20,606 matches
-
țări aflate pe una sau ambele tipuri de granițe în trecut sau în prezent. În cazul României, cortina de catifea a culturii, așa cum o trasează Huntington, separă Transilvania, atribuită civilizației creștin-occidentale, de Moldova și Muntenia, atribuite ortodoxiei considerate mai aproape de civilizația islamică decât de cea occidentală.</spân></spân></p> Diferența coloniala și adevăratele granițe ale Europei Faptul că teoria și practica „extinderii spre est” a Uniunii Europene reinstituie o perspectivă orientalista devine evident când observăm că, pentru moment, ultimele țări ce
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
occidentale ale U.E. se află, de fapt, în Caraibe și America de Sud (și sunt acolo de zeci de ani).</spân></spân></p> În schimb, negocierile unor identități culturale și rasiale încadrate în termenii repudierii unui trecut oriental, accentuând contribuția fiecăreia la civilizația europeană și conotând integrarea în UE că o „întoarcere la Europa” - și deci că un act de reparație istorică - domină din nou retorica identitara a clasei politice din Europa de Est. Elitele locale s-au referit la tranziția politică și economică a
Mai multe Europe. De la mistica uniunii la (geo)politica diferențelor () [Corola-website/Science/296076_a_297405]
-
impunerea pozitivă a puterii, prin seducție, spectacol sau internalizare. Ceea ce nu permite lumea modernă e vizibilitatea publică a limitelor sale, tocmai fiindcă ideologia capitalismului este cea a acumulării infinite iar cea a colonialității se bazează pe supremația omului alb al civilizației occidentale. Avântul prins tocmai în această perioadă a sărăciei și crizei permanente de industria consumistă de lifestyle în orașele cu funcție metropolitană, București și Cluj, demonstrează nu doar apogeul unui ciclu local al acumulării capitaliste, ci tocmai nevoia urgentă de
NU Tranziției 2.0 () [Corola-website/Science/296072_a_297401]
-
presa - jurnaliștii au răspuns apărînd cu înflăcărare dreptul de a ofensa. Sau cel puțin așa ar trebui să credem. Intervievatorul de la The Daily Telegraph, Allison Pearson, a scris: „Cei care au murit ieri au murit pe frontul unui război între civilizații. Îi salut pe acești Martiri ai libertății de exprimare”. Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a fost de acord și a descris atacurile ca „pe un război declarat contra civilizației”. Joan Smith a scris în The Guardian: „Mi‑e rău și
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
care au murit ieri au murit pe frontul unui război între civilizații. Îi salut pe acești Martiri ai libertății de exprimare”. Fostul președinte francez, Nicolas Sarkozy, a fost de acord și a descris atacurile ca „pe un război declarat contra civilizației”. Joan Smith a scris în The Guardian: „Mi‑e rău și frică. Am scris toată ziua cu lacrimi în ochi. Nu cred că doar eu reacționez așa la masacrul de la Charlie Hebdo, care este un atac contra jurnaliștilor și a
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
Extremiștii francezi spun că se înrolează în Jihad și sunt dispuși să‑și dea viața pentru cauză. Ar trebui să le îndeplinim dorința. Fără milă”. „Întreaga lume liberă”, așadar, ar trebui să recurgă fără ezitare la violență pentru a apăra „civilizația”, un concept pe care unii naivi îl asociază cu ideea de compasiune, cu simțul măsurii și chiar cu îndemnul bizar: „Iubiți pe vrăjmașii voștri, binecuvîntați pe cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
cei ce vă blestemă, faceți bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc”. Cohen a răspuns citînd un tweet al lui Anand Giridharadas, de la New York Times: „Nu, niciodată război al, sau între civilizații. Ci război pentru civilizație contra grupurilor de cealaltă parte a liniei. #CharlieHebdo”. Reiese că trăim vremuri în care expresia „război pentru civilizație” poate trece și drept altceva decît o stupefiantă contradicție în termeni. O bună parte din reacția mass‑media
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
faceți bine celor ce vă urăsc și rugați‑vă pentru cei ce vă asupresc și vă prigonesc”. Cohen a răspuns citînd un tweet al lui Anand Giridharadas, de la New York Times: „Nu, niciodată război al, sau între civilizații. Ci război pentru civilizație contra grupurilor de cealaltă parte a liniei. #CharlieHebdo”. Reiese că trăim vremuri în care expresia „război pentru civilizație” poate trece și drept altceva decît o stupefiantă contradicție în termeni. O bună parte din reacția mass‑media a avut acest caracter
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
a răspuns citînd un tweet al lui Anand Giridharadas, de la New York Times: „Nu, niciodată război al, sau între civilizații. Ci război pentru civilizație contra grupurilor de cealaltă parte a liniei. #CharlieHebdo”. Reiese că trăim vremuri în care expresia „război pentru civilizație” poate trece și drept altceva decît o stupefiantă contradicție în termeni. O bună parte din reacția mass‑media a avut acest caracter extrem, dar au existat, din fericire, și excepții. Spre lauda lui, Simon Kelner, fost redactor la The Independent
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
rămas în picioare, camerele de control și studiourile au dispărut pur și simplu”. (Steven Erlanger, Survivors of NATO Attack On Serb TV Headquarters: Luck, Pluck and Resolve, The New York Times, April 24, 1999). Acest atac, produs desigur dintr‑o îngrozitoare greșeală a civilizației occidentale, va fi depășit, desigur, o graniță ce nu poate fi trecută înapoi. Ei bine, nu: NATO a susținut că postul de televiziune, un „minister al minciunii”, era o țintă legitimă și bombardarea „trebuie privită drept o intensificare a atacurilor
Charlie Hebdo și războiul pentru civilizație () [Corola-website/Science/295814_a_297143]
-
a debutat printr-o serie de incidente violente precum atacul asupra redacției Charles Hebdo din Paris, atentatul din Sanaa, capitala Yemenului, sau masacrele comise de gruparea Boko Haram în Nigeria, care au readus în atenția publică teoria huntingtoniană a ciocnirii civilizațiilor și numeroase discuții despre modernizare și căile ei. Însă, ca și în alte cazuri, orice demers menit să contribuie la înțelegerea și lămurirea unor astfel de situații și provocări necesită nu numai o analiză amănunțită a contextului, ci și o
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
grila de intepretare a Occidentului modern și modernizator și a fost profund marcată în plan politic, economic, cultural și social de această interacțiune. Expansiunea colonialistă a Occidentului a fost dublată de apariția unei meta-narațiuni despre civilizare și modernizare, despre exportarea civilizației europene occidentale interpretată în termeni universaliști ca întruchipare a progresului și despre îmblînzirea și civilizarea ”barbarilor” și a lumilor lor considerate ca fiind înapoiate și cufundate în superstiții și iraționalism. Ediția din acest an a Conferințelor de Vară de la Telciu
DINCOLO DE EST ŞI VEST. DECOLONIZAREA MODERNIZĂRII. CONFERINŢELE DE VARĂ DE LA TELCIU () [Corola-website/Science/295844_a_297173]
-
care Adolphe Thiers îl numea “colonia noastră Montevideo” și pe care Dumas nu-l cunoștea nici din auzite. Opera trebuia să atribuie dimensiuni epice apărării portului împotriva oamenilor locului, acei „gauchos” desculți pe care Dumas îi numi “flageluri sălbatice ale civilizației”.
10 IULIE. FABRICAREA ROMANELOR. (FRAGMENT DIN „FIII ZILELOR” DE EDUARDO GALEANO) () [Corola-website/Science/295931_a_297260]
-
de fiare, simboluri și-alegorii ale Lumii de-Atunci. Peste cincizeci de ani, poet mare, cum zic despre el alții cu mai mult curaj și renume, Ion Gheorghe striga către toți surzii lumii culte, oculte: Am descoperit cea mai veche civilizație din lume! Și nu se oprește nimeni la plânsul său să-l respingă ori să-l asculte: dar știu să-l insulte. Acum calc pe covorul de iarbă gros de două-trei șchioape. Au fost ploi mari anul acesta, inundații, au
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Au ajuns în America fără să ceară azil politic sau religios, regim special, Primiți ca bravi bărbați modelatori ai nesăbuitei spițe umane, Prin tevatura yanchee sobri și demni ca Petru Cel Mare pe cal Au impus Rusia asupra mult trâmbițatei civilizații americane Cerându-se în patrie cuviincios și profund construiți de-acea probă, S-au înscris la universități, le-au absolvit, au fost investiți cu uniformă Topindu-se după aceea în dulcele satisfacțiilor curente și-n anonimat. Povestea a-ndulcit puțin conviețuirea
Poeme în reportofon by Ion Gheorghe Recviem () [Corola-website/Imaginative/10179_a_11504]
-
Ministerul Afacerilor Externe, prin Institutul Limbii Române, poate organiza unități de învățământ cu predare în limba română pe lângă oficiile diplomatice și instituțiile culturale ale României în străinătate, poate susține lectorate în universități din străinătate, precum și cursuri de limbă, cultură și civilizație românească. ... Articolul 12 (1) Statul susține antepreșcolarii, preșcolarii, elevii și studenții cu probleme și nevoi sociale, precum și pe aceia cu cerințe educaționale speciale. ... (1^1) Educația persoanelor cu tulburări de învățare (dislexia, disgrafia, discalculia) este asigurată prin metode psihopedagogice consacrate
LEGE nr. 1 din 5 ianuarie 2011 (*actualizată*) educaţiei naţionale. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/278128_a_279457]
-
Articolul 1 Se aprobă Metodologia privind recrutarea și selecția lectorilor de limba română care urmează să predea cursuri de limbă, literatură, cultură și civilizație românească în universități din străinătate, prevăzută în anexa nr. 1. Articolul 2 Se aprobă Regulamentul privind funcționarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române, prevăzut în anexa nr. 2. Articolul 3 La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă
ORDIN nr. 5.076 din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Metodologiei privind recrutarea şi selecţia lectorilor de limba română care urmează să predea cursuri de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească în universităţi din străinătate şi a Regulamentului privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277891_a_279220]
-
La data intrării în vigoare a prezentului ordin se abrogă Ordinul ministrului educației, cercetării și tineretului nr. 4.653/2008 pentru aprobarea Metodologiei privind recrutarea, selecția, încadrarea și evaluarea lectorilor români care urmează să predea cursuri de limbă, cultură și civilizație românească la universități din străinătate, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 22 iulie 2008, Partea I. Articolul 4 Institutul Limbii Române asigură ducerea la îndeplinire a prevederilor prezentului ordin. Articolul 5 Prezentul ordin se publică
ORDIN nr. 5.076 din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) pentru aprobarea Metodologiei privind recrutarea şi selecţia lectorilor de limba română care urmează să predea cursuri de limbă, literatură, cultură şi civilizaţie românească în universităţi din străinătate şi a Regulamentului privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277891_a_279220]
-
obligațiile acestora, cadrul general de realizare a evaluării calității corpului lectorilor de limba română, principiile și metodele de evaluare referitoare la activitatea didactică, cercetarea științifică și implicarea lectorilor de limba română în acțiuni de promovare a limbii, literaturii, culturii și civilizației românești. Articolul 2 Calitatea corpului lectorilor de limba română se referă la cunoștințele de specialitate și potențialul de cercetare științifică, la capacitatea didactică de transmitere a cunoștințelor către studenți, de promovare a limbii, literaturii, culturii și civilizației românești în străinătate
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]
-
literaturii, culturii și civilizației românești. Articolul 2 Calitatea corpului lectorilor de limba română se referă la cunoștințele de specialitate și potențialul de cercetare științifică, la capacitatea didactică de transmitere a cunoștințelor către studenți, de promovare a limbii, literaturii, culturii și civilizației românești în străinătate, la deontologia profesională a lectorilor de limba română, precum și la prestigiul profesional și recunoașterea internațională a acestora și a lectoratelor de limba română. Articolul 3 (1) Corpul lectorilor de limba română este o structură în cadrul Institutului Limbii
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]
-
la prestigiul profesional și recunoașterea internațională a acestora și a lectoratelor de limba română. Articolul 3 (1) Corpul lectorilor de limba română este o structură în cadrul Institutului Limbii Române prin care se asigură funcționarea lectoratelor de limbă, literatură, cultură și civilizație românească în universități din străinătate. ... (2) Lectorii de limba română aflați la universități din străinătate se preiau de către Institutul Limbii Române și se încadrează în Corpul lectorilor de limba română. ... Articolul 4 Institutul Limbii Române poate încheia protocoale de colaborare
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]
-
obligația de a-și desfășura atribuțiile de serviciu cu responsabilitate, competență, eficiență, corectitudine și conștiinciozitate; ... b) obligația de a organiza, de a desfășura, și de a participa la activitățile profesionale, culturale care vizează promovarea limbii, literaturii române, a culturii și civilizației românești; ... c) obligația de a transmite Institutului Limbii Române: ... - planificarea activităților didactice, conform anexei nr. 1; - programele cursurilor; - fișa de activitate lunară, conform anexei nr. 2; - raportul anual format din Fișa anuală a activităților desfășurate în cadrul universității, prevăzută în anexa
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]
-
desfășurate pe parcursul respectivului an universitar; - fișa de autoevaluare anuală, prevăzută în anexa nr. 5; - raportul de mandat, care este o descriere a lectoratului (instituțional, administrativ), a evoluției acestuia, precum și o prezentare a activităților de promovare a limbii, literaturii, culturii și civilizației românești pe perioada mandatului; - alte documente necesare evaluării profesionale, precum și orice date sau informații necesare dosarului personal al lectorului de limba română; d) obligația de a comunica toate informațiile solicitate de către Institutul Limbii Române și Ministerul Educației Naționale privind activitatea
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]
-
situații speciale, la solicitarea temeinic justificată a universității din străinătate, precum și la final de mandat. Articolul 12 (1) Evaluarea are un caracter complex și se referă la: activitatea didactică, activitatea de cercetare, acțiunile de promovare a limbii, literaturii, culturii și civilizației române, recunoașterea internațională a lectorilor de limba română etc. ... (2) Evaluarea lectorilor de limba română este responsabilitatea directorului Institutului Limbii Române care elaborează un raport de evaluare (sinteză) cuprinzând informații și aprecieri din următoarele surse: autoevaluarea activității didactice și de
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]
-
cu privire la activitatea anuală a lectorului de limba română și are ca reper criteriile și indicatorii din fișa de autoevaluare, ... (4) Evaluarea anuală de către comisia de evaluare se referă la activitatea didactică și științifică, la activitatea de promovare a culturii și civilizației românești, precum și la aspectele deontologice și la calitățile comportamentale ale lectorilor de limba română. Aprecierea se face anual și ori de câte ori este necesar, putând fi utilizate raportul anual, fișele de activitate lunară, alte documente transmise de lector sau de universitate, chestionare
REGULAMENT din 5 decembrie 2014 (*actualizat*) privind funcţionarea Corpului lectorilor în cadrul Institutului Limbii Române*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277893_a_279222]