21,512 matches
-
Cum s-ar putea împăca spiritual practice al unui om de afaceri cu pasiunea pentru arta plastică altfel decât manifestând un dezvoltat simț al umorului. La Mihai Dascălu este vorba însă de ceva mai mult - sarcasmul dovedit în abordarea diverselor teme surprinde lumea înconjurătoare și în latura sa grotescă, hilară. Același Mihai Dascălu vine apoi să-și salveze personajele încadrându-le într-un univers al candorii, un fel de Eden pe care autorul l-ar dori recucerit. Adaptând mesajul plastic al
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
care șantajiștii și agenții de influență continuă să fie invitați și prezentați ca «analiști» credibili. De ce aveți încredere în astfel de oameni, doamnă Corina Drăgotescu?“ Aș fi și eu curios să aflu răspunsul Corinei Drăgotescu la această întrebare, dar mă tem că nici eu, nici Vlad Mixich nul vom primi. Nu se va deranja marea formatoare de opinie să răspundă unora care pentru ea nici nu există. Așa stând lucrurile, voi încerca să intuiesc motivele pentru care un personaj iremediabil compromis
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
ideea că e un om din popor și pentru popor, veșnic nemulțumit de felul în care cei mulți sunt prostiți și împilați. (Veșnic, pentru că frustrările celor mulți sunt, la rândul lor, veșnice.) De-aici încruntătura, rictusurile sarcastice (trebuie să recunoș tem că îl ajută și fața foarte mult - osoasă, mobilă și expresivă; închipuiți vă un rubicond în rolul „durului“ Popescu și o să vedeți că nu vă iese deloc personajul). De aici, pe de altă parte, îmbrăcămintea pauperă în care sa afișat
UMBRE PE ECRANUL TRANZIŢIEI by CEZAR PAUL-BĂDESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/579_a_1033]
-
indiferență și Întrebări. Și, dealtminteri, nu detaliile șederii mele aici vreau să le consemnez, ci exigențele acestei dileme. Sfinxul grec a fost adesea confundat cu leii ciudați care păzesc piramidele sau decorează intrările În templele egiptene și care nu se tem de deșert, dimpotrivă, Îi surîd. În spatele lui Oedip, sfinxul culcat pe nisip lîngă mormintele faraonilor zîmbește cu gura slută și divină. Destinul oricărui pustiu e să se salveze printr-o piramidă sau să fie bîntuit de frică, pare sa sugereze
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
specific al celor două culturi. Cea egipteană are misterul sfincșilor săi impenetrabili surîzÎnd ideii de timp, În vreme ce cultura greacă se regăsește În orgoliul lui Oedip de a fi Înfrînt sfinxul. Replica animalului himeric din deșert e o fiară care se teme la Theba de logică. Ceea ce mă interesează Însă acum e un răspuns. Stau cu fața la mare urmărind rostogolirea capricioasă a valurilor și mă gîndesc că Oedip nu acceptă să despartă adevărul de fericire. De ce ne-ar emoționa un sfinx care nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
unde am fost rege și unde am aflat adevărul. Vreau să aud Încă o dată Întrebarea și să răspund, de o sută de ori, de o mie de ori, ca să-mi dovedesc mie Însumi adevărul pe care l-am descoperit. Mă tem de clipa cînd aș putea să renunț. Mă tem de acea parte din mine care ar fi gata să surîdă ca să nu mai sufăr și să nu mai sper. Surîsul ce va Învinge statuile se va naște tocmai din lipsa
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Vreau să aud Încă o dată Întrebarea și să răspund, de o sută de ori, de o mie de ori, ca să-mi dovedesc mie Însumi adevărul pe care l-am descoperit. Mă tem de clipa cînd aș putea să renunț. Mă tem de acea parte din mine care ar fi gata să surîdă ca să nu mai sufăr și să nu mai sper. Surîsul ce va Învinge statuile se va naște tocmai din lipsa de speranță. Eu, poate cel mai Îndreptățit să vorbesc
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
chiar a murit...) Pe o asemenea umilință aș vrea să-mi Întemeiez și eu orgoliul; să las sfinxul să mă Întrebe orice, chiar dacă unele Întrebări vin prea tîrziu și chiar dacă uneori nu voi ști ce să răspund sau mă voi teme tocmai de răspuns. Deși importanță are nu atît Întrebarea, cît răspunsul, Întrebările sînt și mult mai ușor de formulat. CÎți se vor fi Întrebat, astfel, cu dezinvoltură „ce e fericirea” și abia apoi s-au cutremurat, cînd n-au știut
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
trebuia tocmai eu să știu cit rezistă inima unui om?... SÎngele sfinxului se răzvrătește În mine și trebuie să-l potolesc. Noapte de noapte deschide gura ca o rană În gura mea și mă Întreabă: de ce toate acestea? Nu mă tem, auzindu-l, să-mi aduc aminte tot ce s-a Întîmplat și, apoi, acesta e destinul meu. Am aflat un lucru pe care nu-l cunoșteam Înainte. Natura și zeii nu sînt În stare să facă morminte. Ele aparțin omului
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
E prea frumoasă dimineața din jurul lui pentru a o nega. Deocamdată izvorul tăriei lui e În mîndria lui sumbră, dar Îi va ajunge să bea toată viața din el? Uneori e gata să facă lucruri de care altădată s-a temut și s-a ferit. De pilda, să iubească lumea cu simplitate. Fără această iubire, rătăcirile n au altă zare decît un mormînt. Și e suficient un mormînt pentru a justifica o viață? E o Întrebare pe care Oedip nu și-
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
arbitrariul și care nu numai că nu-și exasperează limitele, dar se retrage În spatele lor și le sărbătorește. SÎnt convins că Tezeu i-a dat Ariadnei mai puțin asigurări că o iubește, cît că nu Îi e teamă... (...Nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, n-aș fi aici. Eu i-am cerut părintelui meu să mă trimită În Creta, Împreună cu ceilalți tineri care urmau să fie dați hrană Minotaurului. Vreau să-i izbăvesc pe atenieni de acest tribut rușinos
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că nu-și exasperează limitele, dar se retrage În spatele lor și le sărbătorește. SÎnt convins că Tezeu i-a dat Ariadnei mai puțin asigurări că o iubește, cît că nu Îi e teamă... (...Nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, n-aș fi aici. Eu i-am cerut părintelui meu să mă trimită În Creta, Împreună cu ceilalți tineri care urmau să fie dați hrană Minotaurului. Vreau să-i izbăvesc pe atenieni de acest tribut rușinos și crud. Și mulțumesc zeilor
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cu o propoziție, nici o viață nu mai e de ajuns. Iar propozițiile simple cer totdeauna curaj. Cel mai greu e să recunosc că afară plouă pur și simplu și să nu am În clipa următoare nici o melancolie. Să spun „mă tem” sau „prefer” și să nu-mi justific nimic. Căci nu toate labirinturile sînt la fel, după cum nici sfincșii nu pun totuși aceleași Întrebări. Tezeu Acest distrugător de monștri și-a epuizat aventurile. Dar singurii care cred că pot să-l
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
se Întîmple. Și, Într-un fel, e fericit. E un erou sortit sa părăsească, un erou de acțiune; n-are vreme să-și contemple faptele. Dar, poate, n-ar trebui să-l judec prin prisma sensibilității mele retractile, care se teme să piardă ceea ce venețienii numesc la terra ferma, pămîntul sigur. El e ca acest cer lăptos si lipsit de duioșie sub care se aude distinct zgomotul surd al valurilor. Ploaia a spălat aerul și șuncile ude strălucesc. Totul e acum
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
dreptul să pleci. Eu Însă n-am atîta curaj Încît să mă ridic Împotriva unei amintiri... Și nu mă doare atît faptul că ai fugit. Știam foarte bine că acesta e destinul tău. Tu Însuți spuneai că acei care se tem rămîn. Eu fac parte dintre ei. M-am temut și pentru viața ta, cînd ai intrat În labirint. Dar Încă de atunci eram convinsă că nu la mine te va aduce firul pe care ți l-am dat. Tu nu
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
Încît să mă ridic Împotriva unei amintiri... Și nu mă doare atît faptul că ai fugit. Știam foarte bine că acesta e destinul tău. Tu Însuți spuneai că acei care se tem rămîn. Eu fac parte dintre ei. M-am temut și pentru viața ta, cînd ai intrat În labirint. Dar Încă de atunci eram convinsă că nu la mine te va aduce firul pe care ți l-am dat. Tu nu poți iubi nimic. Cel care iubește nu poate goni
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
destinul, Ariadna. Ceva mă Împinge să-mi Întorc privirea spre țărmul acela unde te deslușesc din ce În ce mai greu. Și poate că mă voi Întoarce spre acest țărm și mai tîrziu, amintindu-mi-l... Trebuia totuși să plec. Numai cei care se tem de singurătate stau În cumpănă cînd e vorba să plece mai departe. Eu nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, aș fi rămas...) Plimbîndu-se pe puntea spălată de valuri, Tezeu ar putea striga acum oricui Îl acuză de infidelitate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
greu. Și poate că mă voi Întoarce spre acest țărm și mai tîrziu, amintindu-mi-l... Trebuia totuși să plec. Numai cei care se tem de singurătate stau În cumpănă cînd e vorba să plece mai departe. Eu nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, aș fi rămas...) Plimbîndu-se pe puntea spălată de valuri, Tezeu ar putea striga acum oricui Îl acuză de infidelitate: cine se teme de singurătate n-are ce căuta Într-un labirint! Privind Însă cum se
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
voi Întoarce spre acest țărm și mai tîrziu, amintindu-mi-l... Trebuia totuși să plec. Numai cei care se tem de singurătate stau În cumpănă cînd e vorba să plece mai departe. Eu nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, aș fi rămas...) Plimbîndu-se pe puntea spălată de valuri, Tezeu ar putea striga acum oricui Îl acuză de infidelitate: cine se teme de singurătate n-are ce căuta Într-un labirint! Privind Însă cum se zbat pînzele corăbiei umflate de
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
stau În cumpănă cînd e vorba să plece mai departe. Eu nu mă tem, Ariadna. Dacă m-aș teme, aș fi rămas...) Plimbîndu-se pe puntea spălată de valuri, Tezeu ar putea striga acum oricui Îl acuză de infidelitate: cine se teme de singurătate n-are ce căuta Într-un labirint! Privind Însă cum se zbat pînzele corăbiei umflate de vînt, nu-l mai interesează altceva. Mă Întreb cît de utilă ar fi prezența Ariadnei pe coridoarele unui labirint ca acela imaginat
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
că Într-unui din hexagoanele fără număr se află cartea pe care o caută și n-o vor găsi... Dar poate că aceste Întrebări, fără sens În lumina ce mă Înconjoară, sînt singurele meandre de care ar trebui să mă tem. Și să nu defăimez dragostea de care am nevoie. Cu toate că nimic nu pare mai ușor decît a pleca și a spune că Ariadna a apărut pe scenă pentru că incertitudinea nu le-a plăcut niciodată grecilor... Știu că Tezeu nu poate
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
convingerea că este unicul și că depinde de el să Împingă stînca sau nu E un gînd pe care Sisif și-l repetă mereu. (Muntele e sfinxul meu El mă Întreabă și răspunsul meu trebuie să fie da, nu mă tem să-l urc din nou, pentru că eu, care am legat odinioară Moartea, nu trebuie să mă tem să Înfrunt Viața De fiecare dată Înainte de a sui muntele Îmi aduc aminte acest lucru. Și m-am gîndit adeseori În timp ce suiam că
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
pe care Sisif și-l repetă mereu. (Muntele e sfinxul meu El mă Întreabă și răspunsul meu trebuie să fie da, nu mă tem să-l urc din nou, pentru că eu, care am legat odinioară Moartea, nu trebuie să mă tem să Înfrunt Viața De fiecare dată Înainte de a sui muntele Îmi aduc aminte acest lucru. Și m-am gîndit adeseori În timp ce suiam că eu nu am decît stînca mea. Și această tărie de a socoti muntele meu un lucru firesc
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
cînd nu mai poate suporta aventura, Ulise se Întoarce În ordinea firească a lucrurilor. El fuge din necunoscut În viața obișnuită; se resoarbe din fabulos Într-un anonimat care-l va lăsa să se odihnească; vrea să nu se mai teamă și să nu mai stea Încordat. Cinicul Ulise crede, În sfîrșit, În ceva. A rătăcit pentru a Învăța să iubească stabilitatea. Cea mai importantă descoperire a aventurii lui e că nu poate trăi decît În ceea ce o contestă. Și vorbește
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]
-
trestie dintre acestea ce se leagănă În bătaia vîntului. Nimic altceva. Deoarece sufletul meu e tocmai speranța de care ți-am vorbit. Nu, Calypso, nu vreau Încă să devin stîncă. Adică zeu. Vreau sa rămîn om. Un om ce se teme de suferință, dar se teme, Calypso, și mai mult să fie stîncă. Nemurirea stîncii m-ar sili să renunț la fericirea mea de om pe care o voi plăti, da, voi rosti cuvîntul, cu toate că-ți văd ochii lucind batjocoritor, o
Mitologii subiective by Octavian Paler () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2102_a_3427]