21,644 matches
-
sălbaticului, non-umanului. François Hartog, arată, în cartea sa Memoria lui Ulise că o hartă a categoriilor de heterologie greacă este trasată 66 între cei mai mult decât oameni, adică zeii și semizeii și cei mai puțin decât oamenii, adică monștrii. Zeii nu practică o ospitalitate umană; astfel ei nu le mănâncă bucatele și dispar brusc, pe când monștrii simbolizează exact distanța dintre practică și normă. Sunt unii non-umani ce țin de fantastic cum ar fi Ciclopii și Lestrigonii, dar sunt și unii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
seara vreascuri să facă focul, Ulise se înșală crezând că e pentru gătit. În legătură cu mitul Pandorei, Pierre Vidal-Naquet ne-a amintit într-un mod magnific că omul a fost exclus din epoca de aur și prin urmare el nu este zeu, iar cea de-a doua excludere a fost din antropofagie 68. Ceea ce-l face pe om este "pământul dătător de grâu" pe care Ulise îl îmbrățișează când se întoarce în Itaca, grâul atât de esențial pentru pâinea cu care primești
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dacă Ulise răspunde că sunt ahei care se întorc din Troia, el evită însă să-și spună numele, descendența și țara natală. Când Ulise îl invocă pe Zeus cel ospitalier, Ciclopul îi răspunde că el nu se teme nicicum de zei (9.274-276)77*, impietate surprinzătoare și scandaloasă, care nu prevestește nimic bun, și departe de a le oferi mâncare oaspeților îi devorează cruzi "și-i înșfăcă și, ca pe niște țânci, îi trânti jos, de li se scurse creierul, stropind
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
bine că aventurile lui Ulise la feacieni (cânturile 9 până la 12) au numeroase elemente provenind din aceste povești, dar din care poetul a suprimat multe elemente fantastice proprii acestui gen de povestire și a înzestrat personajele cu însușiri umane: Eol, zeul vânturilor, trăiește într-un oraș; Lestrigonii, căpcăuni canibali și antropofagi, țin sfat în agora; Circe, vrăjitoarea, locuiește într-un palat plin de servitori. Una din instituțiile umane cele mai persistente, chiar și în caracterul popular al poveștii, este ritualul xenia
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cu cinste oaspeții vrednici și să-i trimită pe la vetrele lor" (19.316) 4*, p. 93 II. Toate aceste transgresiuni sunt detaliat descrise în sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
19.316) 4*, p. 93 II. Toate aceste transgresiuni sunt detaliat descrise în sensul lor parodic. Pretendenții, care nu se tem de indignarea legitimă a oamenilor, nici de pedeapsa zeilor, ("umblați după nevastă-mea și n-aveți nicio teamă de zeii care stăpânesc cerul" (22.40))99*, sunt ființe fără sfială și fără rușine. În toată această orgie, libațiunile nu au nici un sens religios și arată doar că această manieră profană de a bea și mânca face din pretendenți niște sălbatici
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
răzbunare. Crima se întoarce împotriva celor care n-au știut să fie ospitalieri. Ulise îl prevenise pe Ciclop: "n-ai avut parte să mănânci carnea tovarășilor unui netrebnic, că a trebuit să-ți ispășești nelegiuirile, pentru care te-au pedepsit zeii" (9.477-478)104*. Răzbunarea lui Ulise este o restaurare divină: "vedeai bine că un zeu îl ajută" (24.182)105*. Ulise este instrument al dreptății divine. El este însoțit din această cauză de multe presimțiri 106 de fulgerul lui Zeus107
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
prevenise pe Ciclop: "n-ai avut parte să mănânci carnea tovarășilor unui netrebnic, că a trebuit să-ți ispășești nelegiuirile, pentru care te-au pedepsit zeii" (9.477-478)104*. Răzbunarea lui Ulise este o restaurare divină: "vedeai bine că un zeu îl ajută" (24.182)105*. Ulise este instrument al dreptății divine. El este însoțit din această cauză de multe presimțiri 106 de fulgerul lui Zeus107, de visul Penelopei (19.535-558)108*, de isteria pretendenților (20.345-357)109* și chiar de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și înainte de lumea reală a Itacăi. Această insulă se află între două lumi, la încrucișarea lumii umane cu cea non-umane. Umană, prin locuitorii ei generoși, dar societatea ei armonioasă o plasează în proximitatea erei de aur. Feacienii sunt "iubiți de zei", iar aceștia, se spune că onorau banchetele date în cinstea lor cu prezența. Este voința zeilor: Zeus îi spusese lui Hermes că Ulise va avea parte de o bună primire 115. După furtună totul pare să fie de partea naufragiatului
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
umane cu cea non-umane. Umană, prin locuitorii ei generoși, dar societatea ei armonioasă o plasează în proximitatea erei de aur. Feacienii sunt "iubiți de zei", iar aceștia, se spune că onorau banchetele date în cinstea lor cu prezența. Este voința zeilor: Zeus îi spusese lui Hermes că Ulise va avea parte de o bună primire 115. După furtună totul pare să fie de partea naufragiatului, începând cu natura 116 (gura fluviului îl salvează de Poseidon, pământul care îl primește și pe
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
care el îl sărută, pădurea care îl adăpostește de vânt, de soare și ploi, frunzișul des care îi va ține loc de pat pentru odihnă). "Ce oameni sunt pe aici? Trufași, sălbatici și avari, ori milostivi și cu frică de zei?"117* se întreabă el. Sunt niște tinere fete și Nausica care cu amabilitate se apropie de el. Ulise este primit cu mare generozitate și marinarul rătăcit, aruncat gol pe țărm, trece de la o plajă pustie unde valurile amare l-au
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de ghid până în casă, reconfortându-l, împrumutându-i veșminte și sfătuindu-l îndelung cum să se facă acceptat, recunoscut și integrat în inima palatului regal. Aici el este îmbăiat, îmbrăcat, așezat la locul de onoare, răsfățat și cinstit ca un zeu, invitat la ospăț, distrat cu cântece și dansuri, încărcat de daruri și însoțit personal la întoarcere. Se pare că după zece ani de pribegie, a ajuns, în cele din urmă, într-o oază de liniște care va fi ultimul popas
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
din regatul său. (7.311-315)131* și să ceară nobililor să aducă daruri de ospitalitate care sunt oarecum prezentate ca un fel de impozit, o taxă pe avere: "Nu pregetați să-i dați stăinului câteva daruri, voi, care prin bunătatea zeilor, aveți atâtea bogății" (11.340-341)132*. Fără îndoială cadourile făcute unui oaspete de marcă, sporește Gloria celor care le fac. Dar este surprinzător ca regele însuși să spună: "ne vom scoate apoi prețul de la norod, că-i greu unuia singur
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
un prinț apare pe neașteptate în visul unei tinere fete aflată la vârsta măritișului. Deoarece măritișul este o temă omniprezentă pentru Nausica, dar și pentru Ulise care preaslăvește bucuria vieții de cuplu și-i declară încântat Nausicăi: "să-ți dea zeii tot ce dorești; un soț și un trai bun, că nimic nu e mai bun și mai frumos decât o căsnicie unită" (6.180-181)134*. Atitudinea ciudată a Nausicăi capătă sens în această perspectivă. Arete întruchipează mama tradițională a logodnicei
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
regală, într-un mediu foarte feminizat; Atena trimite acestor doi tineri aproape adulți un vis care anunță sosirea lui Ulise, vis în care Ulise apare ca unul care se roagă și care este transformat de Atena într-un fel de zeu. Amândoi îl îmbracă pe Ulise și-i dau știri despre situația din palat. În fine, amândoi îl preced în oraș. Mai există o asemănare între figurile Aretei și a Penelopei: același personaj le imploră, ambele sunt regine puternice, țesând lângă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
astfel o frumoasă ilustrare poetică a reprezentării arhaice a sfințeniei oaspetelui, a caracterului său sacru și a protecției divine de care gazda beneficiază. Sub aparenta ei simplitate povestea aceasta comportă elemente complexe. Ea relatează o serie de metamorfoze: călătorul devine zeu, vinul din vas nu scade niciodată, coliba este transformată în templu.( În locul stâlpilor strâmbi au apărut coloane, acoperișul se face de aur, curtea se acoperă de marmură, ușile par sculptate și toată casa strălucește de aur"144*, iar Filemon și
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
lângă altul au înlocuit cele două corpuri 145, p. 245). O teoxenie Povestea, devenită repede un mit literar, combină mai multe componente tradiționale mai vechi pe care se cuvine să le subliniem mai întâi. Într-adevăr, povestirea vorbește de coborârea zeilor printre oameni, temă recurentă în numeroase povești, legende sau mituri 146. Adeseori, zeii au ca obicei să-și părăsească locuințele pentru a sta printre oameni, uneori fără scop determinat și precis, uneori pentru a-i instrui, alteori pentru a-i
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
devenită repede un mit literar, combină mai multe componente tradiționale mai vechi pe care se cuvine să le subliniem mai întâi. Într-adevăr, povestirea vorbește de coborârea zeilor printre oameni, temă recurentă în numeroase povești, legende sau mituri 146. Adeseori, zeii au ca obicei să-și părăsească locuințele pentru a sta printre oameni, uneori fără scop determinat și precis, uneori pentru a-i instrui, alteori pentru a-i recompensa (salvându-i de la un pericol, dând copii cuplurilor sterile, împlinindu-le dorințele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
întâlniri au loc adeseori pe drum când necunoscutul solicită o favoare pe care eroul o acordă sau nu o acordă, spre binele sau răul lui. Dar unul din scenariile cele mai frecvente este ceea ce am putea numi testul de ospitalitate. "Zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii"147*. Teoxenia, adică vizita unui zeu în casa unor muritori pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică, de fapt, omenia lor prin ceea ce
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau răul lui. Dar unul din scenariile cele mai frecvente este ceea ce am putea numi testul de ospitalitate. "Zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii"147*. Teoxenia, adică vizita unui zeu în casa unor muritori pentru a le pune la încercare ospitalitatea, adică, de fapt, omenia lor prin ceea ce ea are pozitiv, semn de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință, este o temă universală pe care o întâlnim
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de virtute și de pietate, de respect și de bunăvoință, este o temă universală pe care o întâlnim nu numai în mitologia greacă și romană, dar și în numeroase povești. Jakob Grimm, în prefața sa la Deutche Mythologie, consideră coborârea zeilor pe pământ, fie din obișnuință, ca să-i verifice pe oameni sau să caute o aventură, ca o rădăcină profundă a mitologiei indo- germanice. Țăranii ruși credeau încă în secolul al XIX-lea că între Paști și Rusalii, Dumnezeu putea să
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sa că vor distruge orașul. Aceștia fug, iar femeia lui Lot, care se întoarce, este preschimbată în statuie de sare. Povestea lui Lycaon poate fi apropiată de precedenta. Și aici dezordinea oamenilor atrage dorința de a ști a unui un zeu care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
iar femeia lui Lot, care se întoarce, este preschimbată în statuie de sare. Povestea lui Lycaon poate fi apropiată de precedenta. Și aici dezordinea oamenilor atrage dorința de a ști a unui un zeu care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată seminția
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fi apropiată de precedenta. Și aici dezordinea oamenilor atrage dorința de a ști a unui un zeu care, nici el, nu este omniscient: zeul vrea să vadă cu ochii săi. Lycaon 150* (sau fiii săi, după unele versiuni) îi oferă zeului pe care îl găzduiește carne omenească. Zeus îi pedepsește transformându-i în lupi și provocând un potop care trebuie să înece toată seminția omenească (după cum făcuse Dumnezeu în Geneză cu potopul pentru că găsea că oamenii sunt prea răi). Avertizat, Decalion
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
răzbunarea divină 151, sau, tot astfel, vizita lui Jupiter, lui Neptun și a lui Mercur la Hyrieus 152 din care o legendă tardivă a făcut un țăran bătrân care le-a acordat ospitalitate în coliba sa. Pentru a-l răsplăti, zeii acceptă să-i îndeplinească dorința de a avea un fiu. Fiindcă el nu are soție, zeii dau naștere fiului, punând sămânța lor în pielea boului sacrificat în cinstea lor. Aceasta este îngropată și astfel ia naștere Orion. Avem aici versantul
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]