18,350 matches
-
puțin interesat de afacerile familiei sale. În timpul unei plimbări dintr-o noapte furtunoasă, castelul Metzengerstein ia foc. Calul fugar, împotriva voinței stăpânului său, sare în flăcări cu tot cu călăreț, ucigând astfel pe ultimul nobil din familia Metzengerstein. Privitorii îngroziți văd un nor greu de fum care plutea deasupra castelului, având „forma clară, gigantică a unui "cal"”. Poe a trimis inițial „Metzengerstein” revistei "Saturday Courier" pentru un concurs literar, împreună cu alte cinci lucrări de proză ale sale, printre care „The Duke de l
Metzengerstein () [Corola-website/Science/325678_a_327007]
-
relația cu prietena sa, Penny. În 1998, Peterson găsește un seif în La Jolla, care conține o bucată de hârtie indicând că mesajul a fost primit. Între timp, devine evident că natura virală a înmulțirii algelor depășește ritmul mediu estimat. Norii galbeni stranii care apar sunt puși pe seama absorbției materiei virale prin intermediul circuitului apei, aducând efecte devastatoare pentru agricultură și riscând să provoace otrăvirea alimentelor. Markham moare într-un accident de avion în timp ce zboară spre State, accident provocat de faptul că
Timperfect () [Corola-website/Science/325744_a_327073]
-
prin intermediul circuitului apei, aducând efecte devastatoare pentru agricultură și riscând să provoace otrăvirea alimentelor. Markham moare într-un accident de avion în timp ce zboară spre State, accident provocat de faptul că pilotul s-a apropiat prea mult de unul dintre acești nori. În istoria trecută, ajunsă acum în anul 1963, Bernstein refuză să renunțe la semnale, care sunt recepționate și într-un laborator din Universitatea Columbia. Folosind fragmente din mesaje, Ramsey replică într-un experiment controlat condițiile și înțelege pericolul vizat, în timp ce
Timperfect () [Corola-website/Science/325744_a_327073]
-
lichid al planetei. De la cel mai mic la cel mai înalt, straturile atmosferice sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține un sistem complicat de nori și ceață, cuprinzând amoniac, hidrosulfat de amoniu și apă. Cei mai înalți nori de amoniac vizibili de pe suprafața lui Jupiter sunt organizați în benzi paralele cu Ecuatorul, fiind legate de o zonă cu vânturi atmosferice puternice, cunoscute sub numele de
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
sunt troposfera, stratosfera, termosfera și exosfera. Fiecare strat are gradientul său de temperatură. Cel mai mic și mai puțin înalt strat, troposfera, conține un sistem complicat de nori și ceață, cuprinzând amoniac, hidrosulfat de amoniu și apă. Cei mai înalți nori de amoniac vizibili de pe suprafața lui Jupiter sunt organizați în benzi paralele cu Ecuatorul, fiind legate de o zonă cu vânturi atmosferice puternice, cunoscute sub numele de "jeturi". Benzile alternează în culori, astfel, cele închise sau negre la culoare sunt
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
trei ovale albe. Jupiter are furtuni puternice însoțite, de obicei, de descărcări luminoase. Furtunile sunt rezultatul convecției umede din atmosferă, combinată cu evaporarea și condensarea apei. Mișcarea acestora depinde de puterea ascendenței motorii a aerului, ce se sfârșește cu formarea norilor luminoși și denși. Furtunile se formează adesea în așa-zisele "zone de centuri" (prezentate mai sus). În plus, fulgerele de pe Jupiter sunt mult mai puternice și luminoase decât cele prezente pe Pământ; cu toate acestea, fulgerele creeate în urma unei activități
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
verticale în atmosfera joviană este similară cu cea din atmosfera pământeană. Temperatura troposferei descrește odată cu înălțimea, în timp ce aceasta atinge minimul la tropopauză , care este limita dintre troposferă și stratosferă. Pe Jupiter, tropopauza se află la aproximativ 50 de km deasupra norilor vizibili (sau nivelul de 1 bar), unde presiunea și temperatura sunt de aproximativ 0,1 bari și 110 Kelvin. În stratosferă, temperatura se ridică la aproximativ 200 de Kelvin la trecerea spre termosferă, la o altitudine de 320 km și
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
altitudine de 320 km și la o presiune de 1 μbar. În termosferă, temperatura continuă să crească, eventual depășind 1000 Kelvin la aproximativ 1000 de km, unde presiunea este de 1 nbar. Troposfera lui Jupiter conține o structură complicată de nori. Cei mai înalți nori, localizați în zona de presiune de 0,6-0,9 bari, sunt făcuți din amoniac înghețat. Se crede că sub acești nori de amoniac înghețat există nori denși făcuți din hidrosulfură de amoniu și sulfură de amoniu
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
și la o presiune de 1 μbar. În termosferă, temperatura continuă să crească, eventual depășind 1000 Kelvin la aproximativ 1000 de km, unde presiunea este de 1 nbar. Troposfera lui Jupiter conține o structură complicată de nori. Cei mai înalți nori, localizați în zona de presiune de 0,6-0,9 bari, sunt făcuți din amoniac înghețat. Se crede că sub acești nori de amoniac înghețat există nori denși făcuți din hidrosulfură de amoniu și sulfură de amoniu (presiunea între 1 și
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
km, unde presiunea este de 1 nbar. Troposfera lui Jupiter conține o structură complicată de nori. Cei mai înalți nori, localizați în zona de presiune de 0,6-0,9 bari, sunt făcuți din amoniac înghețat. Se crede că sub acești nori de amoniac înghețat există nori denși făcuți din hidrosulfură de amoniu și sulfură de amoniu (presiunea între 1 și 2 bari) și apă (între 3 și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
1 nbar. Troposfera lui Jupiter conține o structură complicată de nori. Cei mai înalți nori, localizați în zona de presiune de 0,6-0,9 bari, sunt făcuți din amoniac înghețat. Se crede că sub acești nori de amoniac înghețat există nori denși făcuți din hidrosulfură de amoniu și sulfură de amoniu (presiunea între 1 și 2 bari) și apă (între 3 și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
înghețat. Se crede că sub acești nori de amoniac înghețat există nori denși făcuți din hidrosulfură de amoniu și sulfură de amoniu (presiunea între 1 și 2 bari) și apă (între 3 și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se condenseze. Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
făcuți din hidrosulfură de amoniu și sulfură de amoniu (presiunea între 1 și 2 bari) și apă (între 3 și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se condenseze. Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
presiunea între 1 și 2 bari) și apă (între 3 și 7 bari). În acest loc nu există nori de metan, deoarece temperatura este prea mare pentru ca aceștia să se condenseze. Norii de apă formează cel ma dens strat de nori, iar aceștia au cea mai mare influență în dinamismul atmosferei joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
joviene. Acesta este un rezultat al condensării fierbinți mari a apei și abundenței mari a apei în comparație cu amoniacul și hidrogenul sulfurat (oxigenul este mult mai abundent decât azotul sau sulful). Cețurile variate troposferice și stratosferice se află deasupra straturilor de nori principale. Acestea din urmă sunt formate prin condensarea hidrocarburilor grele policiclice (sau a hidrazinelor), care sunt generate în stratosfera înaltă (1-100μbar) de către metan sub influența radiațiilor ultraviolete solare (UV). Abundența metanului în stratosferă raportată la cea a hidrogenului molecular este
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
al zonelor și al centurilor continuă până la regiunile polare la aproximativ 50 de grade latitudine, unde aspectul lor vizibil devine întunecos și închis. Diferența dintre aspectul zonelor și aspectul centurilor este cauzată de diferența de opacitate și de întuneric dintre norii pe care acestea îi conțin. Concentrația de amoniac este mare în zone, și conduce la apariția norilor denși de amoniac înghețat ce se află la altitudini înalte. Acest fapt redă luminozitatea zonelor. Pe de altă parte, în centuri, norii sunt
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
lor vizibil devine întunecos și închis. Diferența dintre aspectul zonelor și aspectul centurilor este cauzată de diferența de opacitate și de întuneric dintre norii pe care acestea îi conțin. Concentrația de amoniac este mare în zone, și conduce la apariția norilor denși de amoniac înghețat ce se află la altitudini înalte. Acest fapt redă luminozitatea zonelor. Pe de altă parte, în centuri, norii sunt mai subțiri și sunt localizați la altitudini mai mici. De exemplu, troposfera înaltă este mai rece în
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
dintre norii pe care acestea îi conțin. Concentrația de amoniac este mare în zone, și conduce la apariția norilor denși de amoniac înghețat ce se află la altitudini înalte. Acest fapt redă luminozitatea zonelor. Pe de altă parte, în centuri, norii sunt mai subțiri și sunt localizați la altitudini mai mici. De exemplu, troposfera înaltă este mai rece în zone și mai caldă în centuri. Nu se cunoaște natura exactă a compușilor chimic care fac zonele și centurile atmosferei joviene atât
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
ecuatorială este o excepție de la această regulă, prezentând un jet prograd ce are un minim local al vitezei vântului exact la ecuator. Viteza jeturilor este mare pe Jupiter, atingând valori mai mare de 100 m/s. Aceste viteze corespund cu norii de amoniac localizați în rangul de presiune 0,7-1 bari. Jeturile prograde sunt, în general, mult mai puternice decât jeturile retograde. Nu se cunosc date despre măsurile jeturilor verticale. Originea structurii sub formă de benzi a lui Jupiter nu este
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
George Hadley ("Celulele lui Headley"). Cea mai simplă interpretare a ipotezei este că în zone se desfășoară curenți ascendenți, în timp ce în centuri se desfășoară descendent. Atunci când în aer au loc creșteri de amoniac, zonele se extind și se răcesc, formând nori denși și înalți. În centuri, însă, aerul coboară, se încălzește adiabatic, iar norii albi de amoniac de evaporă, devenind nori mai ușori și de culoarea neagră. Așezarea, lățimea și viteza jeturilor sunt remarcabil de stabile, astfel că, între anii 1980
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
în zone se desfășoară curenți ascendenți, în timp ce în centuri se desfășoară descendent. Atunci când în aer au loc creșteri de amoniac, zonele se extind și se răcesc, formând nori denși și înalți. În centuri, însă, aerul coboară, se încălzește adiabatic, iar norii albi de amoniac de evaporă, devenind nori mai ușori și de culoarea neagră. Așezarea, lățimea și viteza jeturilor sunt remarcabil de stabile, astfel că, între anii 1980 și 2000, aspectul acestora nu s-a schimbat semnificativ. Însă, există și exemple
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
în centuri se desfășoară descendent. Atunci când în aer au loc creșteri de amoniac, zonele se extind și se răcesc, formând nori denși și înalți. În centuri, însă, aerul coboară, se încălzește adiabatic, iar norii albi de amoniac de evaporă, devenind nori mai ușori și de culoarea neagră. Așezarea, lățimea și viteza jeturilor sunt remarcabil de stabile, astfel că, între anii 1980 și 2000, aspectul acestora nu s-a schimbat semnificativ. Însă, există și exemple de schimbări, cum ar fi descreșterea vitezei
Atmosfera lui Jupiter () [Corola-website/Science/325064_a_326393]
-
-i slobod, Eu sufăr”. 32.„Fiul meu, slăvescu-Ți Înalta-ndurare Prin care rabzi acestea”. 33. Cu oțet și fiere Te-au adăpat, Doamne, Gustarea veche s-o strici. 34. Te-ai suit pe cruce, Cel ce altădată Umbriși poporul sub nor. 35. De mir purtătoare, Venind la a Ta groapă, Ți-aduceau, Doamne, miruri. 36. Scoală-Te, ’ndurate, Și pe noi ne scoate Din a gheenei groapă ! 37. „Doamne, înviază”, Zicea, vărsând lacrimi, Maica Ta ce Te-a născut. 38. Înviază
Denia Prohodului Domnului () [Corola-website/Science/325076_a_326405]
-
naturală. Administratorul imperial vrea să ajute creaturile care se îndreaptă încet-încet spre extincție, folosind cunoștințele pe care le are în legătură cu funcționarea birocrației Imperiului. El reușește astfel să le pună la dispoziție un cargou cu ajutorul căruia să plece din galaxie către Norul lui Magellan pentru a-și găsi o casă proprie, deși acest lucru este interzis de politica oficială. Golan Trevize afirmă în "Fundația și Pământul" că nicio navă nu a pătruns în Norul lui Magellan, în galaxia Andromeda sau în alte
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]
-
cargou cu ajutorul căruia să plece din galaxie către Norul lui Magellan pentru a-și găsi o casă proprie, deși acest lucru este interzis de politica oficială. Golan Trevize afirmă în "Fundația și Pământul" că nicio navă nu a pătruns în Norul lui Magellan, în galaxia Andromeda sau în alte galaxii îndepărtate. Nu se știe dacă Asimov intenționa să lege romanele cu această povestire, dar în 'A doua trilogie a Fundației' - o serie de cărți autorizată de patrimoniul Asimov - este menționată o
Perioada Campbell () [Corola-website/Science/325226_a_326555]