18,115 matches
-
baza câtorva cazuri din care rezultă cum o anume slobozie, dată ca exemplu tipic, era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată slobozii nu puteau avea vecini. Situația este mai complexă, consecință a diversităților de împrejurări de la sat la sat în evoluția lor social-economică și în raport de anumiți factori politici investiți cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
era locuită de oameni ajunși în starea de vecinie. Dar de aici nu reiese că toate satele cu statut de slobozii au fost populate exclusiv cu vecini și nici că sate care nu au fost niciodată slobozii nu puteau avea vecini. Situația este mai complexă, consecință a diversităților de împrejurări de la sat la sat în evoluția lor social-economică și în raport de anumiți factori politici investiți cu drepturi de stăpânire. Noi avem și ne exprimăm convingerea că nici din acest punct
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și de un singur stăpân la timpul dat, îngloba satele Siliștea (adică Umbrăreștii partea de nord), Tămășenii și Bozieștii. Dar, nici despre locuitorii din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești, cunoaștem că, pe 18 noiembrie 1742, înainte de ceea ce s-a numit dezrobirea vecinilor, se scria vel căpitanului de Tecuci să ia măsuri și să fie puși „la bir cu satul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
din respectivele sate nu avem știri că au venit de aiurea, nici că au avut statutul de vecini. Despre cei din Siliștea, în timpul consemnării cu numele de Umbrărești, cunoaștem că, pe 18 noiembrie 1742, înainte de ceea ce s-a numit dezrobirea vecinilor, se scria vel căpitanului de Tecuci să ia măsuri și să fie puși „la bir cu satul Umbrărești”, de unde înțelegem că nu se aflau în starea de vecini din moment ce puteau alcătui o singură unitate fiscală. E de presupus că, după
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cunoaștem că, pe 18 noiembrie 1742, înainte de ceea ce s-a numit dezrobirea vecinilor, se scria vel căpitanului de Tecuci să ia măsuri și să fie puși „la bir cu satul Umbrărești”, de unde înțelegem că nu se aflau în starea de vecini din moment ce puteau alcătui o singură unitate fiscală. E de presupus că, după separarea din 1704, cele două comunități umbrăreștene, cea a răzeșilor din partea de jos și cea a sătenilor de sub stăpânirea boierului Manolache Costachi din partea de sus, să se fi
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
despărțitoare pomenită în urmă, ci și sub aspectul obligațiilor față de stat, birul. Acum, în 1742, când Manolache Costachi deține dregătorie înaltă, mare vornic, putea dispune reunificarea fiscală, care e posibil să fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și a veciniei putem conchide că nu a existat o asememea categorie de țărani în satele noastre, că țărănimea umbrăreșteană a cunoscut numai cele două categorii și anume: sătenii liberi - răzeșii - ce și-au conservat vechile structuri economice și administrative
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost locuitorii din Siliștea (Umbrăreștii partea de sus), Bozieștii (numit mai apoi Slobozia), Tămășenii și Torceștii. Se poate spune că reforma lui Constantin Mavrocordat, din 1 iunie 1749, nu a produs în satele noastre o eliberare de vecinie, neexistând vecini. Asta nu înseamnă că actul mai sus amintit nu a produs schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
eliberare de vecinie, neexistând vecini. Asta nu înseamnă că actul mai sus amintit nu a produs schimbări importante în viața țăranilor dependenți de la noi, toate în favoarea stăpânilor de moșii. Actul în sine a fost conceput ca o interdicție față de asimilarea vecinilor cu robii țigani de către numeroșii stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpâni de moșii, constatându-se și consemnându-se: „adevărul că vecinii robi nu sunt, nici că stăpânesc cu nume de robi; fiindcă numai țiganii au acea robie, carii cu femeile și copii lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
lor slujescu pe toate zilele stăpânilor săi. Iară vecinii numai partea bărbătească slujescu, scoțând la lucru numai un om dintr-o casă, măcar câți ficiori a avea omul; iară partea femeiască nu slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
slujește, nici au acea supunere ca robii. Că vecin va să zică sătean megiaș fără de moșie, atâta numai că din sat nu este volnic să iasă”, fiind legat de moșie. Din pasajul de mai sus reiese clar în ce consta calitatea de vecin: om fără moșie și legat de sat, mai exact spus de stăpânul satului în care se afla. Nu aceeași era situația locuitorilor din Torcești, spre exemplu, după ce în 1683, cea mai mare parte dintre ei și-au înstrăinat nu pământul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
a zecea”, adică dijma, plus adetul, nu este exceptat în cazul de față, aceasta fiind regula stabilită din străvechime. Se poate constata de aici și faptul că oamenii obligați la dijmă, în schimbul dreptului de folosință, nu pot fi asimilați categoriei vecinilor. Iar cele mai multe sate dependente de o stăpânire boierească sau mănăstirească din Moldova nu au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru satele de pe teritoriul comunei Umbrărești. Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
străvechime. Se poate constata de aici și faptul că oamenii obligați la dijmă, în schimbul dreptului de folosință, nu pot fi asimilați categoriei vecinilor. Iar cele mai multe sate dependente de o stăpânire boierească sau mănăstirească din Moldova nu au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru satele de pe teritoriul comunei Umbrărești. Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume de bani sau altă înlesnire de la o autoritate, nu deveneau sate locuite de vecini, ci, pur și simplu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
au fost populate cu vecini, situația fiind aceasta și pentru satele de pe teritoriul comunei Umbrărești. Ele, satele, înstrăinindu-și dreptul lor de autoconducere prin obște în schimbul unei sume de bani sau altă înlesnire de la o autoritate, nu deveneau sate locuite de vecini, ci, pur și simplu, se îndatorau să dea a zecea = dijma și să efectueze stăpânului anumite munci gratuite, datorându-i și ascultarea corespunzătoare în tot ce-i va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stăpânului anumite munci gratuite, datorându-i și ascultarea corespunzătoare în tot ce-i va învăța, adică le va cere sau porunci, dar tot după reguli ancestrale adaptate pe parcursul timpului intereselor celor puternici. Deosebirea ce exista între țăranii cu statut de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
de vecini și țăranii dijmași din satele dependente o găsim definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
definită clar în Anaforaoa Divanului Domnesc din 1775 în care citim: „în vremea trecută a fericițiilor și întru pomenire răposaților domni [...], toate monastirile și neamurile boierești aveau pe moșiile lor vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecini dați danie și miluire împreună cu moșiile [...] și pe acești vecini îi stăpâneau din neam în neam, slujindu-se cu dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
dânșii la toate trebuințele și în fieștecare vreme și loc întocmai ca și cu robii țigani”, cu deosebirea că pe vecini „nu-i puteau vinde pe câte unul, ca pe țigani” ci numai „când se vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vindea vreun sat intra și vecinii câți era (sic) într-acel sat la prețul cumpărăturii și nici erau volnici a se duce aiurea”; în schimb, țăranii dijmași, „lăcuitori câți erau trăitori pe moșii stăpânești de se hrăneau, deși nu erau vecini, dar la toate trebuințele ce aveau stăpânii moșiei fără soroc lucrau”, adică oricând și oriunde stăpânul îi putea folosi, ceea ce nu era întru-totul adevărat deoarece muncile, sub termenul de slujbă, se făceau „după obicei” reglementat de practica necesităților și a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Torcești și Umbrăreștii-partea de sus (Siliștea) după înstrăinarea dreptului de autoconducere și până la reforma lui Constantin Mavrocordat din 1749, deci țărani dijmași în sluba stăpânului de care satul devenise ascultător. Transformarea esențială din anul 1749 nu a constat în dezrobirea vecinilor, cum s-a acreditat și s-a scris, cât în a fixa mai temeinic și mai precis obligațiile dijmașilor față de stăpânii satelor. Căci dacă, în prima sa parte, actul pare a ameliora și a avantaja pe țăranii din categoria vecinilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
vecinilor, cum s-a acreditat și s-a scris, cât în a fixa mai temeinic și mai precis obligațiile dijmașilor față de stăpânii satelor. Căci dacă, în prima sa parte, actul pare a ameliora și a avantaja pe țăranii din categoria vecinilor, prin prevederile din final el face o asimilare a lor cu țărănii dijmași, înrăutățind și agravând situația social-economică a acestora. Accentul este pus în lege pe forța de muncă necesară stăpânilor de sate și moșii, aspect ce se desprinde și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
rânduială ce cade a /se/ păzi între stăpânii moșiilor și între lăcuitorii ce se hrănesc pe dânsa”. Boierii consideră că, după 1749, „din vreme în vreme ștergându-se de istov numele vecinătății și rămâind și aceia ce s-au numit vecini în rândul celorlalți lăcuitori, au început unii dintr-înșii nici slujba cea orânduită pe an la stăpânii moșiilor a face, alții din stăpâni, iarăși, sălindu-i mai mult și peste putința lor”, motiv de numeroase „pricini și judecăți; și așa din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
nu au rămas în afara acestei situații. Bătrânii satului vorbeau în perioada interbelică ca despre niște amintiri amare, cum ei au trăit și au muncit „înainte de război ponturile boierești” la arendașii moșiilor Umbrărești (Traian Cristescu) sau Torcești (C. Bușilă). Părinții și vecinii noștri, urmași de răzeși, relatau sărbătoarea când se adunau și își depănau amintirile și trăirile despre calvarul lucrului în „dijmă” la boieri. De pildă, trebuia să plece tot satul de pe la miezul nopții la recoltatul porumbului pe Valea Lupei, o distanță
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
el devine megieș și stăpân individual pe partea rezervată lui. Repetăm, dat fiind că partea de loc atribuită lui, cu toate sursele aducătoare de venituri și obligații, rămâne alături de locul răzeșilor rămași încă devălmași, cel separat devine megieș al lor, vecin de moșie și nimic mai mult. Că așa stau lucrurile ne-o demonstrează textul prin surplusul de precizări: „din ceasul ce un răzaș ș-au despărțit partea lui cu hotare de loc, din ceasul acela au încetat a fi răzaș
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]