19,560 matches
-
este un monument de arhitectură din București, situat pe str. Lipscani, fiind construit între anii 1804 și 1818. Literatura de specialitate atribuie lui Constantin Mavrocordat, pornind de la însemnările francezului Jean Claude Flachat din 1739. Fostul secretar domnesc notează în memoriile sale că fiul lui Nicolae
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
Gabroveni a intrat într-un program de reabilitare, terminat în 2014 și care a constat în reconversia să în Centru Cultural printr-un proiect în valoare de 37 de milioane de lei. Acțiunea s-a desfășurat în urma unui concurs de arhitectură ce prevedea reabilitarea și extinderea cu un nou corp de clădire, amplasat pe o parcelă învecinată. Hanul Gabroveni se află situat în centrul istoric al capitalei între stradă Lipscani și stradă Gabroveni. La nivelul Bucureștiului, această zonă se regăsește la
Hanul Gabroveni () [Corola-website/Science/317258_a_318587]
-
care în cele din urmă a început să se alinieze cu compozițiile minimaliste și muzica concrete. Muzicienii și artiștii de sunet din era digitală, inclusive Brian Eno sunt notabili în încercările lor de a crea 'sculpturile sonice', ce interacționează cu arhitectura fizică a spațiului de ascultare, utilizând instalații electronice avansate. Literalmente, înregistrările de camp 'ambient' sunt o specializare a casei de discuri Touch Music. Predecesorul acestei specii în Polonia este de Brunette Models (din 1995). Influența electroacustică poate fi auzită în
Ambient () [Corola-website/Science/317513_a_318842]
-
eforturilor și solicitărilor românilor bucovineni de a avea școli în limba română. Inițial a funcționat într-o clădire din apropierea Bisericii Sfântul Dumitru. În 1895, liceul a fost mutat în locația în care funcționează și în prezent, adică în clădirea cu arhitectură în stil baroc, situată pe Strada Vasile Alecsandri nr. 3, în centrul orașului. Clădirea a fost inclusă, sub denumirea de "Liceul „Ștefan cel Mare”", pe Lista monumentelor istorice din județul Suceava din anul 2015, având codul de clasificare . La data
Colegiul Național „Ștefan cel Mare” din Suceava () [Corola-website/Science/317569_a_318898]
-
el însuși sultanul unui stat independent selgiucid și a stabilit capitala la . Cu excepția secolelor al XII-lea și al XIII-lea, când sultanatul a suferit de pe urma cruciadelor și invaziei mongole, în restul existenței sale este marcat de lucrări remarcabile de arhitectură și artă decorativă. Cel mai mare caravanserai este construit în 1229- "Sultanhani", aflat pe drumul dintre orașele Konya și Aksaray, lângă turnul Sultanhani, cu o suprafață de 3900 de metri pătrați. În ceea ce privește numele sultanilor, există diferite variante în formă și
Sultanatul de Rum () [Corola-website/Science/317549_a_318878]
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după terminarea studiilor în anul
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după terminarea studiilor în anul 1934 contactul cu arhitectura veche românească. Pentru această nu s-a
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
(n. 1908 - d. 1991), a fost un arhitect român de origine aromana și teoretician al arhitecturii românești care a avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după terminarea studiilor în anul 1934 contactul cu arhitectura veche românească. Pentru această nu s-a lăsat inspirat de construcțiile reprezentative ale palatelor sau ale bisericilor, ci de
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
avut contribuții esențiale atât în creația de arhitectură, cât și în protejarea, restaurarea și valorificarea monumentelor istorice. Adept al arhitecturii clasice moderne, nemulțumit de înstrăinarea față de tradiția de construcție regională, a căutat după terminarea studiilor în anul 1934 contactul cu arhitectura veche românească. Pentru această nu s-a lăsat inspirat de construcțiile reprezentative ale palatelor sau ale bisericilor, ci de casele anonime de la țară sau din orașe. Impulsurile câștigate au fost prelucrate de arhitect în lucrările lui mai târzii, printre care
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
bisericilor, ci de casele anonime de la țară sau din orașe. Impulsurile câștigate au fost prelucrate de arhitect în lucrările lui mai târzii, printre care vile, conace, imobile de locuit sau lucrări în domeniul restaurării monumentelor istorice. Interesul pentru forme de arhitectură, adânc ancorate în istorie, se transformă curând în pasiunea vieții lui întregi. Constantin Joja a parcurs toată țara și a reușit să strângă o documentație fotografică unică, a mii de case în mare parte astăzi dispărute. Profund impresionat de originalitatea
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
prin conferințe, expoziții sau publicații. Cu toată activitatea lui practică de arhitect, analiza să se axează mai puțin pe aspectele tehnice sau funcționale și deloc pe un vocabular decorativ. El a căutat mesajul estetic, conținutul filosofic și poetic al unei arhitecturi, în accepția de artă, arta că oglindă a identității naționale. Ideile cheie ale acestei analize sunt: lumină, umbră și reflex de lumină. „În istoria arhitecturii universale se disting cu claritate, în afară de orice considerație stilistica, două concepții arhitectonice, oricare ar fi
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
pe un vocabular decorativ. El a căutat mesajul estetic, conținutul filosofic și poetic al unei arhitecturi, în accepția de artă, arta că oglindă a identității naționale. Ideile cheie ale acestei analize sunt: lumină, umbră și reflex de lumină. „În istoria arhitecturii universale se disting cu claritate, în afară de orice considerație stilistica, două concepții arhitectonice, oricare ar fi epoca sau stilul: a) arhitectură cu fațade închise, în care plinul domină, deci lumină modelează, pune în valoare materialul oricare ar fi el, colorat sau
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
modenatura însăși fiind alfabetul în care se scriu semnificațiile operei și b) arhitectură cu structura aparentă pe stâlpi și grinzi cu fațadele deschise în care golul, umbră sunt elementele principale." „Raportul dintre umbră și lumină pe fațade va determina caracterele arhitecturii, sensurile pe care le capătă expresia plastică, întreg limbajul arhitectural." „Arhitectură românească nu e numai volum și spațiu, ci expresie necondiționată de material, în principal luptă între lumină și umbră. Fără să fie o viziune picturala a spațiului, e un
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
b) arhitectură cu structura aparentă pe stâlpi și grinzi cu fațadele deschise în care golul, umbră sunt elementele principale." „Raportul dintre umbră și lumină pe fațade va determina caracterele arhitecturii, sensurile pe care le capătă expresia plastică, întreg limbajul arhitectural." „Arhitectură românească nu e numai volum și spațiu, ci expresie necondiționată de material, în principal luptă între lumină și umbră. Fără să fie o viziune picturala a spațiului, e un joc al structurii în umbră, în loc să fie al luminii pe material
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
volum și spațiu, ci expresie necondiționată de material, în principal luptă între lumină și umbră. Fără să fie o viziune picturala a spațiului, e un joc al structurii în umbră, în loc să fie al luminii pe material și structura, ca în arhitecturile istorice. Arhitectură românească nu e joc compozițional de elemente arhitectonice sub lumina, ci suflul unei unități expresive integral puse sub semnul umbrei." Constantin Joja este un admirator al casei țărănești, cu care are o profundă legătură interioară. Dar atenția lui
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
spațiu, ci expresie necondiționată de material, în principal luptă între lumină și umbră. Fără să fie o viziune picturala a spațiului, e un joc al structurii în umbră, în loc să fie al luminii pe material și structura, ca în arhitecturile istorice. Arhitectură românească nu e joc compozițional de elemente arhitectonice sub lumina, ci suflul unei unități expresive integral puse sub semnul umbrei." Constantin Joja este un admirator al casei țărănești, cu care are o profundă legătură interioară. Dar atenția lui o îndreaptă
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
joc compozițional de elemente arhitectonice sub lumina, ci suflul unei unități expresive integral puse sub semnul umbrei." Constantin Joja este un admirator al casei țărănești, cu care are o profundă legătură interioară. Dar atenția lui o îndreaptă în special către arhitectură orășeneasca a secolelor 18-19, pe care o redescoperă și o privește cu ochi noi. Că o revelație, descoperă în farmecul premodern al fațadelor de sticlă, verigă de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
o îndreaptă în special către arhitectură orășeneasca a secolelor 18-19, pe care o redescoperă și o privește cu ochi noi. Că o revelație, descoperă în farmecul premodern al fațadelor de sticlă, verigă de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor noastre. „În arhitectură țărăneasca românească umbră este în exterior, devine suport al dramei arhitecturale și element principal de expresie. La oraș locul umbrei îl ia reflexul pridvorului închis cu geamuri. Reflexul constituind intermediul dintre lumină
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
secolelor 18-19, pe care o redescoperă și o privește cu ochi noi. Că o revelație, descoperă în farmecul premodern al fațadelor de sticlă, verigă de legătură directă între mii de ani de arhitectură țărăneasca și cea a zilelor noastre. „În arhitectură țărăneasca românească umbră este în exterior, devine suport al dramei arhitecturale și element principal de expresie. La oraș locul umbrei îl ia reflexul pridvorului închis cu geamuri. Reflexul constituind intermediul dintre lumină și umbră inaugurează o nouă modalitate estetică care
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
îl ia reflexul pridvorului închis cu geamuri. Reflexul constituind intermediul dintre lumină și umbră inaugurează o nouă modalitate estetică care va fi valorizata din plin abia la sfârșitul secolului al 19-lea." „De șase decenii trăim sub semnul reflexului în arhitectură modernă. De șaisprezece decenii românii trăiesc sub semnul reflexului în arhitectură tradițională urbană... Un dublu imperativ, estetic și practic, a dat naștere acestui registru total de reflexe, ca și nevoia de o luminozitate maximă în interiorul locuinței. Acestei nevoi, resimțite de
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
lumină și umbră inaugurează o nouă modalitate estetică care va fi valorizata din plin abia la sfârșitul secolului al 19-lea." „De șase decenii trăim sub semnul reflexului în arhitectură modernă. De șaisprezece decenii românii trăiesc sub semnul reflexului în arhitectură tradițională urbană... Un dublu imperativ, estetic și practic, a dat naștere acestui registru total de reflexe, ca și nevoia de o luminozitate maximă în interiorul locuinței. Acestei nevoi, resimțite de unele popoare mai devreme, de altele mai tarziu, era firesc să
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
tarziu, era firesc să i se caute posibilități de expresie plastică care să facă din luciul uniform al registrului de reflexe un element capabil să înglobeze semnificații și sensuri poetice, să dea unei funcțiuni lirismul necesar, să facă din construcție arhitectură. Pentru a poetiza reflexul, arhitectura românească a liniat registrul de ferestre cu multiple și complicate forme geometrice. O rețea în care reflexul norilor, al vegetației, al caselor înconjurătoare se supune unui control numeric capabil să singularizeze și să fărâmițeze imaginile
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
se caute posibilități de expresie plastică care să facă din luciul uniform al registrului de reflexe un element capabil să înglobeze semnificații și sensuri poetice, să dea unei funcțiuni lirismul necesar, să facă din construcție arhitectură. Pentru a poetiza reflexul, arhitectura românească a liniat registrul de ferestre cu multiple și complicate forme geometrice. O rețea în care reflexul norilor, al vegetației, al caselor înconjurătoare se supune unui control numeric capabil să singularizeze și să fărâmițeze imaginile venite din exterior." „Echilibrat și
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
a penumbrei parterului și modelează expresia globală a ansamblului, ca un continuu muzical peste variația intensității luminoase pe sticlă fenestrației totale. Se naște astfel o orchestrație de expresii a diferitelor sentimente și atitudini mentale care au prezidat la conceperea acestei arhitecturi impregnate de lirismul poporului." Hanul cu Tei a fost restaurat la începutul anilor '70, arhitectul Constantin Joja reușind să redea aerul autentic al secolului 19 prin reconstituirea aproape exactă a fațadelor, refacerea curții cu pavajul din dale de piatră sau
Constantin Joja () [Corola-website/Science/317605_a_318934]
-
este singura stație feroviară din Botoșani. A fost proiectată în 1867, odată cu linia de cale ferată și a fost inaugurată în anul 1872, odată cu tronsonul de cale ferată Botoșani-Verești. Proiectul de arhitectură a fost realizat de concernul austriac Victor von Offenheim iar proiectul tehnic a fost realizat de matematicianul si fizicianul român Elie Radu. În anul 2004, gara a fost închisă, fiind considerată insalubră și periculoasă pentru călători. Lucrările de modernizare s-
Gara Botoșani () [Corola-website/Science/317635_a_318964]