18,115 matches
-
provocat adesea amărăciune: sunt colegi din diverse domenii care, atunci când merg în străinătate, nu vorbesc ce trebuie și nu numai despre filozofie. Dar acesta e un capitol care ține de anumite deprinderi rele ale românilor... Să mai moară și capra vecinului... Mi se pare că ar trebui să ne mai restructurăm în această direcție. Sper însă că pe măsura normalizării vieții noastre vom reuși să punem cu mai multă pregnanță în atenție ceea ce este pozitiv în științele noastre, și în filozofie
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
și gospodăria umbrăreșteană ........................................ 225 CAPITOLUL VII COMUNICAȚIILE .............................................................................. 231 1. Drumurile .................................................................................... 231 2. Poduri și podețe ........................................................................... 239 3. Calea ferată .................................................................................. 242 CAPITOLUL VIII PROBLEMATICĂ ȘI TRANSFORMĂRI DE NATURĂ SOCIALĂ 245 1. Geneza și evoluția categoriilor sociale ........................................ 245 2. Robii ............................................................................................ 249 3. Vecinii și clăcașii ......................................................................... 254 4. Reforma agrară din anul 1864 ..................................................... 264 5. Răzeșii ......................................................................................... 272 CAPITOLUL IX ANGAJAREA UMBRĂREȘTENILOR ÎN ACȚIUNI DE EMANCIPARE SOCIALĂ ȘI CULTURALĂ ........................... 293 1. Viața ostășească .......................................................................... 293 2. Dramaticul an 1907 la Umbrărești .............................................. 303 3. Viața spirituală ............................................................................ 309
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înstrăina. În acest scop au trebuit să conserve vechea denumire și organizare devălmașă (răzeșia), aspect ce se desprinde din citatele reproduse mai înainte, devălmășie ce se va găsi ulterior tot mai intens amenințată de către factori dizolvanți, acaparatorii de ocini răzeșești, vecini sau interni. Prin urmare, se impune concluzia, în această privință, că cel puțin o parte a răzeșilor din Suraia vecină reprezintă o comunitate „roită” din străvechea matcă a Umbrăreștilor, nu invers. Iar dovada cea mai plauzibilă, în privința acestui aspect, este
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cât anterior, printr-o carte de judecată din anul 1767, se dovedise că și Iordache căpitan a fost „acolisitoriu într-acea moșie și s-au dat rămas”. Umbrăreștenilor de la est de Siret li se asociază și cei din vest, inclusiv vecinii de pe moșia Sinești, a căror devălmășie este și mai bine ilustrată când cer judecătoriei să-l oblige pe Ioniță Racoviță „a-și arăta dovezile și supt ce cuvânt se face neam cu noi”. Încă un caz în care se oglindește
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
organizarea activităților și distribuirea veniturilor, repartizarea dărilor pe familii, încrederea în obșteni și alte asemenea aspecte sociale. O confruntare în justiție avusese loc între anii 1849-1851, între răzeșii umbrăreșteni și orgoliosul postelnic Panaite Balș, devenit cu câțiva ani mai înainte vecinul lor de moșie, prin căsătoria încheiată de acesta cu Ruxandra Cantacuzino-Pașcanu, proprietară a Torceștilor, fiica lui Mihalache Cantacuzino-Pașcanu. Panaite Balș cumpărase de la câțiva răzeși, strămutați anterior cu locuințele în satul Matca, 13 stânjeni de moșie umbrăreșteană, fără respectarea prevederilor legale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
situat prin partea de vest a pădurii numită de localnici Balș, unde este atestată existența pârâului sau gârlei cu numele Bârlovița, hidronim și toponim bine cunoscute de către locuitorii satului Salcia și ai Cătunașilor, dar necunoscute la ora actuală iveștenilor și vecinilor lor din Bucești și Liești. Țigăneii În ordine cronologică, este al doilea loc de pe actualul teritoriu al comunei noastre devenit stăpânire dependentă cu numele Țiganeii și cu variante în diverse acte de mai târziu, precum Țigănia și Țigăneștii. Apare prima
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ca urmare a situării inițiale în același hotar și ca urmare a faptului că oamenii aparținuseră cândva unei singure comunități. Acum, deși stabiliți pe vetre diferite, unitatea lor de origine și interese era încă vie în activitatea lor și a vecinilor. O situație similară aceleia de la Durăști întâlnim și în cazul vânzării satului Curmezișeni și ale unor ocine din preajmă, la sud de Cudalbi, vânzare ce se realizează tot în cea de-a doua jumătate a secolului al XVII-lea, actele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestora, ci „pe din două”, adică, proprietarul jumătate și țăranul jumătate din recolta obținută. De multe ori se recurgea la acte silnice din partea boierului. Dau un exemplu concret din timpul copilăriei mele. Prin 1937, tatăl meu, Toader Sion, și un vecin al nostru, Ghiță Bulai, au mers la Siret să pescuiască. Sub motivul că au pescuit în apa Siretului de pe moșia sa, boierul Dumitrache Demetriade, le-a confiscat uneltele de pescuit, năpatcile. Prețul unor asemenea ustensile la vremea respectivă echivala, pentru
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din „nepoții lui Bilăiu”, despre care s-a vorbit în prima parte a acestui studiu. Nu credem că începutul înstrăinărilor de ocine a fost făcut de pârcălabul Furdui, una și aceeași persoană cu vânzătorul anterior al unei părți din satul vecin Fântânele (Bucești), ci mai mult ca sigur că, la data respectivă, vechea formă de organizare și existență a devălmășiei de la Torcești era deja puternic erodată și de către alte vârfuri sociale și politice ale satului, proba indubitabilă a stratificării și stadiului
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pare să fi fost Iordache, unicul băiat al decedatului, devenit matur, de față fiind „și dumnialui Costache Razul vel vornic între noi”, întărind prin proprie semnătură actul, nu în calitate de reprezentant al statului, ci în virtutea gradului de rudenie și, poate, ca vecin de moșie ori ca tutore, căci, așa cum am arătat, la data decesului, copiii erau minori. Fiica mai mică, Zoița, nu era nici acum, în 1752, căsătorită. Dintre moșiile rămase, lui Iordache i se atribuie „și Torceștii cu moara și cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Panait Balș, începe procesul de contopire a moșii Torcești de pe malul stâng al Bârladului cu moșii de pe malul drept al acestei ape, cum au fost Țigăneii, o parte a Sineștilor, alte părți răzeșești acaparate sub diferite forme și pretexte de pe la vecini, situație ce va genera numeroase procese, în care câștig de cauză va avea cel puternic, respectiv boierul, căci trecuse vremea când țăranii răzeși puteau „da rămas” pe boierul vecin, obținându-și drepturile, așa cum se întâmpla în trecutul îndepărtat. În cele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești și Umbrărești, căci constatăm interesul pentru a avea cele de trebuință creșterii animalelor din documentul dat de Vasile Lupu, în 1635, cartea domnească prin care împuternicea pe Cristian vătavul să cerceteze pricina dintre nepoții lui Bilăiu din Torcești și vecinii lor, deoarece aceștia „merg de le cosesc fânul și le împresoară moșia cu tăria lor”, moșie situată, scrie în act, între Bârloviță și Bârlad, de fapt Cătunașii și partea sudică a satului Salcia de astăzi. Un document mai concludent în privința
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
consemnată la satul Drăgănești, adică tot „2 mori cu 6 pietri supt un acoperemânt cu legătură pe apa Bârladului [...] a dumisali vornicului Mihalachi Sturza, umblă neîncetat numai primăvara și toamna, iar piste an cu zăpor”, aceasta fiind în funcțiune. Cum vecinii noștri de la răsărit ne vizitau nepoftiți destul de frecvent, vedem că fenomenul mai sus arătat, înregistrarea morilor, se repetă în 1853 (poate va fi fost și altă dată). Acum, comandamentul rus cere o situație a morilor din ținutul Tecuci, în care
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul dajdiei pentru întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și abuzurile de tot felul, aspect în care vecinii noștri erau versați, după datele documentare pe care le avem și după spusa părinților noștri care le-au suportat de atâtea ori. Se pare că de la ei am preluat și noi ceva în acest sens, mă refer la dregătorii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de pe urma lor, dacă li s-ar îngădui să păstreze toate roiurile care roiesc în fiecare an. Dar pravila țării îi oprește să aibă stupi mai mulți decât îngăduie pământul fiecăruia, pentru ca înmulțirea albinelor la unul să nu-i păgubească pe vecini. În afară de faguri de miere și ceară obișnuită, albinele din Moldova mai fac și o anumită ceară, cu un miros foarte puternic și de o culoare negricioasă, nu pentru păstrarea mierii înlăuntru, ci împotriva luminii soarelui. De aceea, prisăcarii când prind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în proprietatea noastră, pentru că se afla din vechime pe stânjenii de moșie ai strămoșilor noștri. La răsărit de noi se afla „ulița lui Darie Dănăilă”, căci înainte de perioada primului război mondial ducea la casa acestuia, prinsă apoi în curtea unui vecin al uliței. Înainte cu mulți ani, ele fuseseră căi de circulație și li s-a păstrat numele vechilor uzanțe, chiar și când deveniseră cu totul altceva. Se întâmpla uneori să se ivească conflicte pe criteriul accesului la căile de mers
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
faptul că ceea ce s-a numit în zona respectivă cu termenul Atârnați, ca teritoriu, a aparținut umbrăreștenilor până după al doilea război mondial, fiind distribuit în parcele, ca locuri de casă date țăranilor din partea inundabilă a satului Umbrărești. Familia și vecinii noștri cu case în lunca Bârladului au fost beneficiari ai locurilor oferite, dar ei nu le-au folosit în scopul pentru care le-au fost date; după ultimul război, le-au înstrăinat celor dornici să se stabilească aici, cei mai mulți fiind
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acuzați, ca și de lipsa bunei conlucrări și prețuiri. O mai bună cunoaștere și o exigență adecvată ar fi de natură să îndrepte lucrurile pe făgașul normal. A fost și mobilul care m-a determinat să le fac știute. 3. Vecinii și clăcașii Categoria aceasta de țărani dependenți prin aservirea către un anume stăpân a fost diferit prezentată în lucrări anterioare de specialitate, urmare a interpretării din acte diverse și cu situații disparate ca loc și ca timp. Mulți istorici, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în toate actele referitoare la slobozii” scrie Al. I. Gonța în studiul din care am mai reprodus. Apoi continuă: „În secolele următoare, căderea unor răzeși în starea de dependență va atrage după sine pe lângă încadrarea lor în condiția socială a vecinului și epitetul respectiv”. Cu alte cuvinte, locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
locuitorii ce-și pierd statutul de răzeși, adică dreptul de a fi părtași egali sub aspect juridic la veniturile dobândite din structurile productive ale comunității (țarină, fânaț, imaș, pădure, crâșmă, vad de moară sau de pod peste apă etc.) devin vecini, cu obligațiile ce decurg din această stare de fapt, cea mai restrictivă dintre ele fiind aceea de a nu putea părăsi moșia pe care au locuit ca răzeși. După opinia exprimată mai sus, aceasta trebuia să fie situația țăranilor de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
un sat numit Bozieștii de Sus ce-s la ținutul Tecuciului”, în ambele cazuri enunțând și structurile aducătoare de venit, în nici unul din acte nu face referire la starea locuitorilor din sat, așa cum observăm că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
că se procedează în satele cu vecini. Iată doar două exemple ce se circumscriu acestei din urmă situații. Pe 31 mai 1626, Miron Barnovschi întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întoarce slugilor sale „Dumitrașcu, Toader, Candachia [...], fii ai lui Pătrașco logofăt, satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De aici și deducția logică a inexistenței vecinilor pe teritoriul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
satul Mânjești și Bălțătești, cu vecini” (subl. n.). Pe 24 iulie 1632, Pătrașco Bașotă logofăt împarte satul Războienii din ținutul Neamțului la doi frați: „giumătate de sat și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De aici și deducția logică a inexistenței vecinilor pe teritoriul satelor noastre, locuitorii lor din toate timpurile fiind autohtoni, fără a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și cu vecini” Lupului postelnic, iar cealaltă „giumătate de sat și cu 9 vecini” fratelui său, Ionașcu. Exemplele din categoria acestora sunt destul de numeroase, dar nu am găsit nimic asemănător pentru satele umbrăreștene. De aici și deducția logică a inexistenței vecinilor pe teritoriul satelor noastre, locuitorii lor din toate timpurile fiind autohtoni, fără a fi cunoscut fenomenul colonizărilor, despre care se vorbește cam mult și inadecvat în anumite lucrări, lăsând impresia vidului de populație locală în prea multe împrejurări. Este adevărat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]