20,565 matches
-
american. Ca urmare, această povestire nu a fost republicată în SUA timp de mai mulți ani, fiind ulterior inclusă în volumul ""Ultima reverență"". Chiar și astăzi, mulți editori americani ai canonului holmesian o includ în "Ultima reverență", în timp ce majoritatea edițiilor britanice păstrează povestirea la locul ei inițial din "Memoriile lui Sherlock Holmes". În plus, când povestirea a fost scoasă din Memorii, paginile ei de la început, în care Holmes îl imită pe Auguste Dupin, au fost transferate la începutul povestirii "Pacientul rezident
Aventura cutiei de carton () [Corola-website/Science/324519_a_325848]
-
Kevin Sorbo în rolul Dylan Hunt, un Căpitan din fosta Gardă Supremă. Seria a avut premiera pe 2 octombrie 2000 la Sci Fi Channel și s-a încheiat pe 13 mai 2005. Serialul "Andromeda" a fost filmat în Vancouver, Columbia Britanică, Canada și este produs de Tribune Entertainment și Fireworks Entertainment. A fost distribuit de Global TV (compania care deține Fireworks) în Canada și prezentat în Statele Unite pe WGN și alte canale. Serialul a fost preluat de canalul Sci-Fi Channel în timpul
Andromeda (serial TV) () [Corola-website/Science/324549_a_325878]
-
al serialului TV "Sherlock Holmes" cu actorii Jeremy Brett și Edward Hardwicke a respectat originalul. Această versiune este extinsă prin prezentarea unor cazuri de răpiri de maimuțe de la grădinile zoologice din Anglia; creierele acestor maimuțe sunt studiate de un savant britanic. De asemenea, dr. Watson este cel care vizitează magazinul lui Dorak și nu Mercer, ca în povestire. În anul 2001 a fost realizat un episod intitulat "The Adventure of the Creeping Man" al serialului de desene animate Sherlock Holmes in
Aventurile omului-maimuță () [Corola-website/Science/324596_a_325925]
-
fosilele sud-americane fiind prețuite de expertul William Clift deoarece demonstrau existența unor specii și ale unor trăsături ale Megatheriumului până atunci necunoscute. Ele au fost expuse de William Buckland și de Clift în fața celor mai de seamă oameni de știință britanici, construindu-i o semnificativă reputație lui Darwin. "Beagle" s-a deplasat apoi în Patagonia de sud, și, la 19 aprilie, o expediție din care făceau parte FitzRoy și Darwin a plecat cu bărcile cât mai departe posibil pe râul Santa
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
efectuate de FitzRoym, care relevau în exteriorul recifului o pantă abruptă fără corali vii sub 20-30 de stânjeni (10-15 m). Sosit în Mauritius la 29 aprilie 1836, Darwin a fost impresionat de prosperitatea civilizată a coloniei franceze trecute sub dominație britanică. El s-a plimbat pe insulă, analizând munții ei vulcanici și recifele de corali de pe margini. Directorul de geodezie, căpitanul Lloyd, l-a plimbat călare pe singurul elefant de pe insulă să vadă o câmpie înaltă de corali. În acel moment
A doua călătorie a vasului Beagle () [Corola-website/Science/324537_a_325866]
-
a fost invitat de onoare în rolul "The Witchsmeller Pursuivant" în prima serie a serialului de televiziune "The Black Adder" în 1983. Finlay l-a interpretat și pe Sancho Panza (alături de Rex Harrison în rolul Don Quijote) în filmul de televiziune britanic "The Adventures of Don Quixote" (1973), pentru care a obținut un premiu BAFTA. El a câștigat un alt premiu BAFTA în acel an pentru rolul lui Voltaire într-o producție de televiziune non-muzicală a cărții "Candide", realizată de BBC. În
Frank Finlay () [Corola-website/Science/324607_a_325936]
-
a fost invitat de onoare în episodul radiofonic "100" din seria "Doctor Who" . În noiembrie 2008 Finlay a apărut în episodul 11 al serialului BBC "Merlin", în rolul lui Anorah; Paznicul inorogilor. Finlay a fost făcut Comandor al Ordinului Imperiului Britanic în lista decoraților de Anul Nou din 1984. În iulie 2010 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al Universității din Bolton. Frank patronează The Academy of Creative Training, o școală de teatru din Brighton, Sussex.
Frank Finlay () [Corola-website/Science/324607_a_325936]
-
Criza (din Insulele) Falkland, cu denumirea populară de (), sau Războiul din Atlanticul de Sud (Guerra del Atlántico Sur), a fost un conflict militar cu durata de zece săptămâni, între Argentina și Regatul Unit al Marii Britanii, motivul disputei fiind două teritorii britanice de peste mări (British Overseas Territories), respectiv Insulele Falkland și Insulele Georgia de Sud și Sandwich de Sud. Conflictul militar a început vineri, 2 aprilie 1982, prin invadarea și ocuparea Insulelor Falkland, urmată în ziua următoare, de invadarea și ocuparea Insulelor
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
a început vineri, 2 aprilie 1982, prin invadarea și ocuparea Insulelor Falkland, urmată în ziua următoare, de invadarea și ocuparea Insulelor Georgia de Sud și Sandwich de Sud, pentru a restabili suveranitatea argentiniană asupra acestora. Trei zile mai târziu, guvernul britanic a trimis o forță navală de intervenție pentru a alunga cu forța armelor trupele argentiniene care ocupaseră insulele. Conflictul militar s-a încheiat după 74 de zile, prin capitularea forțelor argentiniene în 14 iunie 1982, și restabilirea controlului britanic asupra
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
guvernul britanic a trimis o forță navală de intervenție pentru a alunga cu forța armelor trupele argentiniene care ocupaseră insulele. Conflictul militar s-a încheiat după 74 de zile, prin capitularea forțelor argentiniene în 14 iunie 1982, și restabilirea controlului britanic asupra insulelor. În urma conflictului, 649 militari argentinieni, 255 militari britanici, și trei localnice din insule și-au pierdut viața. Conflictul a constituit punctul culminant al conflictului prelungit timp de aproape 150 de ani dintre Argentina și Marea Britanie pe tema suveranității
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
a alunga cu forța armelor trupele argentiniene care ocupaseră insulele. Conflictul militar s-a încheiat după 74 de zile, prin capitularea forțelor argentiniene în 14 iunie 1982, și restabilirea controlului britanic asupra insulelor. În urma conflictului, 649 militari argentinieni, 255 militari britanici, și trei localnice din insule și-au pierdut viața. Conflictul a constituit punctul culminant al conflictului prelungit timp de aproape 150 de ani dintre Argentina și Marea Britanie pe tema suveranității asupra acestor insule din sudul Atlanticului. Argentina a susținut că
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
insule din sudul Atlanticului. Argentina a susținut că încă din sec.19 aceste insule au fost teritoriu argentinian, în consecință, guvernul argentinian a dispus ocuparea insulelor ca o restabilire a suveranității asupra unui teritoriu ce aparținea de drept Argentinei. Guvernul britanic a considerat acțiunea argentiniană ca o invazie a unui teritoriu care aparținea Marii Britanii încă din sec.19. Nici unul din statele beligerante nu a făcut în mod oficial vreo declarație de război, iar ostilitățile s-au limitat numai la teritoriul insulelor
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
pentru ca în 1829, guvernul argentinian să creeze Comandamentul Politic și Militar al Insulelor Malvine, cu sediul în această așezare, în administrarea căruia se afla toată zona de până la Capul Horn. Comandant a fost numit Luis Vernet. Dorința nestăvilită a guvernului britanic de a avea posesiuni în America de Sud, a condus la două încercări de invazie militară a Buenos Aires-ului, în 1806 și 1807, invazii respinse de apărătorii orașului. Concomitent, s-a încercat să se dea o față legală pretențiilor expansioniste britanice, astfel
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
guvernului britanic de a avea posesiuni în America de Sud, a condus la două încercări de invazie militară a Buenos Aires-ului, în 1806 și 1807, invazii respinse de apărătorii orașului. Concomitent, s-a încercat să se dea o față legală pretențiilor expansioniste britanice, astfel că în 10 noiembrie 1829 a fost emisă o declarație de protest față de crearea comandamentului argentinian, invocându-se ”drepturile de suveranitate ale Majestății sale Britanice asupra insulelor”. În anii următori, Marea Britanie a continuat aceeași politică expansionistă, implicând și Statele Unite
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
apărătorii orașului. Concomitent, s-a încercat să se dea o față legală pretențiilor expansioniste britanice, astfel că în 10 noiembrie 1829 a fost emisă o declarație de protest față de crearea comandamentului argentinian, invocându-se ”drepturile de suveranitate ale Majestății sale Britanice asupra insulelor”. În anii următori, Marea Britanie a continuat aceeași politică expansionistă, implicând și Statele Unite. Pe 31 mai 1831, corveta americană Lexington, arborând pavilion francez, debarcă mai mulți marinari americani în Port Soledad, care vor incendia localitatea sub pretextul arestării de către
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
1831, corveta americană Lexington, arborând pavilion francez, debarcă mai mulți marinari americani în Port Soledad, care vor incendia localitatea sub pretextul arestării de către argentinieni a unor nave ce pescuiau ilegal în zonă. Pe 3 ianuarie 1833, corveta Clio, sub pavilion britanic, va ocupa Puerto Soledad, expulzând coloniștii argentinieni, iar în anul următor, britanicii vor ocupa întreg arhipelagul. De atunci și până în prezent, Marea Britanie a continuat să ocupe aceste insule în virtutea “dreptului forței”. Denumirea insulelor a fost schimbată, au fost aduși coloniști
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
dispozitivul militar în Atlanticul de Sud, au ordonat ca invazia să înceapă în 2 aprilie. Inițial, Marea Britanie a fost luată prin surprindere de atacul argentinian, în ciuda avertizărilor repetate emise de căpitanul Nicholas Barker, dar și de alți ofițeri ai marinei britanice. Baker era convins că Secretarul Apărării John Nott, printr-un raport din 1981, în care afirma că Marea Britanie va păstra ca singură forță militară în Atlanticul de Sud, vasul de patrulare "Endurance", dăduse argentinienilor semnalul că Marea Britanie nu mai putea
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
Mike Norman din Royal Marines. După debarcarea unui grup condus de locotenentul-comandor Guillermo Sanchez-Sabarots, din Grupul Amfibiu de Commando, a urmat un atac asupra barăcilor Moody Brook, schimb de focuri între trupele argentiniene comandate de Hugo Santillan, și micul detașament britanic, condus de Bill Trollope, asaltul final, capitularea și predarea apărătorilor britanici ai casei guvernatorului (Government House) din Insulele Falkland. Primele informații privind invazia au sosit din Argentina. Un oficial de la Ministerul Apărării a avut un scurt schimb de telex-uri
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
locotenentul-comandor Guillermo Sanchez-Sabarots, din Grupul Amfibiu de Commando, a urmat un atac asupra barăcilor Moody Brook, schimb de focuri între trupele argentiniene comandate de Hugo Santillan, și micul detașament britanic, condus de Bill Trollope, asaltul final, capitularea și predarea apărătorilor britanici ai casei guvernatorului (Government House) din Insulele Falkland. Primele informații privind invazia au sosit din Argentina. Un oficial de la Ministerul Apărării a avut un scurt schimb de telex-uri cu operatorul telex al Guvernatorului Hunt, care i-a confirmat că
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
insulei. Mai târziu, în aceeași zi, reporterul BBC Laurie Margolis, a putut vorbi cu unul din locuitorii insulei, folosind un echipament de radioamator, care a confirmat prezența unei flote argentiniene și că forțele argentiniene au preluat controlul asupra insulei. Oficialitățile britanice au numit operațiunile militare de ripostă, “Operațiunea Corporate”. Comandant al forței expediționare britanice a fost numit Amiralul Sir John Fieldhouse. Operațiunea a debutat în 1 aprilie 1982 și s-a terminat în 20 iunie 1982. În vederea recuperării controlului asupra Insulelor
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
cu unul din locuitorii insulei, folosind un echipament de radioamator, care a confirmat prezența unei flote argentiniene și că forțele argentiniene au preluat controlul asupra insulei. Oficialitățile britanice au numit operațiunile militare de ripostă, “Operațiunea Corporate”. Comandant al forței expediționare britanice a fost numit Amiralul Sir John Fieldhouse. Operațiunea a debutat în 1 aprilie 1982 și s-a terminat în 20 iunie 1982. În vederea recuperării controlului asupra Insulelor Falkland, comandamentul britanic a inițiat o serie de operații. Ca răspuns la cele
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
operațiunile militare de ripostă, “Operațiunea Corporate”. Comandant al forței expediționare britanice a fost numit Amiralul Sir John Fieldhouse. Operațiunea a debutat în 1 aprilie 1982 și s-a terminat în 20 iunie 1982. În vederea recuperării controlului asupra Insulelor Falkland, comandamentul britanic a inițiat o serie de operații. Ca răspuns la cele întâmplate în Georgia de Sud, submarinele și , în 29 martie au primit ordinul să se îndrepte spre sud, în timp ce vasul auxiliar RFA “Fort Austin”, a fost detașat din Mediterana pentru
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
prezidată de primul ministru Margaret Thatcher, șeful forțelor navale, amiralul Sir Henry Leach, a afirmat că “Marea Britanie poate și trebuie să trimită o forță expediționară dacă insulele sunt invadate”. Pe 1 aprilie, Henry Leach a transmis ordinul ca forța navală britanică ce făcea exerciții în Mediterana să fie pregătită să navigheze spre sud. Ca urmare a evenimentelor din 2 aprilie, după o ședință de urgență a cabinetului britanic, s-a dat aprobarea pentru formarea unei forțe expediționare care să recupereze insulele
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
sunt invadate”. Pe 1 aprilie, Henry Leach a transmis ordinul ca forța navală britanică ce făcea exerciții în Mediterana să fie pregătită să navigheze spre sud. Ca urmare a evenimentelor din 2 aprilie, după o ședință de urgență a cabinetului britanic, s-a dat aprobarea pentru formarea unei forțe expediționare care să recupereze insulele. Decizia a fost aprobată într-o reuniune de urgență a Camerei Comunelor, în ziua următoare. Pe 6 aprilie, guvernul britanic a desemnat un cabinet de război, care
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]
-
după o ședință de urgență a cabinetului britanic, s-a dat aprobarea pentru formarea unei forțe expediționare care să recupereze insulele. Decizia a fost aprobată într-o reuniune de urgență a Camerei Comunelor, în ziua următoare. Pe 6 aprilie, guvernul britanic a desemnat un cabinet de război, care să supervizeze din punct de vedere politic campania militară. Acesta a fost instrumentul principal pentru gestionarea crizei. Până la dizolvarea lui, în 12 august, cabinetul s-a întâlnit zilnic. Deși se spune că Margaret
Războiul Malvinelor () [Corola-website/Science/324544_a_325873]