18,420 matches
-
cu numărul indivizilor. Aceasta este un rezultat, de asemenea important, deoarece exclude concurentul clasic al regulii majorității. Această regulă este Pareto inclusivă și funcționează pentru toate profilurile logic posibile de preferințe individuale, fiind, de asemenea, nedictatorială și tranzitivă. Independența față de alternativele irelevante face funcția de bunăstare socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială invariantă la informația provenită din alte perechi decât cele comparate. c) Condiția Pareto slabă este, alături de tranzitivitatea preferinței sociale, una dintre condițiile care par greu de respins. Pare intuitiv că, dacă într-un grup toți membrii acestuia preferă o alternativă x unei alternative y, preferința socială să fie aceeași cu preferința tuturor membrilor grupului. Foarte mulți autori găsesc că este imposibil de argumentat împotriva unei alegeri unanime. Spre exemplu, Buchanan și Tullock (1962) și-au fundamentat întreaga teorie a alegerilor
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
preferință socială. Potrivit eticii creștin-democrate nu orice astfel de mijloc poate fi preferat social. Dacă invadarea unei țări vecine este preferată strict de toți membrii țării noastre, criteriul Pareto transformă această preferință în preferință socială, în vreme ce criteriul creștindemocrat scoate această alternativă din sfera de alegere a indivizilor și o trece în cea a Evangheliei, interzicând-o (aceeași problemă ca și în cazul drepturilor inalienabile - condiția de nonimpunere nu este satisfăcută). footnote>. Un alt tip de reguli de decizie socială, care nu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote>. Un alt tip de reguli de decizie socială, care nu sunt Pareto inclusive, este reprezentat de unele reguli poziționale. În (1998), Saari argumenta faptul că regula pluralității ar fi eliminată de condiția Pareto slabă. Această regulă acordă un punct alternativei de pe primul loc și nici unul tuturor celorlalte. Problema constă însă în faptul că, deși poate reflecta preferința unanimă pentru prima poziție, nu o poate reflecta pe cea pentru celelalte poziții. În termenii lui Saari: „regula pluralității este exclusă, spre exemplu
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
reguli de decizie socială care admit doar anumite profiluri de preferință individuală. e) Condiția de nondictatură apelează la cea mai simplă pretenție atunci când avem în vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
vedere democrația: să nu existe un singur individ care să determine preferința socială între toate alternativele, indiferent de preferințele celorlalți. Nu voi insista asupra acestei condiții, însă faptul că ea înlătură singura regulă de decizie socială care este independentă față de alternativele irelevante, Pareto inclusivă rațională și cu un domeniu nerestricționat (anume regula dictatorială), este unul important dintr-un motiv pe care îl voi enunța în secțiunea următoare.
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
care ajung să fie ale lor în măsura în care ei ajung slujitorii fideli ai acestora. Și de vreme ce majoritatea oamenilor trăiesc în categoriile indistincte ale speciei, prostia ca încremenire în proiect este, statistic vorbind, extrem de răspândită. Cu cât o societate oferă mai puține alternative, cu cât proiectele indivizilor decurg din cele câteva proiecte și norme oficial recunoscute, cu cât o societate lasă mai puțin loc pentru cultura îndoielii și pentru învățul dezvățului, cu atât prostia ca încremenire în proiect câștigă teren și scleroza acelei
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
nu-l pune la îndoială este proiectul propriu. De aceea comunismul se instalează dintr-odată în prostia ca încremenire în proiect. „Autocritica“ nu este aici decât căința fățarnică impusă celui care a îndrăznit să aibă îndoieli în privința proiectului unic. Orice alternativă la Proiect este refuzată. Proiectul meu este acceptat numai în măsura în care se acomodează la marele Proiect. Cine refuză - moare, este exterminat. Prostia ca încremenire în proiect este, pentru prima oară în istorie, garantată statal. Comunismul este societatea care garantează prostia ca
Despre limitã by Gabriel Liiceanu () [Corola-publishinghouse/Science/583_a_1233]
-
democrație în România. Prima ei încercare, criza, și fluxul în plină creștere al fascismului au spulberat-o. România nu avea o burghezie autohtonă, nici un standard viabil de contracarare a demagogiei politice, nici un nivel educațional care să ajute electoratul să înțeleagă alternativele; în sfîrșit, nu exista nici o experiență de autoguvernare. Nu trebuie să ne surprindă că noile instituții democratice au provocat în România reacții stranii, nonoccidentale. Dar în 1918, conchidea Iorga, toată lumea privea cu mare încredere spre viitor. Într-unul din editorialele
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
deoarece numai răufăcătorii cutează să ignore aceste reguli. În opera sa, istoricul relatează izbînzile și nenorocirile din trecutul națiunii lui, și, grație acestui fapt, se transformă într-un fel de "strămoș". Astfel încît este datoria lui să se pronunțe asupra alternativelor curente. Făcînd acest lucru, el nu-și depășește sarcinile, ci mai curînd le îndeplinește pînă la capăt". Iorga și-l amintea pe profesorul său A. D. Xenopol diferențiind activitățile istorice, literare și politice". "Eu nu văd nici o discrepanță între ele". După
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
a redus drastic numărul de studenți evrei înscriși la universitate. Guvernul, ținînd seama de articolul 60 din Tratatul de la Versailles și de implicațiile lui internaționale, nu putea garanta un numerus clausus. Ar fi putut oare Iorga să ofere tineretului o alternativă practică? Era greu de găsit o asemenea alternativă; totuși, dacă Iorga ar fi dat dovadă de mai multă abilitate politică și și-ar fi asumat conducerea generației tranșeelor, poate că s-ar fi impus cu autoritate drept omul care putea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
la universitate. Guvernul, ținînd seama de articolul 60 din Tratatul de la Versailles și de implicațiile lui internaționale, nu putea garanta un numerus clausus. Ar fi putut oare Iorga să ofere tineretului o alternativă practică? Era greu de găsit o asemenea alternativă; totuși, dacă Iorga ar fi dat dovadă de mai multă abilitate politică și și-ar fi asumat conducerea generației tranșeelor, poate că s-ar fi impus cu autoritate drept omul care putea oferi o alternativă. Ce-ar fi făcut acel
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
greu de găsit o asemenea alternativă; totuși, dacă Iorga ar fi dat dovadă de mai multă abilitate politică și și-ar fi asumat conducerea generației tranșeelor, poate că s-ar fi impus cu autoritate drept omul care putea oferi o alternativă. Ce-ar fi făcut acel Iorga din 13 martie 1906? Iorga nu voia nici măcar atunci să devină revoluționar. Dar situația din 1922 nu semăna cu aceea din 13 martie 1906 și, ca naționalist, nu putea pune România față-n față
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
săi din București. Pe parcursul acestui deceniu, presiunile asupra lumii lui Iorga au fost aproape insuportabil de puternice. Putea cineva salva sau sluji țara în vreun fel în acești ani cînd totul era scăpat de sub control în România Mare? Exista vreo alternativă constructivă? Nimic nu este mai ușor decît să împarți laude și blamuri după o jumătate de veac. În cele din urmă, însumările tuturor acestor presiuni au dus la dezmembrarea României Mari. Iorga nu a supraviețuit rațiunii existenței sale. Cu cîteva
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
distorsionat care nu corespunde esențialului, conținutului adevărurilor ce vin din trecutul îndepărtat, din adîncul existenței noastre înseși"10. Exista foarte mult adevăr în analiza cvasijunimistă a lui Carol, dar ofereau oare desființarea sistemului parlamentar și coruptul său "regim personal" o alternativă mai bună? Carol voia deci să stabilească de la început un sistem fascist, o mișcare populară, mai ales cu tineretul sub conducerea sa. Nu voia un aranjament gen Mussolini-Victor Emmanuel. Ce șanse avea democrația în România? Poporul român nu era pregătit
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de România), condiția preliminară (și nu singura) a unei democrații operante era existența unei clase de mijloc sau, ca unic înlocuitor, a unei țărănimi puternice, încrezătoare și posesoare de pămînt. În absența acesteia, exista iminența unor tulburări sterile, după care alternativa consta în alunecarea spre stînga sau o dictatură reacționară 43. Cu toate acestea, Argetoianu trebuia să ocupe un loc aparte. Constantin Argetoianu provenea dintr-o puternică familie de boieri din Oltenia. El ar putea constitui obiectul unui studiu de caz
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
împrumuturi din partea Franței sau a Ligii Națiunilor, cerînd însă reduceri masive la capitolul buget, ceea ce era inacceptabil pentru Iorga. El voia să reducă salariile proporțional. Rist i-a spus că dacă salariile nu erau plătite, consecințele vor fi dezastruoase. "Orice alternativă este mai bună decît moartea pacientului". Cîteva zile mai tîrziu, Iorga a aflat că, grație unei alte dezamăgiri din partea lui Argetoianu, nici măcar soldații și ofițerii din armată nu-și primiseră solda. Dat fiind că regele Carol era de acord cu
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
legăturilor sale cu regele, Iorga îi prefera pe goga-cuziști Legiunii sau lui Maniu. Nu se poate sesiza nici în orientarea lui Codreanu și nici în cea a goga-cuziștilor vreo preferință față de Mussolini în defavoarea lui Hitler. Constituia oare linia aceasta o alternativă realistă pentru România Atît goga-cuziștii cît și legionarii erau atît de ahtiați după puterea politică încît preferau să nu citească Mein Kampf a lui Hitler sau să analizeze teoriile lui Rosenberg. După discreditarea politicii și a economiei, exemplul german și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
români continuau totuși să creadă în Maniu și Mihalache și să spere într-o democrație țărănească. Ei continuau să creadă în morala creștină și în constituționalismul pe care Iorga îl ridiculiza în numele regelui Carol. Cu toate acestea, care erau oare alternativele pentru cei care nu voiau să-l urmeze pe Maniu? Sau pe Cuza? Nici unul dintre ei nu constituia o alternativă pentru tineri. Legiunea era mai dinamică și mai populară. Regele nu reușea să coopteze Legiunea, iar de cuziști nu se
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
în morala creștină și în constituționalismul pe care Iorga îl ridiculiza în numele regelui Carol. Cu toate acestea, care erau oare alternativele pentru cei care nu voiau să-l urmeze pe Maniu? Sau pe Cuza? Nici unul dintre ei nu constituia o alternativă pentru tineri. Legiunea era mai dinamică și mai populară. Regele nu reușea să coopteze Legiunea, iar de cuziști nu se sinchisea deloc. Prin 1936, atît Iorga cît și o mare parte a României se aflau într-o accentuată confuzie politică
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
românesc (originar din zona Aradului), a venit la București, Iorga a fost entuziasmat, deoarece, în privința aceasta, cooperarea româno-ungară corespundea perfect Sămănătorismului lui. "Trebuie să existe și o altă cale decît uzurparea dușmănoasă!" scria Iorga. A încercat apoi să ofere cîteva alternative. "Acum, cînd sașii din Transilvania s-au transformat în santinelele estice ale pangermanismului, înțelegerea dintre popoarele maghiar și român devine obligatorie. Iată de ce vizita lui Béla Bartok este atît de importantă pentru noi!"193 Iorga a încercat tot timpul (fără
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
sceptic raționalist ca Dománovszky, dovezile care nu sînt bazate pe documente nu pot fi ignorate. Ele trebuie completate recurgînd la ipoteze și paralele istorice și apelînd la evoluția organică. Absența documentelor scrise timp de un mileniu nu ne oferă altă alternativă, date fiind scrierile cronicarului anonim, care nu pot fi ignorate doar pe motiv că ar fi legende medievale sau fantezii lipsite de credibilitate. Anonymus respecta tradiția medievală, înfrumusețînd realitatea și relatînd povești ca toți cronicarii acelor vremuri. Dar există în
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
să voteze 47. Regele nu s-a așteptat nici o clipă și nici nu dorea ca guvernul Goga-Cuza să reușească. Acesta urma să constituie o tranziție spre Dictatura Regală, dovedind că parlamentarismul nu avea nici o șansă și că nu exista altă alternativă pentru regim și pentru aliații României. Încercînd să se probeze aceasta, s-a dat frîu liber exceselor antisemite și corupției, care, prin atrocitățile lor au depășit chiar și Statul Legionar Național (dacă nu ținem seama de violența din timpul răscoalei
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
Cuza. "Profesorul Cuza n-ar trebui să încerce să-și mascheze ambițiile" (în privința antisemitismului și a puterii personale)55. Astfel încît procesul prezis de Borkenau își încheiase ciclul complet. Întrucît condițiile unei democrații românești lipseau, frămîntările sterile lăsau o singură alternativă: o dictatură radicală (de stînga) sau una reacționară. Neoliberalismul (așa cum și-a elaborat Manoilescu ideile corporatiste) a ajuns la concluzia sa logică: un stat fascist (sau pseudofascist) sub conducerea unei clici favorabile industrializării; un regim modernizat cu regele jucînd rolul
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
beneficii, fiind în schimb secătuit de resurse întru profitul unui grup restrîns de industriași, politicieni și favoriți ai curții, care nu se simțeau deloc răspunzători față de el"59. Iorga a continuat să-l sprijine pe rege, întrucît nu vedea altă alternativă. Doamna Liliana își amintește în jurnalul ei, într-o notă din 10 Mai (sărbătoarea națională a României) 1938: doamna Liliana citise "discursul ținut de Tăticu" în timpul festivităților. Discutase despre acest discurs cu doamna Catinca și scria: "atît eu, cît și
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]