19,941 matches
-
August 1926. Brașov Sighișoara, Tg. Mureș, Cluj, Ciucea, Oradea. L. 23 August Tinca. M. 24 "-" Cheresig turnul lui Vladislav Cumanul Toboliu Chiriș Tărian Sântandrei Sfadă ai (ani) tină o leacă, o lecuță, o țâră. prund cocostârc nănașă horn jumere curechiu mâne, pâne, câne colb părete, păreche holteiu mulțămesc d-tale să deie, să ieie oloiu oală ol (olcior) mâță (mâțoc) Portul oamenilor cu pestelcă, izmene largi, pălărie de paie, pipă lungă. Vorba însă bună și rostire curată, deși se vede amestec
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
întinde unul altuia mâna ca niște vechi cunoștințe. 28 Dechemvrie Credințile d-lui N. Iorga E cel mai mare dintre toți cugetătorii și scriitorii de orice fel, nu numai de azi și numai de ieri, să nădăjduim că și de mâine. Nu știu ce ideie intimă are domnia sa despre divinitate, dar în ultimul timp a asociat la considerațiile sale de artă clerul ortodox, ziarul "Universul" și un Dumnezeu moral și pudic, cărora le-a adaos puțin și poliția Regatului României, la bunele oficii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
își taie singur buricul. Nu s-a auzit drum fără hoți. Copacul nu cade dintr-o singură pălitură de topor. Sapă fântâna până ce dai de apă. Unde-i un suflet acolo-i ș-o nădejde. După iarnă, primăvară. Azi mie, mâne ție. Nu te teme de primejdia amânată. Cu peștele din baltă nu faci negoț. Moartea, mângâierea sărmanului. Degeaba dai săpun harapului și sfat nebunului. Dacă popa iese în drum și se pișă, poporănii dau și ei fuga, ca să se c
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
imponderabile din care se adapă și acum (pr. Partenie) Lințoliul insolvabilității interes specific de partid Trebuie să ne unim pentru a lupta împotriva interesului național amenințat. Țara aceasta cu ultima sforțare a conștiinții sale... ... pentru interesele implacabile ale României de mâne. (Șt. Tătărăscu) Șirah cap. VI. verset 16. Prietinul credincios e leac care dă viață și nemurire; e un bun de preț pe care-l află cei ce se tem de Domnul. Vers. 17: Cel ce slujește Domnului se va bucura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au închinat ode măririlor timpului. În epoca putredă a burgheziei, pictura cea "mai artistică" toată natura moartă și poezia se izola la hermetism. Ne-a fost dat nouă celor de azi să participăm la transformări care vor asigura omului de mâne pacea și dreptatea socială. Nu putem rămânea izolați de interesele semenilor noștri; nu se poate să nu participăm cu toată energia la prefacerile ineluctabile, rezultat istoric și necesar. De aceea revizuirea materialului nostru istoric în legătură cu mișcarea de la 1848 și cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Florica Beraru de la Boroaia) rostind limba literară fără cusur. Că rostirea muntenească e justă știe orice intelectual moldovean. Gramatica uniformizează rostirile. Scriem cu toții "a făcut" și "au venit"; "acesta" și "celalalt". Cu toate rezervele unora dintre noi pentru seară, câine, mâine și pâine pe care le socotim provinciale, oricare cititor din cuprinsul R.P.R. înțelege perfect ce voim să spunem. Cu atât mai mult ne înțelege perfect cu cât Moldovenii ca și Ardelenii au la dispoziție vorbe precise pentru foarte multe perifraze
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
alegorice reprezentatu procesul muncii în socialism, bucuria vieții într-un sitem politic ideal, performanțele sportive deosebite, etc. Culorile predominante pe stadioanele unde aveau loc astfel de manifestări grandioase, erau albul ce simboliza puritatea și lipsa de grijă pentru ziua de mâine și roșul, simbolul comunismului, societatea ideală, în care fiecărui individ i se acordau bunuri după necesități, nu după munca depusă. Este adevărat, Nicolae Ceaușescu avea un cult pentru muncă, fiul țăranului din Scorniceștii Oltului prețuind hărnicia. Sloganurile de felul: ”cine
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
pe mama sa la Basarabi, nu se poate preciza. Probabil, să se ocupe de o afacere în domeniul alimentar. Doamna Băsescu, mama președintelui deținea o mică unitate comercială de distribuit înghețată. Cu locuința asigurată, familia pusă la adăpostul zilei de mâine, a putut să-și exercite funcția de ministru al transporturilor cu mult zel. Nu i-a împieducat pe mineră să vină în București, pentru a protesta, și a-l da jos pe primul ministru Petre Roman, în septembrie 1991. De
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
casei de pe mormânt, credință încă foarte puternică în mentalul arhaic românesc): „«odăile împărătești ale casei de aur» constituie principala încăpere a cavoului”. Și mai frecvent, în basme, i se cere flăcăului să construiască o replică a acestei clădiri fabuloase: „Până mâne la zâuă, să nu să facă zâuă bine, să faceți niște căsi, să să-nvârtească. Ferestrele după Sfântu Soare/ Și ușile după răcoare.” (Poiana - Perișani Vâlcea). Dublura în plan profan a casei care trăiește heliotrop reprezintă, după V. I. Propp
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
încetează de a mai fi Făt-Frumos, el devine «împăratul» pus în fața problemelor omului matur. Făt-Frumos reprezintă o vârstă și o criză întocmai ca și Ileana Cosânzeana”. Vârsta este a saltului ontologic, iar criza aparține cosmosului care „Strigă azi, și strigă mâine,/ Și poimâine pân’ la prânz” (RobeștiVâlcea)326, pentru a fi auzit de cel care-i imită pe zei. Două sunt aspectele care decurg din finalitatea însurătorii regale: inițierea constituie o condiție sine qua non a succesiunii la coroana ființei, iar
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
contextul lui mitic. Într-o colindă din Dragoslavele, Argeș, fecioara își justifică „insolența” de a cânta o melodie sacră prin indicarea etapei existențiale dramatice: „Nu cânt pentru domnul tău/ Și cânt cântecelul meu,/ Că sân’ fată logodită,/ De-az’ pe mâine nunta-mi vine/ Și mă ia de la părinț’/ Și mă trece peste munți,/ Peste munț’,/ La alț’ părinț’,/ Pe codri, la d-al’ socri,/ Peste braz’, la alț’ cumnaț’,/ Peste flor’, l-alte suror’”. Logodna este simultană diluviului prin coincidența
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Momentul intonării cântecului aparține etapei izolante, de purificare și abandon al ființei infantile. Durata acestui intermezzo înainte de consacrarea prin nuntă conține cele 40 de zile ale desăvârșirii spirituale, într-o colindă din Lupșanu, Călărași: „Că io-s fată logodită,/ Astăz’, mâine nunta-m’ vine,/ Până-n patruzej dă zile”. Sentimentul sfâșietor al saltului într-o altă fază ontologică așază munții între noua casă și cea cunoscută în copilărie. Trecerea peste munți marchează la nivel psihologic distanța hiperbolică instaurată odată cu căsătoria, dar conține
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să-mi vârste o cununiță,/ Cununa de cununie,/ Astăzi, mâne, ziua-mi vine”. Desăvârșirea cununii prin ramurile copacului vieții se face sub protecția solară, reverența dendrolatrică fiind aici implicită adulării astrului. Cununa de flori conține astfel însemne ale consacrării, valoarea ei maritală derivând din simbolurile inițierii depășite. Baladele tip I
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
manifestarea triumfală a unei forme tinere, bogate, perfecte”, iată de unde vine grija obsesivă pentru roadele pământenilor. Efortul de supunere a tărâmului arid și convertirea lui la social este sugerat de metafora compoziției nefirești: „Cine-i ară pogonu de alamă și mâine dimineață să-i aducă pâine caldă, zâce, îi dă fata după el” (Fărcașele - Olt), „Iaca-mpăratu dă di vesti prin țarî c-ave un deal di marumurî. Cini-i arî dealu di marmurntr-o zi, îi dă fata după dânsu și jumătati din
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lasă brăzdată de plugul ordonator și duce la pârg fructul din care se trage băutura nemuririi. Amintirea mai recentă a valorificării agricole a spațiilor sălbatice a dus în basme la cerințe cu un grad de accesibilitate mai mare: „Dacă până mâine dă dimineață - ’ce, vez’ pădurea aia - nu mi-ei aduce pâine coaptă de-acolo din pădurea aia, eu-ț’ tai capu!” (Voia - Dâmbovița). Defrișarea solicitată anulează existența spațiului inițiatic, ca închidere a accesului în sacru, ulterioară cunoașterii lui. Dimensiunea inițiatică
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a tânărului care nu a putut opri haosul din expansiune și a fost el însuși absorbit. Ca și în cazul defrișării, curățarea locului stăpânit de plantele inutile social o fac ajutoarele năzdrăvane: „Vezi tu acolo leasa aia de mărăcini? Până mâine s-o prefaci în holdă de grâu, iar dimineață să-mi aduci pâine caldă pe tavă. Altfel, unde-ți stau talpele o să-ți stea și capul!”. Toate însămânțările miraculoase germinează și dau în pârg pe timpul nopții, ca metaforă a lumii
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
frumoși și foarte vorbăreață dar n-a trăit mai mult de 5 ani și a murit. O durea tare capu. Și ea a spus copiilor când era bolnavă: "Măi băeți hai să ne jucăm că eu îs foarte bolnavă și mâne, poimâne voi muri și nu m-oi mai putea juca cu voi"! După cum s-a și întâmplat. Am plâns-o cu toți pe biata copilă Zamfira, foarte deșteaptă și înțeleaptă și harnică, că după puterea ei ajuta pe mama la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
era din orașul Fălticeni strada Petrari. Era un om foarte de treabă și foarte bun la inimă. Eu mă duceam pe la el și-i ajutam, ba să strâng coalele de hârtie, ba să spăl piatra. Și așa azi și așa mâne, am deprins și eu meșteșugul să pot autografia. Și în clasa a IV-a am autografiat un caiet de medicină veterinară după explicația Dlui Profesor Gheorghe Apostolescu și unul de Psihologie după explicația Dlui Profesor de Pedagogie Const. Meissner [42
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
în Moldova ? Mie să-mi spui tot, dar tot adevărat ". Și i-am spus tot adevărul. Și ea m-a netezit pe cap și mi-a zis: "Să nu plângi ! Mi-a dat tata o mie de lei, ca zestre, mâne dimineață, ți-o pun în mână s-o dai acolo și cu ajutorul lui Dumnezeu, vom mai plăti și 150 lei și vom scăpa, numai noi să fim sănătoși ". Așa de deșteaptă și de înțeleaptă a fost scumpa și draga mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
Mănăstirea Râșca, hoți și foarte periculoși. Așa a fost nunta Floricăi celei prea frumoase a lui bădia V.Grigoriu și a țaței Elionora. Și primăvara în luna Martie ne-am trezit cu o scrisoare de la Dtru Ungureanu cumnatul meu: "Veniți mâne la Râșca, că-i înmormântarea Floricăi a lui dl. Brigadir Silvic Vasile Grigoriu ". Și ne-am dus călări, că aveam două iepe: Nastasia și Dochița. Eugenia soția mea mergea călare ca un sergent de la artilerie. Ea a încălicat pe Nastasia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
durerea din picioare, privești în zare și-ți continui drumul. Cu siguranță și ceilalți trăiesc aceeași experiență a suferinței, a răbdării, a curajului dar și a bucuriei senine de a merge mai departe. Și așa te cunoști mai bine. Și mâine vei face la fel. Vei întâlni multe persoane pe care le-ai văzut astăzi și vei întâlni și altele noi, toți pelerini. Și mai înveți să te cunoști pe tine în han- albergue, dormind în comun, pe paturi suprapuse, cu
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
în biserică ci pe străzile satului sau la vreun bar servind o cafea sau un pahar cu vin sau suc. - S-a făcut seară. La marginea satului, de unde se deschide o priveliște minunată spre locurile unde mă vor purta picioarele mâine, găsesc o masă mare din piatră înconjurată de bănci din lemn iar lângă ele este obișnuita fântână, bucuria și salvarea pelerinilor în drumul lor lung și dificil spre Santiago. Nu departe sunt casele din marginea satului. Lângă peretele uneia, pe
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
admir oleandrii albi și roșii, și în sunetul muzicii mă întreb de ce oare acel spaniol de lângă treptele de la intrare trebuie să vorbească atât de tare la telefonul mobil, deranjând reprezentația muzicală. Ar cam fi cazul să merg la culcare. Mâine în zori voi părăsi acest - frumos oraș, din care am văzut ceva, puțin, foarte puțin, dar care mi-a încântat ochiul și mi-a umplut inima de bucurie și frumusețe. îmi pare rău că nu am timp să-l vizitez
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
spre Santiago, pentru ca apoi spre amiază să înceapă a intra în localitate următorul corp de armată, următorul convoi al celorlalți călători însemnați cu scoica de pe rucsac sau de pe haine, care, și ei, vin mereu dinspre răsărit și se vor îndrepta mâine spre apus. Este o „procesiune” zilnică, pe care localnicii o văd și o admiră cu respect, de la naștere, și îi va însoți până la mormânt. Impresionantă această continuă „procesiune” a pelerinilor ce dă identitate, viață, măreție, - solemnitate celui mai vechi și
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]
-
jucat cărți câteva ore golind și o sticlă cu vin și râzând zgomotos. - Am fost la responsabila hanului să o întreb dacă în localitate se celebrează astăzi Sf. Liturghie și mi-a răspuns că nu, dar biserica este deschisă iar mâine fiind duminică se va celebra la 10.30. Este frumos și pentru că în dormitor sunt mai multe icoane, cu Inima lui Isus și Inima Mariei. Dar nu văd pe nimeni să se roage, de exemplu, la masă. Este frumos apoi
Pelerin la Santiago de Compostela by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1841_a_3168]