18,017 matches
-
Balkans), Katowice, Ottawa, Berlin ș.a. A susținut emisiuni de radio și televiziune, comunicări științifice, conferințe, referate în România și Germania. A fost distinsă cu Premiul Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor (1998), Premiul Academiei Române (1997), Premiul Fundației “Siemens”, Münche (1998, 2000 Este autoarea volumelor: Wozzeck - profeție și împlinire. București: Edit.Muzicală, 1991; Ipostaze stilistice și simbolice ale manierismului în muzică. București: Edit.Muzicală 1997; Dan Constantinescu. Esențe componistice. Cu Dan Dediu. București: Edit. Inpress, 1998; Studii de stilistică și retorică muzicală, curs universitar
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
Italia etc. A făcut parte din mai multe formații de muzică contemporană. În prezent, este membră a ansamblului Profil, în cadrul căruia a participat la realizarea mai multor CD-uri de muzică contemporană și a ansamblului de muzică nouă Propuls. Este autoarea cărții „Introducere în hermeneutica discursului muzical” (2008). A câștigat bursa „George Enescu” oferită de Institutul Cultural Român pentru un stagiu la Cité Internationale des Arts din Paris.
Enescu 135: Concerte, master classes și conferințe muzicale, la Ierusalim și Tel Aviv by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105939_a_107231]
-
Caracalla din Roma. Aflată la debutul său în regia de film, Francesca Pedroni a fost aleasă chiar de Bolle, pentru că predă la Școala de balet de la Scala și este critic de dans la Manifesto și la Danza&Danza, dar și autoare de cărți, DVD-uri și a unei serii de documentare Danza in Scena pentru canalul Classica Hd. Steve Della Casa a acompaniat publicul festivalier cu cântece de Don Backy, Caterina Caselli, Rita Pavone și mulți alți cântăreți al rockului italian
Festivalul Filmului de la Torino, “tânăr, transgresiv, punk” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105931_a_107223]
-
catalogului raisonné al lui Isamu Noguchi. Totodată, este director de publicații pentru "Catalogue Raisonné Scholars Association", și a susținut prelegeri despre metodologia cercetării și accesibilitatea informațiilor, teme centrale pentru managerierea moștenirilor artistice. Sarah Boxer este o scriitoare de non-ficțiune și autoare de bandă desenată de ficțiune, din Denver, Colorado, care locuiește în Washington, DC. Este corespondent al publicației The Atlantic și a contribuit cu articole, eseuri și recenzii la The New York Review of Books, Slate, The New York Times, Photograph, The Comics Journal, și
“Născuți în România, celebri în lume”: HEDDA STERNE () [Corola-website/Journalistic/105959_a_107251]
-
Grea misie și pentru Elena Vlădăreanu, al cărei parcurs de la Pagini (2002) la Fisuri (2003) are toate datele unei evoluții la trapez, cu spectatori și fără plasă de siguranță. Volumul de debut era consistent și aproape violent biografic, cu ipostazierea autoarei într-un personaj numit elenav și cu transcrierea brută, nefiltrată a experiențelor, emoțiilor și secrețiilor eroinei. De un remarcabil autentism, versurile aveau o zgrunțuroasă plasticitate, un puls al vieții ușor de luat în pagină. În Fisuri, această respirație se pierde
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
o controleze, păstrând contactul cu realul, dar mizând pe literaturizarea lui. Tocmai ceea ce dădea farmec și substanță poemelor (ingenuitatea lirică, prospețimea senzațiilor, notația abruptă) intră acum într-un proiect ficțional pentru care Elena Vlădăreanu nu are nici chemare, nici resurse. Autoarea face parte din eșalonul poeților de pur talent, fără cerebralitatea discursului și alte complicații textuale. Locul ei firesc e alături de Marius Ianuș și Domnica Drumea, nu lângă Claudiu Komartin și Răzvan }upa, creatori cu cap teoretic dublându-și fiecare volum
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
-mi tai/ cu dinții pielițele din jurul unghiilor/ țac-țac-țac" (Fals tratat de netezire a nervilor, 6). Într-o parte avem naturalism și naturalețe, o sintaxă a simplității, imagini mai puțin elaborate dar mai vii, cu impact puternic; în cealaltă, eforturi ale autoarei de a poetiza în manieră avangardistă, soldate cu rezultate înduioșătoare. ,Intră bărbatul și mă regulează/ ziua prinde vulpi iar noaptea îmi toarnă/ pe corp urină și spermă de vulpe": iată versuri de un ,suprarealism" comic, cu succesive încărcări și descărcări
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
binoclul la blocul din față/ fata care la doar douăzeci-douășcinci de ani are sânii atât de lăsați". De la un Dumnezeu tremurând la unul pervers și care spionează cu binoclul: deja accentul a devenit strident, ascuțit, poemul contorsionându-se inutil. Și autoarea plusează încă o dată, anulând complet insolitarea inițială printr-o redundantă, jenantă blasfemie: ,cum să nu fim triști când însuși dumnezeu/ se masturbează plângând". Dacă în volumul de debut al Elenei Vlădăreanu sexualitatea era parte integrantă a ființei de carne și
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
pe cal?), tăiat pentru a fi înfipt între picioare... Curios acest iconoclasm neoavangardist: nu dărâmarea statuilor, dar amor sălbatic cu ele. O femeie dada" apare foșnind din volumul șarjat și ratat al Elenei Vlădăreanu. O prefer pe tânăra și talentata autoare spunând nu-nu literaturizării și efectelor silnic-retorice, urmărindu-și acel timbru al unei voci naturale și neprefăcute.
Femeia dada by Daniel Cristea-Enache () [Corola-website/Journalistic/10964_a_12289]
-
oameni de teatru veniți din fosta Iugoslavie, din Grecia, Turcia, Albania, dar și din Romînia și din Republica Moldova. Cîteva zile de maraton teatral, lecturi și discuții pe marginea unei dramaturgii în mare parte inedită în Occident. Cu cîteva excepții: tînăra autoare sîrbă Bljana Srbanovici, a cărei Istorie de Familie a fost jucată și în România, dar mai ales în Germania, Anglia și Franța, sau Matei Vișniec, integrat de acum în peisajul francez și prezent cu un text scris pe vremea studenției
Cu Mihai Fusu, după spectacol by Mirella Ne () [Corola-website/Journalistic/14526_a_15851]
-
o țară. „Personal, eu am simțit emigrația ca pe o trăire pe un interval în care omul viețuiește între două lumi, ca două părți din sine pe care nu poate să le mai unească pentru a fi un întreg”, mărturișește autoarea care a lansat volumul în Germania. Lucrarea este o incursiune în viața emigrantului, cu motivația lui, cu lumea lui din țara de unde pleacă, cu efectele și schimbările pe care le provoacă acest fenomen la nivel individual și social. Este o
Cultură si spiritualitate () [Corola-website/Journalistic/296324_a_297653]
-
explicit, chiar dacă este exprimată în surdina) și pe aceea de ușoară vinovăție a comunității față de insul excepțional pe care, cîtă vreme acesta a trait, nu a știut să-l aprecieze la adevărata să statura intelectuală, impresionantă? Poate." Iar foarte avizata autoare a cărții Ion D. Sîrbu despre sine și despre lume, apărută la "Scrisul românesc", Lelia Nicolescu, atrage atenția asupra erorii de a identifica total Craiova cu "turcitul Isarlîc" din Adio Europa: Se ignoră nu doar faptul că Ion D. Sîrbu
Actualitatea by Cronicar () [Corola-website/Journalistic/17543_a_18868]
-
Rodica Bin Prezentând în nr. 47 al Românie literare romanul epistolar Emil Cioran - Friedgard Thoma, apărut recent în Germania, promiteam un interviu cu Friedgard Thoma. Mă țin acum de cuvânt. Apropierea de autoarea acestui inedit roman epistolar s-a făcut, empatic, firesc, într-o seară de sfîrșit de noiembrie cînd printr-o convorbire telefonică prealabilă, am stabilit să ne întîlnim în locuința ei situată într-o zonă rezidențială din Köln. Drumul nu a
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
poftiți în casă, invitați la un ceai. O ușoară undă de emoție plutea în aer, de ambele părți. S-a spulberat însă deîndată ce Emil Cioran a fost adus în discuție. Am putut vedea manuscrisele scrisorilor: răsfoindu-le cu delicatețe autoarea mi-a spus "uitați viu, parcă ieri le-am primit. Cînd le recitesc, el este ca și viu". Un concert de pian asupra căruia nu m-am concentrat deloc, se auzea discret dintr-o altă încăpere, readucînd-mi în memorie faptul
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
pasiunii muzicale a celor doi protagoniști ai romanului. Ne-am așezat apoi la o mare masă rotundă, în dreptul unei ferestre, într-o vastă cameră ai cărei pereți erau acoperiți de rafturi pline cu cărți și de tablouri (fostul soț al autoarei, este pictor și profesor universitar de filozofie). Am deschis microfonul și am început dialogul pe marginea unei corespondențe - a cărei traducere în limba română este pe cît de urgentă pe atît de iminentă. Din cîte am aflat, două edituri din
Cu Friedgard Thoma despre Emil Cioran: Iubire și scrisori by Rodica Bin () [Corola-website/Journalistic/15684_a_17009]
-
chemând femeile să susțină eforturile lui Ionel Brătianu de promovare a unei politici de reforme, Eugenia de Reuss-Ianculescu (1865 - 1838), care a trimis memorii Camerei Deputaților și Senatului, prin care revendica participarea femeilor la alegerile consiliilor locale, Calypso Botez (1880 - ?), autoarea unor importante studii și memorii trimise către Parlament pentru înlăturarea legislației depășite privind statutul juridic, economic și politic al femeii sau Alexandrina Cantacuzino (1881 - ?), cea care a întemeiat Consiliul Național al Femeilor Române și ale cărei proiecte au stat la
Ilustre înaintaşe () [Corola-website/Journalistic/296451_a_297780]
-
consacrate celui dintâi dintre cei trei prieteni. Am comentat eu însumi una din cărți cu un an în urmă. Amintirile sunt emoționante, cu multe lucruri puțin sau deloc cunoscute. Se perindă în paginile lor numeroși scriitori, prinși cu delicatețe de autoare ca într-un insectar. Cele mai revelatoare îl privesc pe Aurel Covaci, traducător excepțional din mai multe limbi, și nu de opere de toată mâna, despre care, din păcate, astăzi nu se mai vorbește. A fost urmărit, anchetat și arestat
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
semnez”. Nu de alta, dar ca să nu existe nici o îndoială! La Ploiești, cu ocazia ceremoniilor consacrate aniversării poetului, din motive care îmi scapă, cartea Stelei Covaci a fost lansată în condiții improprii, în pauza unui concurs școlar. O invit pe autoare la o lansare ca lumea prin USR.
Restituiri by Nicolae Manolescu () [Corola-website/Journalistic/3686_a_5011]
-
cu cîteva decenii, credea că senectutea e un basm, iar moartea o himera. Cu doi ani mai tînără decît Susan Sontag, Joan Didion a întrupat în anii ’60 simbolul femeii americane grațioase și strălucitoare intelectual. Anii au trecut, iar astăzi autoarea septuagenara publică un volum de memorii sumbre, la care germanii nu dau semne să se înghesuie, cu atît mai mult cu cît grijile lor șunt destul de „albastre”. De exemplu, 84% din nemți consideră un fapt imoral că fostul președintele Christian
Meridiane () [Corola-website/Journalistic/4847_a_6172]
-
extatic. Lui nu i se opune infernul, ci eventual non-paradisul, anti-paradisul sau paradisul în destrămare, fiind vorba întotdeauna de o dimensiune negativă nu în sine (și de sine stătătoare, independentă), ci doar prin comparație cu perfecțiunea paradisului. Principala privire a autoarei este concentrată pe grădină nipona care conține o formă specială de numinos: datorită acestei priviri, imaginea paradisului este una desăvârșită și are sens major (natură și arta), indicând un centru spiritual al lumii. Atitudinea-cheie pe care o manifestă Șei Shōnagon
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
paradisului este una desăvârșită și are sens major (natură și arta), indicând un centru spiritual al lumii. Atitudinea-cheie pe care o manifestă Șei Shōnagon că estet este extazul vizual, puternic și gingaș în același timp, primind o coloratura aproape mistica. Autoarea Însemnărilor de căpătai mărturisește (chiar dacă rar) că extazul vizual ori sinestezic o face să aibă senzația de înălțare la cer și să se proiecteze într-o lume nonterestră sau para-terestră, para-umană, de fapt! Ceea ce vizează Șei Shōnagon, chiar dacă nu spune
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
lucru, este o decorporalizare, prin extaz, astfel încât cel care contemplă frumusețea desăvârșită a lumii (nipone) să fie doar sufletul ridicat la rang artistic suprem. Este adevărat că este vorba despre un suflet senzorial (și acesta este ineditul perspectivei estetizante a autoarei), un suflet cu trup (sau un trup al sufletului, după formulă de mai târziu a misticilor spanioli!), mai exact cu trei simțuri supradezvoltate (văzul, mirosul, auzul), doar astfel explicându-se nuanță sinestezica a extazului mărturisit de Șei Shōnagon. Farmecul suprem
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
al sufletului, după formulă de mai târziu a misticilor spanioli!), mai exact cu trei simțuri supradezvoltate (văzul, mirosul, auzul), doar astfel explicându-se nuanță sinestezica a extazului mărturisit de Șei Shōnagon. Farmecul suprem în percepții și deplinătatea estetică pe care autoarea și le asumă fac parte din matricea paradisiacă de care ea aparține în principal că degustător gurmand și gurmet (în același timp) al lumii în explozia să estetică. Grădină, arborii, florile laolaltă devin, din principiu, un act de creație. Grădină
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
o asemenea învățătură este estetul. Ceea ce o preocupă obsesiv pe Șei Shōnagon este să inventarieze și să clasifice fărâmele de paradis vizualizat, croind mai apoi o tapiserie impresionantă: anotimpurile, arborii, florile, formele de relief, păsările, gângăniile, vesmintele, fapturile umane. Predilecția autoarei este aceea de a bifă hartă paradisului, cu toate însemnele sale vii. Întrucât, în mod evident, paradisul inventariat de Șei Shōnagon este unul percutant senzorial și artistic. Ceea ce vom face și noi, prin urmare, este sa inventariem și să comentam
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]
-
dintre lumină și întuneric: primăvară este marcată de oră dimineții și cerul pâl, vara contează nopțile cu licurici sau ploaia cu luna plină, toamna sunt esențiale amurgurile, iarna este valabilă estetic prin zori, ninsori, chiciură, ger și prin odăile fierbinți. Autoarea vrea să fie mai ales o generatoare de pasteluri transparente: orice fel de cer e frumos, orice tip de dimineață, orice soi de noapte. Mai exact, orice anotimp și orice moment al zilei este pasabil să fie sau să devină
Epifania doamnei Sei Shōnagon by Ruxandra Cesereanu () [Corola-website/Journalistic/5247_a_6572]