21,644 matches
-
Hyrieus 152 din care o legendă tardivă a făcut un țăran bătrân care le-a acordat ospitalitate în coliba sa. Pentru a-l răsplăti, zeii acceptă să-i îndeplinească dorința de a avea un fiu. Fiindcă el nu are soție, zeii dau naștere fiului, punând sămânța lor în pielea boului sacrificat în cinstea lor. Aceasta este îngropată și astfel ia naștere Orion. Avem aici versantul pozitiv al ospitalității răsplătite prin împlinirea dorințelor. Acestea pot fi, de altfel, întoarse împotrivă. Lipsa de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
altfel, întoarse împotrivă. Lipsa de ospitalitate este astfel pedepsită prin chiar îndeplinirea dorinței. Un singur exemplu: fabula lui Fedru (pe care unii o consideră o transcriere stângace a unui vechi mit) care povestește cum Mercur promite, dezvăluindu-și identitatea de zeu, celor două femei care l-au primit rău, îndeplinirea unei dorințe. Una dorește ca pruncul ei din leagăn să devină un bărbat cu o barbă frumoasă și imediat copilul se trezește împodobit cu barbă enormă. Cealaltă, căreia îi plac mult
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
mult bărbații, dorește ca tot ce ea atinge să o urmeze. Când vede că pruncul are barbă, ea începe să râdă și trebuie să-și șteargă nasul: cum își atinge nasul, acesta îi urmează mână, crescând. Vedem că ospitalitatea oferită zeilor urmează o schemă cel mai adesea identică și foarte simplă. După hotărârea de a-i vizita pe oameni, zeii cer, incognito, ospitalitate: ei sunt mai întâi prost primiți, apoi bine primiți. Ei îi pedepsesc pe unii, îi răsplătesc pe alții
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să râdă și trebuie să-și șteargă nasul: cum își atinge nasul, acesta îi urmează mână, crescând. Vedem că ospitalitatea oferită zeilor urmează o schemă cel mai adesea identică și foarte simplă. După hotărârea de a-i vizita pe oameni, zeii cer, incognito, ospitalitate: ei sunt mai întâi prost primiți, apoi bine primiți. Ei îi pedepsesc pe unii, îi răsplătesc pe alții, fie salvându-i de la o pedeapsă colectivă, fie oferindu-le o recompensă (îndeplinirea unei dorințe). Numeroase povești urmează aceeași
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cum Perkunos se plimba pe pământ în vremea în care animalele vorbeau încă. El se întâlnește cu un cal și îl cere să-i arate drumul. Calul îi răspunde că nu are timp. În schimb, un vițel i-l arată. Zeul pentru a-l pedepsi pe cal îi spune că nu se va sătura niciodată și că va trebui să mănânce tot timpul. Vițelului îi dă pacea, satisfacerea foamei și posibilitatea de a rumega în liniște. Într-o poveste din Saxa
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
citate, precum cel al lui Leto, al lui Makelo și al fiicei sale Dexithea la telhini etc. Învățăturile poveștii Desigur "puțin contează că ființa supranaturală care îndeplinește dorințele este uneori un călător venit din ceruri și că se numește Mercur, zeul Fo, Sfântul Petru sau Sfântul Pavel, sau bunul Dumnezeu, că el este uneori un geniu binefăcător și recunoscător, un demon familiar, o diavoliță, spiritul lui Python, o Zână..."153: ceea ce contează sunt învățăturile trase din aceste povești. Prima, dată de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sau Sfântul Pavel, sau bunul Dumnezeu, că el este uneori un geniu binefăcător și recunoscător, un demon familiar, o diavoliță, spiritul lui Python, o Zână..."153: ceea ce contează sunt învățăturile trase din aceste povești. Prima, dată de Ovidiu este că: "Zeii au grijă de cei pioși și cei care-au cinstit trebuie să fie cinstiți". A împlini actul de ospitalitate înseamnă în numeroase culturi a-i cinsti pe zei. Ulise adresează mereu aceeași întrebare atunci când ajunge pe țărmuri noi, întrebare care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
sunt învățăturile trase din aceste povești. Prima, dată de Ovidiu este că: "Zeii au grijă de cei pioși și cei care-au cinstit trebuie să fie cinstiți". A împlini actul de ospitalitate înseamnă în numeroase culturi a-i cinsti pe zei. Ulise adresează mereu aceeași întrebare atunci când ajunge pe țărmuri noi, întrebare care pune pe același plan teama de zei și practicarea ospitalității (Odiseea,13, 200-2002). Desigur există în fenomenul de ospitalitate ceva care ține de mana, care trimite la ceva
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
cei care-au cinstit trebuie să fie cinstiți". A împlini actul de ospitalitate înseamnă în numeroase culturi a-i cinsti pe zei. Ulise adresează mereu aceeași întrebare atunci când ajunge pe țărmuri noi, întrebare care pune pe același plan teama de zei și practicarea ospitalității (Odiseea,13, 200-2002). Desigur există în fenomenul de ospitalitate ceva care ține de mana, care trimite la ceva magic deși nedeterminat sau la un fenomen legat de sacru. În Forme elementare ale vieții religioase, Durkheim scrie că
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
numinoasă în care Rudolf Otto vedea esența sacrului. Necunoscutul generează teamă și înfiorare, chiar dacă aduce și o deschidere către lumea exterioară, chiar dacă aduce cuvinte noi. El este totodată amenințare și dar154. Odiseea cunoaște astfel de situații teoxenice. Pretendenții știu că "zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii" (Odiseea, 17, 485-487)155. Iar întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia el însuși forma vizitei unui zeu. El seamănă în multe privințe cu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
de situații teoxenice. Pretendenții știu că "zeii adesea, sub fel de fel de înfățișări, colindă pribegi orașele ca să cunoască dreptatea și ticăloșia lumii" (Odiseea, 17, 485-487)155. Iar întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia el însuși forma vizitei unui zeu. El seamănă în multe privințe cu o divinitate, deși e deghizat în cerșetor. Eumeu, cu toate că e sărac, acționează ca și Philemon și Baucis și, în schimb, Ulise îl binecuvântează și mai târziu îi promite o răsplată. Pedeapsa pretendenților este aceea
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
e deghizat în cerșetor. Eumeu, cu toate că e sărac, acționează ca și Philemon și Baucis și, în schimb, Ulise îl binecuvântează și mai târziu îi promite o răsplată. Pedeapsa pretendenților este aceea care îi așteaptă pe cei care nu acordă ospitalitate zeilor. Iar fiul său, Telemah, este primul care îl ia pe Ulise drept un zeu când acesta i se dezvăluie sub forma unei epifanii și el își ferește privirea... Această situație teoxenică bine cunoscută își are importanța ei, fiindcă Ulise nu
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și, în schimb, Ulise îl binecuvântează și mai târziu îi promite o răsplată. Pedeapsa pretendenților este aceea care îi așteaptă pe cei care nu acordă ospitalitate zeilor. Iar fiul său, Telemah, este primul care îl ia pe Ulise drept un zeu când acesta i se dezvăluie sub forma unei epifanii și el își ferește privirea... Această situație teoxenică bine cunoscută își are importanța ei, fiindcă Ulise nu este doar un erou vindicativ care răzbună un afront personal, el este acela care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
vorba de o femeie sau o văduvă, sau de cineva marginal, aflat într-o situație de semi-excludere. Povestea piticului care se întoarce acasă, din legendele germane ale fraților Grimm 156 seamănă, de altfel, cu cea despre Filemon și Baucis, dar zeii greci sunt înlocuiți de către ființe din mitologia germanică (pitic și uriaș). Piticul nu a găsit găzduire la oamenii din sat care își bat joc de el; el este primit de un cioban bătrân și femeia lui care îi oferă pâine
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și părinți neospitalieri. Și aici, în pozițiile familiale, ființa slabă, izolată, dezarmată este cea face dovadă de generozitate în găzduire. Sfârșitul poveștii inversează situația, avariția celor bogați conduce la ruinarea lor, bunătatea celui săra conduce la bogăție. Este evident că zeii văd dincolo de aparențe, că ei sondează inimile și că răsplătesc generozitatea dezinteresată. Oaspetele necunoscut acționează ca un fel de "deux ex machina" care permite realizarea dorințelor. O asemenea teodicee în care sunt supravegheate și pedepsite infracțiunile este, fără îndoială, de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
trecători amintește de Abraham așezat în fața cortului său și de cei trei îngeri (Abraham și Sara sunt bătrâni și fără copii, ca Filemon și Baucis, dar spre deosebire de cuplul biblic, aceștia din urmă sunt foarte săraci). Ovidiu știe să picteze puterea zeilor și venerarea lor de către oameni (toate acestea sunt integrate în povestire și ca răspuns la incredulitatea lui Pirithous față de povestea pe care o povestește Achelous). Dar el știe și mai bine să reprezinte cu forță elementele esențiale ale acestei idile
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două culori diferite din roadele neprihănitei Minerve și coarne de toamnă păstrată în drojdie de vin, și cicoare, și hrean
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
ospitalității, la Ronsard și la Shakespeare, povestea lor a fost și obiectul a numeroase parodii și rescrieri. Swift, în 1706, a travestit povestea lor pentru a o transforma într-o satiră a Bisericii. Călătorii în căutare de ospitalitate nu sunt zei, ci doi sfinți ermiți respinși de un sat întreg din Kent. La Swift nu există inundație iar ospitalitatea este descrisă mult mai rapid. Metamorfozarea colibei lor în templu este descrisă în detaliu: cazanul devine clopot de biserică, frigarea e transformată
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
multe rânduri. Astfel Hagedorn se inspiră din Ovidiu, din Dryden, din La Fontaine, dar mai ales din Swift, după cum o spune el însuși. El este mai aproape de Aristofan în modul său de a vorbi și de a face să vorbească zeii adăugând o tușă licențioasă. Cât despre Hölty, cu balada sa "Töffel und Käthe" (1771), singurul său model este Filemon al lui Swift (dar povestea se petrece în Suabia și nu în Kent). Ermiții au devenit vânzători de haine și lucruri
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
țară/ Viciul fuge de unde nu e trândăveală./ Noi îl slujim pe Dumnezeu și suntem precum regii". Graham Goulder Hough în ale sale Legends und Pastorals (1961) își bate joc de această fericire la o vârstă înaintată pe care o acordă zeii. Parodiile burlești i-au tentat pe numeroși scriitori, de la Matthew Prior (în The Ladle, "Lingura cea mare" (1704) la Emil Prinz von Schonaich- Carolath în Philemon und Baucis (1894), piesă în versuri idilice și patetice în care Jupiter se aprinde
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Carolath în Philemon und Baucis (1894), piesă în versuri idilice și patetice în care Jupiter se aprinde după Baucis reîntinerită și vrea să facă din ea una din cuceririle lui. Dar fidelitatea sa îi pune la încercare chiar și pe zei. Robert Graves reia această temă în An Idyll of Old Age (1923) în care Filemon și Baucis vorbesc noaptea despre fidelitatea conjugală. Baucis este sedusă în special de tânărul Mercur, cel mai tânăr dintre oaspeți, și soții sunt de acord
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
fidelitatea conjugală. Baucis este sedusă în special de tânărul Mercur, cel mai tânăr dintre oaspeți, și soții sunt de acord să-și dea unul altuia toată libertatea. Dar e vorba aici doar de reveriile absurde ale unor oameni bătrâni și zeii se înșeală când iau lucrurile în serios și fără umor: "Baucis, suflet duios cu cosițe albe era încovoiată și paralizată/ Filemon și el, de zece ani, era decrepit și neputincios"168. În comedia sa din 1954, Baucis und Philemon, Karl
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
decrepit și neputincios"168. În comedia sa din 1954, Baucis und Philemon, Karl Wache arată cum Jupiter întinerește cuplul și se îndrăgostește de Baucis, Filemon se lasă sedus de nimfele lui Pan iar Baucis, dimpotrivă, rezistă celui mai mare dintre zei; rămânem astfel în clișeul burlesc deja uzat în epoca rococo (la Swift, Hagedorn sau Holty). Dar toate acestea ne amintesc că ospitalitatea are legătură cu erotica și că, în ocurență, ritualul de găzduire trezește vechi ardori, apropiindu-i și mai
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și a întâlnirilor sale cu alteritatea și cu străinul, aceeași pe care și-a pus-o coborând pe țărmul Ciclopilor: "Vai, unde mă aflu? Ce oameni mai locuiesc acest pământ? Sunt ei răi, sălbatici, nedrepți, ori primitori și temători de zei?"171* Chestiunea ospitalității este din nou pusă, mai grav ca niciodată, fiindcă este vorba de ospitalitatea de acasă și în acest sens de ospitalitatea oferită sieși. Una din marile probleme ale Odiseii este interogația asupra a ce înseamnă acasă, a
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Locul identitții care se confundă cu cel al ospitalității, al unei ospitalități umane, aceea oferită mai întâi de Eumeu, porcarul credincios. Întoarcerea lui Ulise, ultimul dintre pretendenți, ia și ea forma unei teoxenii. El seamănă în multe privințe cu un zeu, se deghizează în cerșetor. Eumeu, deși sărac, acționează ca Filemon și Baucis și, în schimb, Ulise îl binecuvântează 3 iar mai târziu îi promite o răsplată 176. Pedeapsa pretendenților este cea pe care o riscă cei care nu acordă ospitalitate
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]