18,600 matches
-
artistului către monumental, au devenit de-a lungul timpului o marcă prin care posteritatea a recunoscut și a apreciat opera sa. Artistul a realizat pe parcursul vieții lui o serie de picturi monumentale pe pânză, dintre care se remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
Artistul a realizat pe parcursul vieții lui o serie de picturi monumentale pe pânză, dintre care se remarcă cele cu tematică istorică "Judecata boierilor înainte de moartea lui Ștefan cel Mare" și "Portretul lui Mihai Viteazul", peisajul "Valea Oltului" și lucrarea din tematica rurală intitulată "Cosașii". Cum singur a declarat că monumentalul se realizează cel mai bine în frescă, Verona a executat o serie de lucrări de pictură murală care au devenit celebre. Aspirația lui către monumental s-a concretizat în final și
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
lui Gheorghe Cantacuzino, plafoanele sunt boltite și pictorul a ales să execute comanda în tempera direct pe perete. La Kalinderu unde plafoanele erau plane, artistul a făcut patru lucrări pe pânză pe care le-a aplicat pe suprafețele de decorat. Tematica lucrărilor de la Kalinderu este lipsită de claritate și anecdotica destul de confuză. Afirmația poate fi argumentată prin faptul că în mijlocul unor nuduri care aparțin unei concepții bahice, apare o țărancă îmbrobodită care are o vestimentație specifică satelor rurale românești. Ion Zurescu
Arthur Verona () [Corola-website/Science/308778_a_310107]
-
academicianului Ion C. Inculeț și a soției sale, principesa Ruxandra Bașotă. Cei care au finalizat construcția au fost frații Ion I. Inculeț și Georgel I. Inculeț, fiii marelui om politic Ion C. Inculeț. Biserica este pictată în ceară, cu o tematică deosebită și inedită, pictura fiind realizată în anul 1947 de către prof. univ. Ștefan Constantinescu de la Facultatea de Belle Arte din București. Biserica a fost sfințită în anul 1947, apoi, în anul următor, ca urmare a voinței ctitorilor, capela, împreună cu pământul
Biserica Sfântul Ioan Botezătorul din Bârnova () [Corola-website/Science/308895_a_310224]
-
un public fidel. Fără a-și nega o clipă caracterul popular, teatrul a reușit să mențină între cele 320 de titluri din dramaturgia română și universală, propuse în peste 50 de ani de existență, un echilibru benefic între divertisment și tematica filosofică, între râsul eliberator și gravitatea problemelor esențiale. În peste două decenii legate de prezența lui Horia Lovinescu, Teatrul Nottara și-a ridicat stacheta ofertelor și a făcut propuneri incitante în scopul unei deschideri culturale, prin înnoire problematică și estetică
Teatrul Nottara () [Corola-website/Science/308862_a_310191]
-
-se în tendințele acelor vremuri în care s-au intensificat schimburile culturale dintre Ardeal și România, se poate spune că Sava Henția și-a adus contribuția la cristalizarea conștiinței naționale românești. Aspirant devotat către marile compoziții, a realizat alegorii cu tematică mitologică sub influența stilistică a lui Pierre Prud'hon, cu umbre catifelate din care se detașează scăldate într-o lumină argintie, nuduri adolescentine pline de senzualitate. A realizat la Paris alegoriile "Psyche părăsită de Amor" și "Aurora", lucrări care au
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
în România în secolul al XIX-lea. Alte lucrări importante care l-au definit ca reporter de război au fost: "În tabără, Gara de mărfuri, Cai la conovăț, Turc cu narghilea, Vânzători de covoare". Sava Henția a abordat pictura cu tematică istorică, cele mai reprezentative creații au fost: "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, portretul lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
fost: "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci la Giurgiu, portretul lui Tudor Vladimirescu, Intrarea triumfală a lui Traian în Sarmisegetuza, Legenda meșterului Manole, Moartea lui Ștefan cel Mare, Ștefan cel Mare după bătălia de la Codrii Cosminului" și "Sacrificiu roman". Tematica socială prezentă și ea în opera artistului se remarcă în tablourile în care pictorul a înfățișat oameni ai străzii, cerșetori și copii săraci. În plus, Sava Henția a realizat picturi din care transpare pitorescul iarmaroacelor și al îngrămădirilor comerciale rurale
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care un pictor ar trebui să le aibă și care, sunt indispensabile redării trăsăturilor esențiale într-un portret și mai ales necesare construirii unui grup după legile compoziției. Mărturii ale talentului său din această perioadă stau schița pentru compoziția cu tematică religioasă intitulată "Fecioara cu pruncul", secondată de Sfântul Ioan și un înger într-un peisaj, și "Portretul de bărbat" care s-a aflat la Muzeul Toma Stelian. Sava Henția și-a continuat studiile între anii 1871 - 1874 mai întâi vizitând
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
către o realitate vie din care lipsesc afectările manieriste sau orice alte rețete. La întoarcerea în România, Sava Henția s-a angajat în anul 1875 ca profesor suplinitor la Azilul „Elena Doamna” și din acest moment s-a îndepărtat de tematicile de influență pariziană și s-a apropiat din ce în ce mai mult de pictura tradițională. Păstrându-și serviciul de suplinitor, el a câștigat în anul 1876, concursul pentru postul de profesor de desen și caligrafie la Externatul Secundar de Fete din București. Munca
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
cu ajutorul mijloacelor folosite cu sobrietate precum și sinceritatea emoțiilor care reies din pictarea grațioasă a unui chip de femeie, se regăsesc în opera lui Sava Henția cu precădere în creația sa izvorâtă din principiile realismului mai mult decât în compozițiile cu tematică religioasă sau mitologică. Stau mărturie în acest sens portretele de italience pline de frăgezime și de adevăr profund uman. O lucrare de excepție pentru acele vremuri este studiul de "Nud bărbătesc" din anul 1873 care pe atunci se constituia, înainte de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
de la Henția lucrări în care se poate observa o tenacitate în pătruderea esenței subiectului reprezentat. Astfel, el a făcut opere convingătoare și pline de adevăr. Dacă se face o comparație între Sava Henția și Nicolae Grigorescu, de care, prin prisma tematicii îl apropie dragostea pentru oameni și natură, Henția este un colorist și un desenator mai putin strălucit. Punctele sale forte sunt tehnica sigură și robustețea realismului afișat. El a adus în opera sa un timbru personal și apăsat, rostit cu
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
artist de primă țâșnire ca Nicolae Grigorescu. Adevărata dimensiune a calităților lui Sava Henția în vederea realizării de mari compoziții care au multe personaje integrate în cadrul unui peisaj este relevată de mulțimea lucrărilor pe care le-a făcut în ulei din tematica războiului. Pe lângă scenele din război, Sava Henția a pictat și aspecte din viața țăranilor bulgari, scene exotice din Nicopole cu peisaje care reflectă pustiirea războiului sau picturi de gen ca "Turc cu narghilea" și "Vânzători de covoare". Cele mai bune
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Gara de mărfuri", "Cai la conovăț" și acuarela "Întâlnirea". Pictura "Cai la conovăț" a fost realizată în anul 1886, după nouă ani de la război. În ea se văd remarcabilele calități pe care Henția le avea în redarea anatomiei cabaline. Reluarea tematicii de război după terminarea acestuia a reprezentat pentru artist o caracteristică care nu poate fi afirmată pe deplin în cazul lui G.D. Mirea sau Nicolae Grigorescu. Se poate spune despre Sava Henția că a fost mai înclinat către tematica de
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Reluarea tematicii de război după terminarea acestuia a reprezentat pentru artist o caracteristică care nu poate fi afirmată pe deplin în cazul lui G.D. Mirea sau Nicolae Grigorescu. Se poate spune despre Sava Henția că a fost mai înclinat către tematica de război, către pictura istorică, către compoziția cu mulți oameni și cai în mișcare, tocmai datorită unei tehnici viguroase care aparține realismului în artă. Pentru compozițiile pe care Henția le-a făcut în timpul campaniei din 1877, el a fost decorat
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
artistul realiza și schițe ale scenelor mai puțin eroice, dar pline de veridicitate și umanitate care se derulau în această campanie militară din spatele frontului. Pe Henția l-a preocupat aspectul economic al războiului și necesitatea de a-și nota această tematică nu s-a redus numai la o satirizare a grotescului rechiziționării imediate de la cetățenii bulgari. Pe el l-a interesat să surprindă cu exactitate aspectul unei gări - "Gara de mărfuri", observate dinspre magaziile cu cereale unde se îmbulzeau carele și
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
muncă asiduă și febrilă de descărcare a sacilor în piramidă. Un accent suplimentar a fost adus de Henția prin figurarea sârmelor de telegraf care fragmentează cerul alburiu al compoziției, dominând imaginea cu oamenii care sunt cuprinși în ea. Pictura cu tematică istorică l-a preocupat pe Henția încă de la începuturile sale în pictură. Sub influența profesorului său de la Școala de Belle Arte din București, Theodor Aman, Henția a pictat în anul 1870 tabloul intitulat "Ostașii lui Mihai Viteazul izgonind pe turci
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
sensibil la regulile impuse de ritualul care se constituie de fapt ca temă narativă a tabloului. Prin modul de construcție a compoziției, prin plasarea și dimensionarea personajelor, pare că acestă lucrare ar defini o concepție a lui Sava Henția asupra tematicii istorice. Această concepție este lipsită de grandilocvență, este realistă și firească. Această particularitate este întărită și de faptul că unghiul din care se vede perspectiva scenei este unul aflat deasupra înălțimii personajelor, făcându-le astfel să fie privite de sus
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
lui Sava Henția prin opoziție cu meritul de a realiza legenda fără să recurgă la proiectări fantastice care duc indubitabil, la final, la deformarea perspectivei. "Legenda Meșterului Manole" este o operă semnificativă a modului prin care Sava Henția a conceput tematica istorică și legenda. El a fost mult mai mult atras de munca oamenilor anonimi decât de înfățișarea somptuoasă a domniței și a voievodului. Compoziția este importantă și pentru că ea nu relevă niciun amănunt biografic. Este cu totul imposibil ca figurând
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
unor teme grigoresciene în portrete ca "Tânără țărancă torcând". Ea este înfățișată într-un costum tradițional și cu o broboadă roșie atârnând pe umăr. Provenind de la Pinacoteca Municipală, aflată astăzi la Muzeul Național de Artă, lucrarea este argumentul care apropie tematica de cea a lui Nicolae Grigorescu, dar rezolvată într-un cu totul alt mod, conform cu stilul realist pe care l-a practicat. Din amintirile memorialistului Iuliu Roșca anterioare anului 1888, se menționează că interesul acordat de Henția tematicii sociale a
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
care apropie tematica de cea a lui Nicolae Grigorescu, dar rezolvată într-un cu totul alt mod, conform cu stilul realist pe care l-a practicat. Din amintirile memorialistului Iuliu Roșca anterioare anului 1888, se menționează că interesul acordat de Henția tematicii sociale a fost o constantă pentru artist. Iuliu Roșca a amintit că a văzut în atelierul pe care Henția îl avea în curtea Azilului „Elena Doamna”, pe lângă naturi moarte peisaje și flori și picturi de gen așa cum au rămas moștenire
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
Moșilor cu curiozitățile lui", lucrare care amintește de pânzele documentare ale lui Carol Popp de Szathmári, Amedeo Preziosi, Emil Volkers sau Henric Trenk, sau ca "Trei băieți diavoli, sorbind ca o picătură profirul din pahare la umbra frunzarului din fața cârciumii", tematică împrumutată din opera lui Theodor Aman, sau ca "Țăranca ducând merinde la câmp". Sava Henția a realizat picturi care au statut documentar, din ele transpare pitorescul iarmaroacelor și a îngrămădirilor comerciale rurale. Acuarela "Bâlciu în Brebu" este o îmbinare dintre
Sava Henția () [Corola-website/Science/308924_a_310253]
-
realizează prin reprezentarea zeilor și a faraonilor mai mari decât celelalte personaje pentru a exprima sacralitatea lor. Atât statuile cât și relieful este realizat pentru a decora pereții mormintelor, templelor, sau palatelor regale. Compozițiile sunt sub formă de frize, iar tematica este diversificată, astfel încât alături de procesiuni religioase sau funerare, ritualuri sacre și de înmormântare pot apărea, subiecte din viața de zi cu zi(scene de muncă, vântoare etc.). În perioada Regatului Nou, sculptura egipteană exprimă rafinament și eleganță prin stilizări și
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
pe parcurs pictura murală devine o secție importantă, de mare amploare, luând locul acestuia în decorarea perețiilor de morminte, temple sau coloane. Tehnica frescei este folosită des, iar scenele sunt așezate în frize pe tot peretele, de la sol, la tavan. Tematica e bogată, variată cu scene din viața coditiană(banchete, dansuri, petreceri sportive, etc.) sau ritualuri de cult și înmormântare. Și în pictură se folosește legea frontalismului, și uneori a hieratismului. Personajele sunt statice sau în mișcare, încadrate în peisaj, sau
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
și ziguratul, se construiau din cărămidă și foarte puțin din piatră și lemn. Acestea erau decorate cu cărămidă smălțuită și reliefuri. Sculptura pune în evidență atât statuile ce înfățișau regi și personalități importante ale statului cât și relieful având o tematică inspirată preponderent din lupte și războaie. Prin prezentarea victoriilor obținute împotriva dușmanilor relieful prezenta defapt gloria statului. Exemple pot fi: Statuile lui Gudéa, Stela regelui Naram Sim, Stindradul din Ur. Arta asiriană se întâlnește și înflorește în orașe importante ca
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]