besoin d'être aimée" [Maupassant
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
La parure, p.242, 243]. Fapt mai puțin comun, Pariziana modernă are un birou elegant. Această vorbește despre preocupările sale intelectuale 381. Apogeul situației atinse de Nana este reprezentat prin salonul sau în stil regal și sufrageria luxoasa 382. Iluminarea, punând în valoare atmosferă morală și stările sufletești deosebite, este folosită cu iscusința de Pariziana, ținându-se cont de mai mulți parametri ai spectacolului improvizat, cum ar fi timpul: noapte/zi, închis/deschis, public/privat etc. Noul sistem de iluminare a Parisului permite
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
moliciunea caldă a blănurilor etc.), Pariziana caută să compenseze asprimea universului sau sentimental. Pariziana nu poartă haine pentru a se acoperi, ci pentru a se descoperi avantajos: Rougon observa că toaletă doamnei Bouchard este sumara cu bună știință, pentru a pune în valoare ceea ce se pierde sub fustele largi și rămâne de obicei neobservat: "Elle était habillée sans l'être. Sur șes bras, sur să gorge, l'étoffe souple vivait; tandis que, dans la mollesse de la jupe, de larges plis marquaient la rondeur
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
des appartements, où leș rideaux lourds, même en plein midi, ne laissent entrer qu'une lumière douce" [Maupassant, Fort comme la mort, p.189]. Doamna Forestier îl primește pentru prima dată pe Georges Duroy într-un cadru sclipitor care o pune în valoare: "Une jeune femme blonde était debout qui l'attendait, toute seule, dans une grande pièce bien éclairée et pleine d'arbustes, comme une serre" [Maupassant, Bel-Ami, p.25]. 386 Semnificația modei în sânul societății moderne a fost dezvoltată de Balzac
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
componenta socială a preocupărilor sale, adică aceea de a urmări schimbarea socială. 3. Responsabilitate privitor la justiția socială și bunăstarea economică, psihică și mentală pentru întreaga societate. Asistenții sociali cred în justiția socială, astfel ca fiecare persoană să-și poată pune în valoare posibilitățile, să contribuie la dezvoltarea societății. 4. Respect și apreciere pentru diferențele individuale și de grup. Psihologia subliniază anumite caracteristici pe care le au toți oamenii. Toți avem trebuințe, scopuri, dorințe, aspirații etc. Din acest punct de vedere toți suntem
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
nu este una de natură teologică. Se poate vedea cu multă ușurință modul de viață al lumii contemporane mai ales acolo unde a avut loc o descreștinare a vieții. Or, Biserica are o responsabilitate socială pe care încearcă să o pună în valoare și o face prin mijloacele proprii, însă e nevoie să o facă și prin dorința Statului de a-i pune la dispoziție poate resurse sau de a fi chemată și de a i se cere "păreri" chiar și în privința adoptării
Biserica şi asistenţa socială din România by Ion Petrică [Corola-publishinghouse/Science/899_a_2407]
-
al senatului universității, acest așezământ instituțional poate fi astăzi introdus imediat în circuitul turistic internațional și în cel profesional de profil. Cum, potrivit legii, un muzeu se organizează în jurul unei colecții, și nu doar așa ca moft diletant, actuala instituție pune în valoare colecția inițială a lui Orest Tafrali, inaugurată în 1916, colecțiile muzeului Rectoratului, îngrijite timp îndelungat de Octav Davideanu, precum și impresionanta colecție asupra civilizației Cucuteni - rod al deceniilor de activitate pe teren a școlii ieșene de arheologie, alcătuită în colaborare cu
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
istoricului Dimitrie Onciul, director general la acea vreme, care a inițiat procesul de fondare al Arhivelor Transilvaniei, la Cluj, în 1920, al Arhivelor Bucovinei, la Cernăuți, în 1924, și al Arhivelor Basarabiei, la Chișinău, în 1925. Astăzi, dacă este să punem în valoare memoria locului, dacă vrem ca identitatea regională, moldovenească, să fie privită cu respect în concertul românesc și european, atunci se cuvine să ocrotim și să dezvoltăm, în primul rând, instituțiile legate de memoria istorică, culturală și instituțională a acestui ținut
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
el ține cont de cele două direcții hermeneutice esențiale, printr-o dublă deplasare analitică: de la cultura și literatura finlandeză la cultura și literatura română și de la cultura și literatura română înspre cea finlandeză, locul de întâlnire al metodelor și concepțiilor punând în valoare câteva din rosturile semnificative ale acestei interpretări. Ținând cont de multitudinea rolurilor și faptelor de cultură intrate în acest joc cultural, configurarea multiplelor relații și legături româno-finlandeze vine să confirme existența unor adevărate momente favorabile, "sărbătorești", care constituie tot atâtea
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
bună metodă de a promova un compozitor național, cum este Sibelius, pentru ca publicul să fie cu adevărat cucerit, fermecat, de această muzică. Filarmonica din Helsinki a interpretat și Vox Maris, poemul lui George Enescu, cu o deosebită rigoare, reușind să pună în valoare toate subtilitățile acestuia. În ceea ce-l privește pe dirijorul filarmonicii, Leif Segerstam, acesta a reușit să rupă ropote de aplauze de la publicul prezent 422. Seara Muzicii Finlandeze completează lista evenimentelor din articolul Performanțe instrumentale de Anca Florea (martie 2004). Ca
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
ca să permită citirea după mișcarea buzelor; - fața profesorului trebuie să fie luminoasă; - copilul trebuie să răspundă cât mai des; - copilul trebuie încurajat să ceară repetarea sunetelor; - profesorul trebuie să aibă o atitudine pozitivă, care să inducă una similară copiilor; - trebuie puse în valoare punctele tari ale copilului; - nu se dau informații vizuale în același timp cu cele auditive: - mesajul oral trebuie mereu dublat de cel scris; - repetarea cuvintelor, reformularea, simplificarea limbajului. Profesorul care lucrează cu copilul deficient de auz trebuie să-și dimensioneze
Didactica limbii ?i literaturii rom?ne ?n ?coala cu deficien?e de auz by C?t?lina Costandache () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84365_a_85690]
-
legătură cu rațiunea și stăpânirea limbajului verbal, rezonanța afectivă depinde de valorificarea elementelor paraverbale (tonul vocii, ritmul vorbirii, intonația, intensitatea vocii etc.) și nonverbale (privire, vestimentație, accesorii, mers, postură, miros, gestică, proxemică etc.). Profesorul este asemenea actorului de pe scenă, care pune în valoare mesajul pe care îl rostește, având tot timpul în vedere așteptările și reacțiile elevilor. Imaginea pe care și-a format-o asupra auditoriului clasă trebuie să fie cât mai aproape de realitate, deoarece numai o bună cunoaștere a elevilor îi dă
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
organizațiilor. Procesele de training și de dezvoltare sunt strâns legate în contextul efortului de management al performanței. Dezvoltarea se referă la procesul complex de evaluare a resurselor umane, de proiectare și de implementare a programelor care permit angajaților să își pună în valoare potențialul lor maxim, în concordanță atât cu obiectivele personale/individuale, cât și cu cele organizaționale. Există încă multe companii în România care nu sunt interesate de beneficiile pe termen mediu și lung ale unei investiții în training pentru angajați și
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
Hill, precum și noua sa interpretare a neo-aristotelianismului, exprimă câteva diferențe și implică, de asemenea, câteva devieri notabile față de abordarea neo-aristoteliană "clasică", girată de Herbert Wichelns în 1925. În primul rând, este remarcabilă interpretarea inedită pe care Hill reușește să o pună în valoare, pornind, într-adevăr, de la una dintre cele mai celebre definiții ale retoricii, enunțate de Stagirit în lucrarea sa fundamentală: "o facultate de a cerceta, pentru fiecare caz în parte, ceea ce poate fi capabil de a convinge"207. E adevărat că
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
conducătorului fascist: dacă vei încerca să evidențiezi dovezile pentru care muncitorul evreu nu are nimic în comun cu "evreul internațional, capitalist acționar"360, Hitler va argumenta că acest lucru nu dovedește altceva decât viclenia cu care "complotul evreiesc"361 e pus în valoare; dacă, pe de altă parte, încerci să atragi atenția asupra similitudinilor dintre "arieni" și "evreii conspirativi"362, Hitler va răspunde că această similaritate se datorează faptului că ""arian-ul" a fost "sedus" de evreu"363. Simbolismul sexual, observă Kenneth Burke
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
poezii licențioase. O cercetare mai atentă dovedește că în programul său personal, de studiere a valențelor expre 24 sive ale limbii populare, se înscriu în mod firesc și cântecul de mahala, și versurile țărănești ce uzează de acel „umor gros”, pus în valoare și de Ion Creangă în cunoscutele (și reeditatele) povești scrise pentru „ulița mare” (Ionică cel Prost și Povestea poveștilor). 2. Premise teoretice Înțelegem prin model proiecția simbolică a existenței umane, expresie a unei tendințe prezente în toate culturile, de reducere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
cesarului echilibru dintre conștiința istorică și vocația metafizică a insului superior, așa cum îl proiectează jurnalistul de la Timpul. Vă veți întreba dacă Eminescu, intelectualul atât de informat, care a făcut eforturi uriașe să și articuleze un sistem propriu de gândire, își pune în valoare vocația metafizică pentru a ajunge la ultima consecință, la credința în Dumnezeu, după o eventuală purificare de toată zgura raționalismului filosofic. Avem date ale zbaterii sale sufletești atât în poezie, cât și în unele confesiuni epistolare, ce mărturisesc o aspirație
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
poezii licențioase. O cercetare mai atentă dovedește că în programul său personal, de studiere a valențelor expre 24 sive ale limbii populare, se înscriu în mod firesc și cântecul de mahala, și versurile țărănești ce uzează de acel „umor gros”, pus în valoare și de Ion Creangă în cunoscutele (și reeditatele) povești scrise pentru „ulița mare” (Ionică cel Prost și Povestea poveștilor). 2. Premise teoretice Înțelegem prin model proiecția simbolică a existenței umane, expresie a unei tendințe prezente în toate culturile, de reducere
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]