18,578 matches
-
Adunării (care se reunește cel puțin de patruzeci de ori pe an). De exemplu, în 429, Pericle, somat să explice modul de utilizare a fondurilor publice, s-a văzut amendat și destituit. Șase din cei opt strategi care au comandat bătălia de la Arginuses au fost judecați, condamnați la moarte și executați. Nu există judecători profesioniști, justiția e pe mîna mai multor jurii specializate formate din jurați trași la sorți. Orice hotărîre de judecată e stabilită prin vot majoritar, secret. În 399
[Corola-publishinghouse/Science/1554_a_2852]
-
Ea este adevărată ori de câte ori starea de lucruri pe care o descrie există, este reală. Deoarece propoziția este o expresie care are sens și negarea ei va fi o expresie cu sens, adică o propoziție. (De exemplu: „Napoleon nu a câștigat bătălia de la Austerlitz.“) Adevărul logic și contradicția logică nu descriu o stare de lucruri, adică nu sunt propoziții, în sensul restrictiv în care este folosită adesea această expresie în Tractatus. (Vezi 4.462: „Tautologia și contradicția nu sunt imagini ale realității
Gânditorul singuratic : critica ºi practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2719]
-
pe grecoaica Visa și pe fiica acesteia, Stăncuța, fără să știe că erau mama și sora sa. Se căsătorește cu Stăncuța și o tratează că pe o roaba pe Visa. O a doua grupa de lucrări își concentrează atenția asupra bătăliilor purtate de Mihai Viteazul pentru eliberarea de sub turci a creștinilor sud-dunăreni. Apare aici și legendarul Marcu Crăișoru care, trimis de turci pentru a-l suprima pe voievodul muntean, refuză să îndeplinească gestul ucigaș împotriva unui frate de credință, preferând să
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
vaccinuri, unele boli cronice, unele medicamente greșit administrate, etc. În această situație (cancer, leucemie, etc.) boala a apărut în urmă cu mai bine de 20 de ani în urmă, apariția cancerului în organism fiind de fapt scena unor zeci de bătălii pierdute în aceasă perioadă (una sau mai multe boli cronice, infestarea cu unii paraziți intestinali, intoxicarea cronică cu unii aditivi alimentari, o infecție cronică cu candida, etc.). Domnul fizician român Dragomir Hurmuzescu (n 1865, d1955) a descoperit proprietatea razelor X
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
și una cu migdale, dar și una cu ciocolată fondantă și una cu pepene galben. În depărtare arde vegetația, sunt dese incendiile în perioada asta a anului, iar fumul înălțat din spatele bărcilor ancorate în port desenează un peisaj pentru o bătălie navală. Sau privisem prea mult timp picturile lui Turner 29. Unul dintre avertismentele profesorului de estetică: să nu ajungeți să vedeți tablouri în natură, să priviți o floarea-soarelui exclamând uite un Van Gogh! O altă bătălie se ducea, însă, ceva
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
un peisaj pentru o bătălie navală. Sau privisem prea mult timp picturile lui Turner 29. Unul dintre avertismentele profesorului de estetică: să nu ajungeți să vedeți tablouri în natură, să priviți o floarea-soarelui exclamând uite un Van Gogh! O altă bătălie se ducea, însă, ceva mai aproape, de data asta necoborâtă din vreun tablou, părea un fel de polo, nu prea știam ce se chinuiau băieții ăia să facă, dar își disputau o minge folosind pagaiele de la canoele în care se
[Corola-publishinghouse/Science/84984_a_85769]
-
1964; Ferdinand Lallemand, Pytheas. Însemnări de călătorie, București, 1965; Jacques Delarue, Istoria Gestapoului, București, 1966 (în colaborare cu P. B. Marian); Max Gallo, Italia lui Mussolini, București, 1969 (în colaborare cu Paul B. Marian); José Cabanis, Jocurile nopții. Hărțile timpului. Bătălia de la Toulouse, pref. Ion Vitner, București, 1969; Alain Decaux, Dosarele secrete ale istoriei, pref. Vl. Zaharescu, București, 1970; Pierre Mac Orlan, Bandera. Suflete în ceață, pref. Al. Sincu, București, 1972; Jean Orieux, Talleyrand: sfinxul neînțeles, pref. C. Mureșan, București, 1974
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285561_a_286890]
-
puterii imperiale. Consecința a fost însă adâncirea diviziunii politice a Germaniei. În Prusia, dominația Ordinului Teutonic a împiedicat o lungă perioadă de timp ascensiunea propriilor stări privilegiate în viața politică. Regimul acestora se va instala abia după victoria polonezilor în bătălia de la Tannenberg (1410). În anul 1454 Liga prusiană constituită în 1440 a oferit suzeranitatea asupra Prusiei regelui Poloniei, Cazimir al IV-lea, iar din anul 1618 jocul moștenirilor a adus Prusia Orientală electorului de Brandenburg. Ascensiunea politică a Casei de
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
care, prin raidurile lor, au crescut la început importanța bastionului austriac. Apoi, centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre est și spre marginile Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech/Lechfeld (955)100. Este una din puținele bătălii ale timpului care au determinat decisiv cursul istoriei. În secolele următoare se va produce expansiunea germană și în teritoriile din est, presiune ce nu se va opri decât la jumătatea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
austriac. Apoi, centrul de gravitate politică al Germaniei a fost deplasat spre est și spre marginile Imperiului, în special după ce ungurii au fost zdrobiți de Otto I cel Mare în bătălia de la Lech/Lechfeld (955)100. Este una din puținele bătălii ale timpului care au determinat decisiv cursul istoriei. În secolele următoare se va produce expansiunea germană și în teritoriile din est, presiune ce nu se va opri decât la jumătatea secolului la XIV-lea (linia ce va separa după această
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
se va opri decât la jumătatea secolului la XIV-lea (linia ce va separa după această epocă germanii de slavi nu se va mai modifica până în timpul celui de-al Doilea Război Mondial). Expansiunea spre răsărit este tot consecința acestei bătălii și, într-o perioadă foarte scurtă, edifică politica lui Otto I față de mărcile de graniță. În acest fel, transformările preconizate de suveran privesc și "marca răsăriteană" (Ostmark), care reprezintă etapa premergătoare formării Austriei (Österreich). Expansiunea spre est, așezarea în teritoriile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
noul împărat și fiii săi. Încercările împăratului de refacere a domeniului, prin recuperarea bunurile uzurpate, au eșuat. El a purtat o serie de războaie cu Ottokar al II-lea Przemysl al Boemiei. Teritoriile cucerite de la Ottokar al II-lea în urma bătăliei de la Dürnkrut (1278) le-a împărțit fiilor săi Albert (ducatele Austriei, Styriei și Carintiei) și Adolf (Carniola și Windische Mark)136. După moartea lui Rudolf, împărații au fost aleși conform dorinței electorilor de a nu avea un stăpân prea puternic
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
avantajul său să devină aliat al Habsburgilor, decât să fie în război cu ei. Armatele Ligii, reunite sub comanda lui Maximilian de Bavaria, au supus Austria superioară și s-au îndreptat spre Praga. La 8 noiembrie 1620 s-a desfășurat bătălia de la Muntele Alb (Bila Hora), aproape de Praga, la 8 noiembrie 1620, încheiată cu înfrângerea Boemiei și a lui Frederic 221. Maximilian a fost salutat ca salvator al Imperiului. La Roma, un Te Deum și focuri de artificii au celebrat victoria
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
primită de la împăratul Rudolf al II-lea a fost revocată. A început o intensă campanie de restaurare a catolicismului și de germanizare. Coroana electivă devenea ereditară în profitul Casei de Austria, iar sediul Curții a fost mutat la Viena. Efectele bătăliei de la Muntele Alb s-au extins și în Ungaria, unde după mai multe luni de negociere Bethlen a renunțat la titlu, primind în compensație diferite teritorii și demnitatea de principe al Imperiului. Reluând proiectele centralizatoare și catolice ale lui Filip
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
dar încă ambițioasă, reprezentată de Frederic și Christian de Anhalt (Anhaltische Kantzlei). În perioada anilor 1621-1622, Tilly s-a îndreptat spre regiunile renane, iar confruntările cu principii protestanți au avut loc fie împreună, fie pe rând, în cursul mai multor bătălii, fără un rezultat decisiv: la Wiesloch victorie protestantă, la Wimpfen și la Höchst victorii ale Ligii aliate cu spaniolii lui Spinola. Dar, după bătălia decisivă de la Stadtlohn, în 6 august 1623, Tilly a pus într-o situație dificilă armata lui
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
confruntările cu principii protestanți au avut loc fie împreună, fie pe rând, în cursul mai multor bătălii, fără un rezultat decisiv: la Wiesloch victorie protestantă, la Wimpfen și la Höchst victorii ale Ligii aliate cu spaniolii lui Spinola. Dar, după bătălia decisivă de la Stadtlohn, în 6 august 1623, Tilly a pus într-o situație dificilă armata lui Christian de Brunswick. De acum, forțele catolice controlează sudul și vestul Germaniei. Din anul 1623 Palatinatul renan va avea același statut ca și Boemia
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Maximilian de Bavaria și, cu forțe net superioare ca număr, barează drumul suedezilor spre capitală. Dar armatele catolice nu fac imediat joncțiunea și, în timp ce Wallerstein îi urmărea pe saxoni în Boemia, Tilly 236 îi înfrunta încă odată pe suedezi în bătălia de la Rain am Lech, în 15 aprilie 1632, unde va fi grav rănit, iar trupele sale învinse. Wallerstein i-a alungat pe suedezi din Nürnberg. La capătul unei lupte nesigure de cinci zile, Gustav al II-lea Adolf renunță și
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
campaniile victorioase în Boemia, Silezia și Moravia, apropiindu-se de Viena. Turenne dorea să o încercuiască, dar va suferi o severă înfrângere din partea lui Mercy, la Mergentheim. Sprijinit de ducele Enghien, ei vor întâlni trupele imperiale într-o a doua bătălie la Nördlingen, în ziua de 3 august, în care Mercy a fost omorât. Dar Torstenson nu poate forța Viena și va fi obligat să se retragă în Boemia, în timp ce francezii își părăsesc cuceririle efemere, devastându-le în timpul retragerii. Campaniile din
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
în timpul retragerii. Campaniile din 1646 și 1647 s-au desfășurat pe un teritoriu destul de întins, iar succesul operațiunilor desfășurate nu indica un învingător decisiv, fiind favorabil ambelor tabere, atât în Italia de nord, cât și în Țările de Jos. Ultima bătălie a acestui mare război a avut loc la Lens, în 19 august 1648: Condé i-a învins atât de sever pe spanioli, încât a determinat semnarea unei păci ale cărei negocieri durau de cinci ani. Reluând politica lui Richelieu, în
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
ca populație, forța sa militară era întrecută doar de cele ale Rusiei, Franței și Austriei. Armata devenea instituția principală a Prusiei. Mai mult ca niciodată, din secolul al XVII-lea războiul devine o artă. Generalii sunt artizani ai câmpurilor de bătălie, sunt criticați sau idolatrizați. "Războiul sancționează luxul și fastul; el învață sobrietatea și abstinența; el dezrădăcinează tot ceea ce este efeminat", spunea Frederic al II-lea (1740-1786). Tratatele încheiate în urma numeroaselor războaie din această perioadă au dezechilibrat Europa au suprimat ambițiile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Wilhelm al III-lea va semna la Potsdam (3 noiembrie 1805) convenția de alianță prin care se angaja să lupte împotriva Franței 294. O iscusită manevră a baronului Haugwitz, reprezentantul lui Frederic Wilhelm al III-lea, care a așteptat rezultatul bătăliei de la Austerlitz, a condus la schimbarea atitudinii Prusiei și încheierea unui tratat de alianță cu Napoleon. Harta Germaniei princiare a fost profund modificată prin pacea de la Presburg, semnată la 26 decembrie 1805295. Franța anexa teritoriile din partea stângă a Rinului. Principii
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
prusace; restabilirea independenței orașelor Ligii Hanseatice. Reacția lui Napoleon a fost un adevărat acces de furie: "Vă spun doar la revedere i-a strigat lui Metternich la sfârșitul întrevederii de la Dresda, din 28 iunie ne vom întâlni la Viena !"307. "Bătălia națiunilor", desfășurată lângă Leipzig între 16-19 octombrie 1813, a fost pierdută de francezi. Imperiul lui Napoleon se prăbușea. În dimineața zilei de 31 martie, Frederic Wilhelm al III-lea pășea în fruntea trupelor sale, alături de țarul Alexandru I, pe străzile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Europei, a ignorat total aspirațiile naționale 313. Alexandru I, Metternich, Talleyrand și Castlereagh au sfârșit prin a accepta schimbarea și au stabilit soarta popoarelor continentului. Început în octombrie 1814, Congresul s-a încheiat la 9 iunie 1815, cu puțin înainte de bătălia de la Waterloo. Actul final cuprindea 121 articole și 17 anexe. Deși la Congres au participat majoritatea statelor europene mari, mijlocii și mici, actul final a fost semnat de șapte puteri: Austria, Anglia, Rusia, Prusia, Franța, Suedia și Portugalia; Spania a
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Europa are o enormă datorie față de Grecia... Ei îi datorăm artele și științele". Pe acest drum se angajează și artiștii: autor de portrete ale luptătorilor greci, desenatorul Karl Krazeisen pleacă în Grecia înrolat ca simplu soldat în acest batalion. După bătălia de la Navarin și pacea de la Andrinopol, care consacra influența rusă în principatele dunărene, Poarta a fost constrânsă la negocieri. La 3 februarie 1830 a fost creat un stat grec, încă vasal sultanului prin plata tributului și al cărui guvern dorea
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
1724-1804), a surprins cel mai bine politica iluministă germană. Împreună cu Hegel 335, el este fondatorul filosofiei germane moderne. Postulatul unității implică în noțiune riscul de a uita diversitatea, divergențele și conflictele, care fac din această filosofie un adevărat "câmp de bătălie" (Kant). Expresia "filosofia Luminilor" nu este o invenție târzie a istoricilor ideilor pentru a găsi o formulă sintetizatoare: o serie de filosofi ai secolului al XVIII-lea și-au înscris explicit gândirea în acest orizont. În articolul "Ce sunt Luminile
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]