18,272 matches
-
o formă nouă. Pentru a fi mai clari, vom recurge din nou la exemple. Eugen Frunză are trei poezii În care este vorba de gospodării agricole colective. Aceste poezii amintesc de Șt. O. Iosif: «Asta-i hora horelor Și-i aprinsă focCobzele tractoarelor Cântă de noroc». Iosif spunea: «Înfloresc grădinile, Ceru-i ca oglinda, Fluturii cu miile Au pornit colinda. Joacă fete și băieți Hora-n bătăturăă» etc. Ambii poeți operează cu aceleași elemente: țărani veseli, soare, verdeață, cântec, horă, - doar
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
În sus: Cum luminează a lui Ilici frunte, pe drumul nostru fără de apus! ĂȘi bustul s-a-nălțat deodată, munte!» Recunoștința față de tov. Stalin, față de partidul clasei noastre muncitoare și tov. Gheorghe Gheorghiu-Dej este exprimată de Toma Ionescu În finalul poemului său Aprindem lumini În sat. Poezia electrificării nu a pășit Însă, În mod hotărât, la zugrăvirea caracterizată de un elan mai robust Încă, a unor imagini desprinse din acțiunea Însăși a realizării planului. (Ă). Eugen Frunză după ce a scris Cal putere a
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Nu am aflat oare recent știrea despre editarea În limba chineză a nuvelei Nopțile din Iunie? (Ă). Pe drumul marilor tradiții umaniste ale lui Gorki, literatura noastră nouă este În necontenit urcuș. Ea suie mereu, pentru că, pe drumul ei „dogorește aprins” lumina celui mai Înalt ideal de perfecționare a existenței umane - idealul comunismului. La flacăra acestui ideal, În noaptea marii răfuieli cu exploatatorii moșieri și chiaburi visează, mângâindu-și pruncul, Mitrea Cocor. Visează și vede clar În viitor ogoarele, fărâmițate de
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
FURTUNA „Vântul zboară-ntins ca un arcuș, creanga se frământă parcă-i strună: abătută pale de furtună, norii de pe zare, În urcuș. Răbdător, pământul Își Întinde pieptul Însetat În ploaia rece: știe că furtuna; care trece, arc de curcubeu, curând, aprinde”. MUGURUL „Abia crescut pe creangă, ești sol prospețimii care-și taie drum harnic - și te Împlinești În soarele arzând văpaie. Din tine va miji curând mlădiță tânără - și-mi pare că viața noastră, fremătând, te crește și te face floare
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
erau fânare cam la 100 de stânjeni (aproximativ 200 metri), iar prin mahalale, la o depărtare și mai mare, câte un par înfipt în pământ avea în vârf un fânar mic și în fânar o lumânărică de său, (...ă se aprindeau de niște oameni care se numeau fanaragii, ce făceau apoi și paza de noapte, strigând din când în când cât îi ținea gura: <<Te văd! Te văd!>>”. Pentru anul 1852, documentele de arhivă atestă prezența a „20 de fanaragii, care
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
secției de pompieri din localitate. „Promptitudinea” intervențiilor echipei sale a fost perfect surprinsă în folclorul local. La sfârșitul perioadei interbelice unul din cântecele preferate ale copiilor era următorul: „Pompierii din Băneasa/ Au venit să stingă casa/ Pompierii din Bacău/ Au aprins-o și mai rău”. Deloc întâmplător, la sfârșitul anului 1926, D. Tutunaru a fost avansat la gradul de căpitan. Interesele mari ce gravitau în jurul acestui personaj, dar și „calitățile” personale, l-au adus pe D. Tutunaru în postura de „angajat
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
lui V. Mancaș, a cărui proprietate se afla în imediata apropiere a depozitului de la care s-a declanșat catastrofa. După declarațiile mai multor locuitori, în ziua de 16 mai servitoarea acestuia ar fi lăsat nesupravegheat focul „de la ceaunul pentru mămăligă”, aprins în curtea casei. La auzul acestor depoziții, mai mulți proprietari au pornit în căutarea lui Mancaș. Nici nu mai conta dacă declarațiile erau adevărate sau nu. De frica vecinilor, Mancaș a cerut singur să fie arestat. Totuși, autorul moral pentru
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
acestui comunicat, viața orașului devenise de nerecunoscut: cetățeni străini, „supuși ai statelor cu care România se afla în război”, mărșăluind în drumul spre internarea impusă din județul Ialomița; întunericul așternut peste oraș, odată cu lăsarea serii, datorită interdicției „de a se aprinde focuri sau alte lumini vizibile în afară” (interdicție ridicată în 12 octombrie 1916); încurajarea denunțului și teama de a nu răspândi vești false; numeroasele interdicții legate de întruniri, staționări și cuvântări, ce decurgeau din instituirea stării de asediu ș.a. Nu
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
și joi spre vineri”, niciun particular nu putea cumpăra mai mult de trei kilograme de carne, comercializarea acestui produs fiind atent monitorizată de autoritățile locale, prin intermediul bonurilor. Prețul pentru kilogramul de carne de vită (1,20 lei) a declanșat discuții aprinse între membrii comisiei și măcelarii evrei. Aceștia din urmă au cerut cu insistență permisiunea de a vinde carnea cușer la un preț mai mare decât cel oficial, dar răspusul comisiei a fost dezarmant: „(...) nu există nicio diferență între carnea cușer
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1904 - împlinirea a 400 de ani de la moartea voievodului Ștefan cel Mare; festivități cu caracter religios - 6 ianuarie („Botezul Domnului” - oficierea slujbei de sfințire a apei Iordanului), „Înălțarea Domnului” - atunci când se sărbătorea și „Ziua Eroilor” (erau organizate procesiuni cu făclii aprinse la cimitirul comunal, cimitirul „Lazaret” și, odată cu sfârșitul Marelui Război, la cimitirul „Eroilor” - Poligonul de tragere), 15 august - „Adormirea Maicii Domnului”, atunci când se sărbătorea „Ziua Marinei”, festivitățile fiind organizate de Liga Navală, aflată sub patronajul Reginei Maria. În Bacău, aniversările
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
împărtășanie, căsătorie, maslu). Celelalte sînt facultative, ca pelerinajele la marile sanctuare sau la vreun loc sfînt. Dar, paralel cu aceste practici oficiale, mai sînt și altele care, în afara calendarului liturgic, exprimă credințe mai mult magice decît creștine. Este cazul focurilor aprinse pe coline în ajunul Sfîntului Ioan de vară, 24 iunie, al dangătelor de clopote pe tot timpul nopții de Toussaint pentru a întîmpina sufletele morților, a buturugii arse în fiecare cămin în ziua de Crăciun și în zilele următoare pentru
by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
înaintam pe urmele balenei, aceasta își repezi coada drept în sus, la vreo patruzeci de picioare în văzduh, apoi dispăru ca un turn înghițit de ape. Ă S-a dat la fund! strigară cîțiva. Profitînd de acest răgaz, Stubb își aprinse pipa cu un chibrit. După trecerea timpului necesar pentru scufundare, balena își făcu din nou apariția, însă chiar înaintea ambarcațiunii lui Stubb; fiind mai aproape de monstru decît celelalte ambarcațiuni, fumătorul socoti că tocmai lui îi va reveni onoarea de a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
bine! Pe viitor, uite ce să faci ca să nu mai strici, ținîndu-l prea mult pe foc, biftecul pe care-o să mi-l prepari pentru masa mea specială, de la cabestan. îl iei cu o mînă și-i arăți un tăciune aprins pe care-l ții în cealaltă, apoi mi-l servești într-o farfurie, pricepi? Iar mîine, cînd o să tăiem balena, ai grijă să fii pe-aproape ca să primești vîrfurile aripioarelor ei - pune-le la saramură! Cît despre capetele cozii, marinează
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fi crezut ochilor, se îndreptă calm spre intendentul uimit și-i spuse în șoaptă: Ă Ghimber? Păi, fii bun, domnule Cocuță și spune-mi la ce folosește ghimberul? Este oare ghimberul combustibilul pe care dumneata, Cocuță, îl folosești pentru a aprinde un foc în acest canibal rebegit? Ghimber! Ce naiba-i ghimberul? Cărbune de mare? Lemn de foc? Chibrit? Iască? Praf de pușcă?... Ce naiba-i ghimberul, te-ntreb, de-l oferi sărmanului nostru Queequeg? Și, apropiindu-se de Starbuck, proaspăt sosit de la
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
noaptea aceea, pe la orele nouă, cazanele vasului Pequod fură puse în funcțiune pentru prima oară în cursul acestei expediții. Supravegherea întregii operațiuni îi revenea lui Stubb. Ă Hei, sînteți gata acolo? Atunci, ridicați capacul și dați-i drumul. Hai, bucătare, aprinde focurile! Era o treabă ușoară, deoarece dulgherul vasului burdușise cu talaș cuptoarele în tot timpul călătoriei. în treacăt fie spus, pe o balenieră primul foc din cazane trebuie să fie alimentat cîtva timp cu lemne; după aceea, lemnul nu mai
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
încă un argument în favoarea existenței iadului. Pe la miezul nopții, cazanele lucrau din plin, ne descotorosisem de carcasă; navigam cu toate pînzele sus, căci vîntul se întețise; peste oceanul alb se lăsase o beznă adîncă. Dar, din timp în timp, era aprinsă de vîlvătăile aprige care se avîntau din coșurile pline de funingine, luminînd fiece parîmă a greementului, aidoma focurilor sacre ale grecilor din vechime. Corabia arzîndă înainta, parcă pusă pe o răzbunare cumplită. Așa vor fi lunecat și galerele încărcate cu
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
socotesc foarte norocoși și-i mulțumesc lui Dumnezeu, dacă izbutesc să aducă acasă uleiul stors din patruzeci de balene. Pe vremea vînătorilor și trapper-ilor canadieni și indieni din Vest, din acel Vest sălbatec în ale cărui asfințituri continuă să se aprindă sorii focurile de tabără, dar care pe atunci era un pămînt virgin și pustiu, un număr egal de oameni, însă călări și încălțați cu mocasini, ar fi omorît, în același număr de luni, nu patruzeci, ci patruzeci de mii de
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
lumea asta lunecătoare... Ce face acolo Prometeu - adică fierarul - cu ce se ocupă? Ă Pe semne că făurește cătărămi, domnule căpitan. Ă în regulă. Văd că lucrați în tovărășie. Dumnealui vine cu capitalul de mușchi. Dar ce vîlvătaie roșie a aprins acolo! Ă Da, domnule căpitan, pentru o piesă atît de gingașă, trebuie să încingă fierul pînă la alb. Ă Hm! Desigur. Socot că e cît se poate de grăitor faptul că bătrînul grec, Prometeu, care se zice că i-a
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
Mingile de foc! Flăcări palide tiveau toate capetele de vergi, iar în vîrful întreit al fiecărui paratrăznet pîlpîiau limbi de foc, astfel încît cele trei catarge ardeau în tăcere în văzduhul cu miros de pucioasă, aidoma a trei lumînări gigantice, aprinse în fața unui altar. Ă Lua-o-ar naiba de barcă! exclamă Stubb, în clipa cînd un talaz uriaș îi lua pe sus mica ambarcațiune, a cărei copastie îi lovise zdravăn mîna cu care încerca s-o priponească. Lua-o-ar
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
numai s-o abandoneze pînă la miezul nopții, dar și să sporească distanța ce-o despărțea de ea. După ce echipajul celor trei ambarcațiuni sosi cu bine la bordul corabiei, aceasta porni cu toate pînzele sus în căutarea ambarcațiunii dispărute; oamenii aprinseră în chip de far un mare foc în cazanele de fiert grăsime și se cățărară pe catarge, ca să vegheze. După un timp, ajunse la locul unde se presupunea că fuseseră văzuți pentru ultima oară cei din ambarcațiunea dispărută; oamenii coborîră
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
fură lăsate la apă - toate, afară de cea a lui Starbuck; pînzele lor fură întinse, iar vîslele scurte intrară în acțiune; cele trei ambarcațiuni, în frunte cu a lui Ahab, zburau acum sub vînt. în ochii adînci ai lui Fedallah se aprinsese un licăr palid, ca de moarte, iar gura i-era schimonosită de un rînjet hidos. Boturile ușoare ale ambarcațiunilor despicau valurile aidoma unor nautili tăcuți, dar se apropiau încet de dușman. Și, pe măsură ce se apropiau, oceanul devenea și mai neted
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
și viitoare, o fată bătrână și nebună, care-și închipuiește că nebunește pe toți bărbații și socoate că nu-i poți zice bună-dimineața fără să-i faci o declarație de amor. Când rea și nesuferită, când simtimentală și cochetă, s-aprinde și se alintă ca o copilă brudnică, și deodată o vezi că se aruncă în disertații metafizice și în dispute literare, de n-o mai înțălege nici dracu. Toată dorința ei e s-audă vorbind de dânsa. Închipuiești-ți că se
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
el, țăranul răspun-de: "Eu sunt român. Împăratul Traian a venit în vechime cu multă putere de a învins pe daci"... ceea ce, dealtmintrelea, nu zice țăranul, dovadă că Alecsandri, în tinerețe, și într-un moment de "patruzecioptism", când putea să se aprindă pentru ideile noi, putea să cadă și el în exagerare, 1 Proză, p. 198 ă Românii și poezia lor, Paris, 1848î. în fatala exagerare. Acum, în 1860, când tendința cealaltă din el a nimicit aproape pe cea patruzecioptistă, Alecsandri, desigur
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
Pafnutie, care se referă la cele trei renunțări ale monahului. Avva Pafnutie precizează că sunt trei feluri de chemări ale monahului, precum sunt și trei feluri de renunțări. Chemările monahului sunt: - gândul trimis de la Dumnezeu în inima noastră ce ne aprinde dorința vieții veșnice și a mântuirii; - exemplele unor sfinți și sfaturile lor ce ne aprind în suflet dorința mântuirii; - necesitatea pornită din necazurile ce se abat asupra noasrtră și ne determină să ne gândim la Dumnezeu, pe care L-am
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]
-
trei feluri de chemări ale monahului, precum sunt și trei feluri de renunțări. Chemările monahului sunt: - gândul trimis de la Dumnezeu în inima noastră ce ne aprinde dorința vieții veșnice și a mântuirii; - exemplele unor sfinți și sfaturile lor ce ne aprind în suflet dorința mântuirii; - necesitatea pornită din necazurile ce se abat asupra noasrtră și ne determină să ne gândim la Dumnezeu, pe care L-am disprețuit, atunci când nu ne lipsea nimic (cap. 4 ). Renunțările pe care trebuie să le accepte
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]